Pe toacă
Vă dați în stambe ca idioții
Știți ce o să ajungă nepoții!
Când frumos tălpi lingeți,
Pe toacă e dansul morții.
Ce-o să-l simțiti, netoți!
Când nu mai aveți onoare,
Și cinste pentru o floare
Cu trei petale pentru toți.
Albastru, roșu, galben!
Idioți cu închinat greabăn
Doborât in brad și mesteacăn
Și-n chip de bătrăn, galben
De lumânare în rugă
Să moară, să se ducă..
Neștiind mâine-n gură ce apucă
Când prostimea e hoției slugă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Pe toacă
Vă dați în stambe ca idioții
Știți ce o să ajungă nepoții!
Când frumos tălpi lingeți,
Pe toacă e dansul morții.
Ce-o să-l simțiti, netoți!
Când nu mai aveți onoare,
Și cinste pentru o floare
Cu trei petale pentru toți.
Albastru, roșu, galben!
Idioți cu închinat greabăn
Doborât în brad și mesteacăn
Și-n chip de bătrăn, galben
De lumânare în rugă
Să moară, să se ducă..
Neștiind mâine-n gură ce apucă
Când prostimea e hoției slugă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stindard de mir
Pe un braț de apă s-au copt
Trei mere Roșu Galben și Albastru
Maica Domnului strângându-le-n poală
Au stârnit in lume invidie ș boală
Și-n hoarde s-au repezit
Căte unul să fie rupt
Din copacul cu adiere de lup
Si-n felii să fie împărtite
Cu gusturi aurii, de codru, de miere
Si cum tăiau felia mai tare răsărea România
Intr-un paner de munți cu codrii mulți
Pe care cerul la sfințit
In grădina Maicii Domnului
Ce umblă pe aici printre noi
Infăsurată in trei culori
Albastrul cerul
Galben din aurul sufletului
Roșu din puterea inimii
Ce-au fost tinute de o opincă
Prin noroi săbii pe stâncă
Cu stindard neasemuit
Tricolorul românului, sfânt
Mir de limbă pe acest pământ
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giulgiul nostru sfânt
De la Tisa până peste Nistru
De la Cernăuți până la Giurgiu.
Doamne-mi infășoară sfântul giulgiu
Pentru orice erou neștiut sihastru...
Al neamului curajos scut astru
Rămas fără cruce și fără nume
Să se audă de noi in astă lume
Cu tricolorul înfășurat măiastru
Roșu, galben și albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giulgiul nostru sfânt
De la Tisa până peste Nistru
De la Cernăuți până la Giurgiu.
Doamne-mi infășoară sfântul giulgiu
Pentru orice erou neștiut sihastru..
Al neamului curajos scut astru
Rămas fără cruce și fără nume
Să se audă de noi in astă lume
Cu tricolorul înfășurat măiastru
Roșu, galben și albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amicului Minulescu, marelui poet al Romanțelor pentru mai târziu, cu prilejul romanului său: Roșu, galben și albastru
Da, roșu, galben și albastru
Erau culori naționale,
Dar, după tragicul dezastru
Stârnit de cartea d-tale,
Schimbate-au fost, să nu știrbească
Ceva din faima românească!
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel tricolor
Este steagul țării mele
Roșu, galben și albastru,
Încercat în lupte grele
Cu tărie de sihastru.
El privește către stele
Luminos, ca mândru astru;
Este steagul țării mele
Roșu, galben și albastru.
Luptătorii-n vremuri grele
Adunați în vechiul castru,
Învățați de Zoroastru,
Tot răul știu să-l spele
De pe steagul țării mele.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea ratați
M-am rătăcit prin București
Și Caragiale a sărit prea ars
Ce căutam eu in sensul cathars
In șerpăria de nu o cunoști
In care noi toți ceilalti
Suntem mult prea idioți, proști
Când voi sugaci Nechitiști
Uitați că ați fost subliminați
Ce plăcea sistemului, voi pupați
Pentru două trei-mi metafore,
Ați creat la academie amfore!
Hai, iar vă trufiți si ambalați
Și atât vă spun să vă uitați
Când politica in cur o pupați
Și vă dați prea indignați
Măi Melinte Stoian Goia ratați
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea frumos te pupă în...
Emine coboară în înger de lumină
Șoptește-le cu poezia ta de stea divină
Onoare, cinste, curaj si multă putință
Poeților, să scrie cu vers de cristalniță
Despre chipurile cu mască de mercur
Ce te-au chinuit pe tine adevăr pur
Pentru meschinul lor tron de laur!
Ce acum... prea frumos te pupă în...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superlativul roșu
Totul e de o grandoare
Fără margini și libertate
In superlativul roșu
Orice cuvânt e nemaiauzit
Și e nemuritor
Alfabet de dictator
Indică in preamărirea lui
Proiecte vidanjate din găndirea vizionară
Vede in el soluția tuturor problemelor
Sânge pe caldarâm
E un nimic in megalomania
Pieții cu tenori rugându-se
Intr-o religie a tuturor pentru o minune
Amăgeala neosuperlativelor
Ne-au ingropat și mai adânc
In smârcuri ce inghit
Onoare, cinste, demnitate!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirarea unui cer
Privește tu mirare a mea
Cum te caută cu valuri marea
Cum se apleacă munți doar
Să le săruți fruntea plină de samsar
topor ce le ucide cetina, ce tu
o adori și o aperi curaj moștenit de la Genghis Han
împletit cu sângele tău borangic
pe iia acestui neam când îl cinstești
pe al ei Luceafăr..
Ce ma luminat să-ti creez din file un nufăr cadelniță
Să te ador și onorez pentru sfințenia
Cu care sădești și crești
Dacia in privirile noastre pământești
Cu crezul tău mir de tuș Violet
Răsfirat pe albastrul ei cer..
Al patriei ce o cinstești
Amură de Amur lostrită de curcubeu
Cu trei culori
Rosu
Galben
Albastru
Iubite de neasemuitul astru
Luceafărul ce ție de acum al tău frate..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
o gărgăriță
pe un trandafir galben
rubin de copil
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai oftați [Sigh no more]
Nu mai oftați, domnițelor, când doare,
Bărbații tot mereu au amăgit;
Cu un picior pe țărm, cu altu-n mare,
Ei capricioși au fost necontenit.
Deci nu oftați când dorul vă apucă
Lăsați-i, e mai bine să se ducă,
Fiți fericite, cu un chip frumos,
Și jalea voastră, care vă usucă,
Schimbați-o într-un Tra-la-la voios.
Și muzici triste nu cântați niciuna,
Despre necaz și tot ce-i neplăcut;
Bărbații-au înșelat întotdeauna,
Chiar de când prima frunză-a apărut.
Deci nu oftați când dorul vă apucă
Lăsați-i, e mai bine să se ducă,
Fiți fericite, cu un chip frumos,
Și jalea voastră, care vă usucă,
Schimbați-o într-un Tra-la-la voios.
cântec, versuri de William Shakespeare din piesa de teatru Mult zgomot pentru nimic, Actul II, Scena 3 (1599), traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil originalul în limba engleză.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Zâmbet de tei măiastru
Ce e firesc și ce e nefiresc?
Ce e lumesc și ce-o fi drăcesc!
Când spini-n luturi-nfloresc
Când flori-n fum se îmbolnăvesc
Când pentru argint codrii jelesc.
Să te iubesc să nu te doresc...
Lume pe unde eu hoinăresc.
Să spun în vers teilor prea fresc
Cât de mult pe tine te iubesc
Ce-mi pictezi când mă zidesc.
În albastru de Voroneț
Cu zâmbetul tău, mie, semeț
Chilia smoalită a călimarei
Și-n jerbă de cuvânt a turlei
Cu prea curată șoaptă a Mariei
Născătoare-n veci, iubirii
Îmi scalzi trupul în mir de tei
Și să mă lași morții nu vrei..
Ce-as mai putea-n veci dori
Îngerul cu aripi trandafirii
Decât doar să-mi zâmbesti
Și-n codrii de condei să-nfloresti
Teii,... cu surâsul tău prea dulce
Ce fericire-n lume-mi aduce
Când aud cum tu-mi surâzi...
Căci in lume pentru mine
Zâmbetul tău nu-mi are preț!
Râzând cântecului de harleț
Ce biciuie în mine hrăpăreț
În răsuflările venine..
Când stihia e lângă mine
Legând șiretul încălțării
Când ea curge viața din vene..
În urletul lupilor mei albaștrii
Ce muscă din ea ca aștrii!
Să o pot săruta pentru tine
Să-i smulg o pană de inger
Negru cu miros de rece vaier..
Să le albesti a mea minune
În aripi cu lucire de genune!
Să vază o întreagă lume
Cine mi-a dat din nou nume
În iaduri pline de cutume..
Și-l scrie mai albastru decât albastru!
Tu, zâmbet de tei măiastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe "mormântul" budei se face dreptate
Azi ne-au condamnat pe toți
Să fim scriși pe toacă de nepoți
Când privim,.. dormind la mârsavi hoți.
Treziți în gropi, clocotiți
In blesteme de nenăscuți
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, brad frumos!
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu ești copacul credincios,
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
Când o revăd sunt bucuros
Și vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeața ta îmi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângăi și mă faci voios
Și mă-ntărești îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții,
Ce ni la dus din Rai Hristos
Cum au vestit profeții.
O, brad frumos, o brad frumos,
Tu-nchipui pomul vieții.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treziți curcubeul măiastru
Pe jar de lacrimi calc
Desculț înspre catafalc
Neauzite în iatac
Mârșav! Unde-mi zac
Nenorociți iudei
Ce-mi curg sânge-n condei
Printre ăstia ai mei
Români uciși de ei
Corbi fără Dumnezei
Ce smulg din trupuri vii
De la bătrâni copii
Lăsându-i bolii, foamei!
Suflările codrului
Aurul privirilor
Argintul lacrimilor
Lumina soarelui
Mirul Dumnezeului!
Ce-l vând pe bani grei
Bătuți în zale lanțului
Pentru aștia ai mei
Miloși și tăcuți
În tină-ngenuncheați
In două bucăti tăiați
In Siberii uitați
De acești idioți
De intorc în gropi morții
Lăsati în voia sorții
Să fie și ei vânduți
Cu nume casă codru
Să facem numai șmotru
Dusmanilor de țară
Ce incet ne-nconjoară
Cu scândurile noastre
In catafalce aspre
De unde noi vom privi
Ce aici oare va mai fii
Dacă nu ne mai trezim
Cu ei in ocne să izbim
Să fim ceea ce iubim
Românii ce-i auzim
Cum din scripte urlă
Să vă treziți Români
Ca un clopot in turlă
Ce sparge norii furtunii
Cu curcubeul măiastru
Roșu Galben și Albastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirul galben
Galbene petale,
senzuale,
Scăldate-n rouă matinală!
Frunze de aur,
Tulpini în flăcări sub soare răsare,
Stropi de lumină solară,
În trandafirul galben
Toate se-adună și se încunună.
Sălbatic crește trandafirul
Pe creasta sură a muntelui,
Înfruntă zăpezi și singurătăți
Însă nu-i pasă de alte flori,
Și nici de alte vieți...
Sunt solii iubirii
Trandafirii!
Și orișice femeie -ndrăgostită,
Petale de trandafir sărută.
Anevoie mă cațăr pe stânci
S-ating trandafirul
Și să-l mângâi,
Parfumul să i-l simt,
Să-i dau cu patimă o sărutare...
Dar pot spera eu oare
Că trandafirul galben, sihăstrit
Și încărcat cu soare,
Poate privi îndrăgostit,
Alăturea de el,
O altă floare?
citat din Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
SOS România
Fac apel la tot norodul,
Cu toți să evităm dezastru
Instaurând întocmai codul:
Roșu, galben și albastru!
epigramă de David Boia (15 ianuarie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.
* * *
E de frumusețea sufletului fiecărui român
ca atunci când va merge la vot
să îl plouă cerul cu
roșu
ca oul de Paște
cu galben
ca cearcănele bunicilor
cu albastru de Voroneț
să nu știe nimeni
secretul lui
și al tău...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steag
Stau în înalt, bătut, spânzurat de-o roșie cravată... pionier,
Nu dogme, simt mătasea roșie de sânge, al meu, ai mei
Și vreau să stau așa, ca un pilon, un obelisc, să sprijin bleu de cer,
Iar palme-ntind să ar brazde galbene, la grâu, la păsări mei.
Mă zbat în vânt, nu știu nimic de ger, sunt un torid,
Căci port pe piept din galbenul exploziei de soare,
Mă înmuind doar lacrima adunată de la neam, albastru avid
Să fiu, de reavăn, să mă torn medalii când erou în roșu sânge-mi moare.
Sunt pânza în fir de aur, ce-au țesut-o ochi cu ochi femeile-mi, în milenii,
Cu ochii plânși pentru bunici, copii, tați... roșii îndreptați spre astru
Din bolta albastră, oglindind pământ, ce l-au iubit, țărâna de vedenii,
Ce-o acoperă, sfințită în curcubeu, de vise în roșu, galben și albastru.
Și, mort singur de-oi fi, din os rămas o să-mi port sus pe boltă steagul, în sihastru...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 ianuarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!