* * *
eu sunt iluzia
repetabilei morți
cărăușul poverii
aș spune
în spațiul rămas
construiesc niște cuști
pentru cei singuri
oameni și câini laolaltă
orbiți de prea multă lumină
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Eu și cu tine
am îmbrățișat
timpul rămas
el ne-a pus laolaltă
cu ce ne puteam oferi
un pic de tu
puțin din mine
umbre dansând
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ape sărate
Pe ape tulburi
Din noi baleiază corăbii
Ce mor.
Suntem vinovati
De prea multă iubire
În cele mai dulci ape.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
strada își pierde identitatea
în intersecții
semafoarele verzi
asigură hrana
câinilor singuri
uneori (semafoarele)
clipocesc un alt fel de roșu
eroii sunt prea grăbiți
să joace ultimul act
pe galben intermitent
șuieră vântul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu știu dacă știi
Ce înseamnă
Spațiul rotund
Unde stelele dorm
Cu tâmpla prelinsă
Între doi munți
Unul de sare și altul de cenușă
Pe cerul ce stă să izbucnească
Nu știu dacă știi
Cât de grasă e iarba crescută
Din stânci
Privirea arborilor seci
Nu stiu dacă-o vezi
Despre suflet si altele
Nu îndrăznesc să spun
Mă fac ghemotoc în spațiul rămas
Și adorm
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu credem că avem prea multă lumină în mintea noastră, niciodată, căci vom fi orbiți în afara realității care ne înconjoară.
Viorel Muha (iulie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.* * *
îmi ești departe
ca o șoaptă supusă uitării
din sângele bolnav
de prea multă iubire
dintre ape de aceiași culoare
ce niciodată nu se ating
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Micul arhitect
Construiesc paradisul, sunt un mic arhitect,
Tot ce-i bun, tot ce-i nobil, tot ce este corect,
Sentimente, cuvinte, năzuințe, idei,
Construiesc paradisul pentru oameni și zei.
Construiesc paradisul, zi de zi, rând cu rând,
Tot ce văd, tot ce aflu, tot ce-mi trece prin gând,
Sentimente, cuvinte, năzuințe, idei,
Construiesc paradisul pentru oameni și zei.
Construiesc paradisul, paradisul pierdut,
Tot ce vreau, tot ce-mi place, tot ce am de făcut,
Sentimente, cuvinte, năzuințe, idei,
Construiesc paradisul pentru oamenii mei!
poezie de Ionuț Caragea din Absența a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la PIAȚA MARE... OAMENI PORUMBEI ȘI CÂINI
Piața Mare... oameni, porumbei și câini,
Dar oamenii lipsit-au multe săptămâni
C-au nimerit cu câini cu tot în izolare,
Porumbii au rămas pe caldarâm stăpâni.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii noștri roșii
degeaba întindem brațele
din nimic în nimicul după asemănare suntem
și nu ne mai împărțim
suntem dumnezeul căruia nu-i mai pasă
avem și câini
suntem câini
o grămadă de lumi din care să facem filme
în care să ne sărutăm și tot nu ne va ajunge
așa că ne părăsim prin toate lunile pentru pâine
oricat de mult am ajunge să ne iubim sau să ne urâm
ne părăsim pentru pâine
s-o punem pe masa din bucătărie
unde mulți dintre noi nu s-au ținut niciodată în brațe
și dacă au făcut-o
tot ce a rămas e tot ce rămâne după ce te apleci să ridici o monedă de 10 bani
pentru noroc se spune
și se mai spune despre oameni
oameni
când nimic nu se mai întâmplă
și câți n-am fi fost noi?!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Licurici în otavă
ea veni dintr-o lume
în care greierii scriau
solfegii pentru acei
veniti din zări atemporale
cântăreți de suspine
el dădu tonul luminii
în ochiul firav al seminței
de început
în fiecare an de atunci
ea cântă din inimi de fagi
el luminează cărarea
celor orbiți
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Arunc acest manuscris
Cu mult mai departe
De iluzia că pot să aud
Vântul cum bate
Peste pleoape inchise
Este seara noastră
Și te aștept la capăt de drum
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
tu ai murit
eu încă sunt o umbră
din spatele oglinzii
o umbră ce disipă
în mii de țurțuri
gheața din inima lunii
tu, eu sau tu
sufletul tău sunt eu
inima mea bate
pe cele zece octave rămase
neconvițional alese
tu ai plecat
eu am rămas să duc mai departe
un ce... puțin
atât cât a rămas
din marea durere a lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
poate
chiar mâine pleacă cineva
din spațiul acesta
de unde să știu eu
ce înseamnă
liniștea rămasă
între cei doi poli?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miraj
alb, prea mult alb
se aleargă în juru-mi
ca un carusel al morții
până când întunericul
devine lumină
apăs butonul de panică
salonul șase e gol
vidul ne macină
precum un concasor
pietrele albe din râu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitări
cu mult prea adâncă
noaptea celor rămași
la porțile soarelui
singuri și triști
tineri
neverosimili ca și clipa
în care se zbat fluturi
dintre ierburi
curcubeul se hrănește pe sine
iar calea lactee
este unicul simbol
al hainei de doliu
purtată de prigonite uitări
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la Sfântul Andrei căutăm lumina. Așteptăm lumina. Luptăm pentru lumină. În ziua de astăzi este prea multă risipă de lumină, lumina trebuie să vină din noi, din oameni, dar abia mai pâlpâie.
Grigore Leșe în Acum știu cine sunt
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "... de dragoste de razboi de moarte de unul singur" de Grigore Leșe este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Zborul cosmic a fost vârful pentru mine. În momentul în care m-am oferit voluntar să particip la selecționare nici nu mă gândeam că voi ajunge în spațiul cosmic, dar intrând și înțelegând, performând, mi-am dat seama că este un domeniu de viitor. Zborul m-a atras întotdeauna, fie că a fost cu avionul sau racheta. Ceea ce a constituit un dezavantaj pentru mine a fost poate faptul că eram prea tânăr pentru o carieră anterioară pe care să construiesc ulterior viitorul carierei, beneficiind de experiența zborului cosmic. Practic, dintr-un tânăr inginer de aviație care a apucat să lucreze jumătate de an în fabrică, să promoveze niște procese tehnologice, am ajuns să efectuez stagiul militar, iar acolo să fiu selecționat pentru zborul cosmic, și chiar am zburat în spațiul cosmic.
citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E seară și plouă!
din bulboană răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
din amintiri zdrobite mișel
cu colți de gând
între destine
rămas-am singuri
Doamnă
cu pași nesiguri
nici iarbă nici abur
în inima bulboanei
între noi
tremură cerul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
înainte de a pleca
în lumină
lasă un semn aici
așa cum ai scrijeli
scoarța unui mesteacăn
o amintire despre mine și noi
nu pentru că ți-ar fi sete
de apele întoarse
nici foame de alb
nici dor de luna plină
ce se așează discret
pe ochiul crud al mieilor
este cu mult prea frig
pentru timpul acesta
mieii se urcă unii pe alții
în căutarea laptelui
și mor sufocați
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
e seară și plouă!
din bulboană
răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
cu colți de gând
din amintiri zdrobite
Doamnă
rămas-am între destinații
în inima bulboanei
nici lacrimă nici abur
gene șterse de vânt
nici gând la suprafața lumii
Doamnă
și pașii ne sunt singuri
când plouă pe gânduri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!