* * *

E de frumuseţea sufletului fiecărui român
ca atunci când va merge la vot
să îl plouă cerul cu
roşu
ca oul de Paşte
cu galben
ca cearcănele bunicilor
cu albastru de Voroneţ
să nu ştie nimeni
secretul lui
şi al tău...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal în jurul inimii

Albastru de Voroneţ
albastru de Română
singur printre poeţi
cu cerul pe mână

Albastru de Română
albastru de verde
curcubeul se amână
până când se vede

Albastru de verde
singur printre poeţi
şi Ceahlăul mă crede
albastru de Voroneţ

Albastru de Română
un clopot pe strună

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drapelul românesc

Crâmpei de suflet de român,
Pe glie-n veci, aici stăpân,
Veghează strălucind un astru
În roşu, galben şi albastru.

madrigal de Gabriela Genţiana Groza (12 octombrie 2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drapelul românesc

Crâmpei de suflet de român,
Pe glie-n veci, aici stăpân,
Veghează strălucind un astru
În roşu, galben şi albastru.

madrigal de Gabriela Genţiana Groza (12 octombrie 2016)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stindard de mir

Pe un braţ de apă s-au copt
Trei mere Roşu Galben şi Albastru
Maica Domnului strângându-le-n poală
Au stârnit in lume invidie ş boală
Şi-n hoarde s-au repezit
Căte unul să fie rupt
Din copacul cu adiere de lup
Si-n felii să fie împărtite
Cu gusturi aurii, de codru, de miere
Si cum tăiau felia mai tare răsărea România
Intr-un paner de munţi cu codrii mulţi
Pe care cerul la sfinţit
In grădina Maicii Domnului
Ce umblă pe aici printre noi
Infăsurată in trei culori

Albastrul cerul
Galben din aurul sufletului
Roşu din puterea inimii

Ce-au fost tinute de o opincă
Prin noroi săbii pe stâncă
Cu stindard neasemuit
Tricolorul românului, sfânt
Mir de limbă pe acest pământ

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cromatică de sărbătoare sau doina României Mari

Puţin albastru de Moldova
şi-un înger doar de Voroneţ
şi-iarba-n verde zică slova
căci avem nevoie de poeţi

Un înger doar de Voroneţ
să-ntindă cerul pe pământ
fiţi fericiţi dacă mai vreţi
tăcerea izbucneşte-n cânt

Şi-ntinde cerul pe pământ
şi-iarba-n verde zică slova
la Dumnezeu să stau la rând
pentru albastru de Moldova

Şi-un înger doar de Voroneţ
românilor o doină să puteţi

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picură în gând

Să ne fierbem ochii
tare
cum ne place
să ne ciocnim pleoapele
între carapace.
Ce albastru perfect
de întins pe pâine
este cerul...
Ce ascuţit şi plăpând
şi geamăt
este fierul!
Să ne fierbem dinţii
să-i călim în rouă
în vârtopul minţii
eu cu tine
plouă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşinăria de plouat

Plouă cu zinc şi iasomie
cu irigaţii de tutun
plouă cu damigene peste vie
plouă cu prunii rupţi peste magiun
Plouă cu somnolenţe, cu desfrâuri,
cu labe diavoleşti în ochi de cai
cu brâuri de bunici aduşi de râuri
plouă cu iad şi cu bucăţi din rai.
Plouă
cu timp între armuri de şarpe
cu blănuri de oţel nealtoit
cu tine plouă
şi cu mine...
Iată!
Cu Dumnezeu ne plouă
dezgolit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată

A fost o dată
o rază de soare
Şi o sărutare
S-au întâlnit pe o floare
albastră, de cicoare.
A fost de-ajuns
Să se nască o culoare
Nu-i alb sau albastru
Nici măcar culoare de astru
E poate sânge de verde
Nu scrie dar merge.
Nici roşu nu-i
că e al macului.
Sau poate galben...
Şi roşu şi verde şi albastru...
Stai!
Continuarea...

Raza a iubit sărutarea
şi aşa s-a născut culoarea....

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o pată roşie pe cer. Probabil Dumnezeu şi-a tăiat venele luminii cu cearcănele mele.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel tricolor

Este steagul ţării mele
Roşu, galben şi albastru,
Încercat în lupte grele
Cu tărie de sihastru.

El priveşte către stele
Luminos, ca mândru astru;
Este steagul ţării mele
Roşu, galben şi albastru.

Luptătorii-n vremuri grele
Adunaţi în vechiul castru,
Învăţaţi de Zoroastru,
Tot răul ştiu să-l spele

De pe steagul ţării mele.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevralgie

De ce mă îneci în a ta linişte?
Ce-mi sâcâie capul a sticksuri,
Ca nişte urlătoare tălăngi, de sună...
A fanfară doar cu amintiri în
Galben şi albastru. La un moment dat,
Pic în vid, adânc în negru şi roşu.
Mă asfixiez în ceaţa de ocean, ce tu...
M-ai uitat cu ochii-n luna ce are cratere.
Aşa cum sunt şi eu aruncat într-un crater,
Uitat. Privesc cum felinarul stă cu mine,
Ca eu să nu mai văd roşu şi negru, dar... degeaba.
Hah! Uite cum e roşu şi albastru, ce-mi zguduie...
Tâmplele ca tălăngile atât de grele,
În chiorâş privind cum ceasul...
Arată a fi ora 03:00, dar e galben.
Sunt ca o planetă uitată-n cosmos,
La distanţă prea mare de tine, soarele meu.
Mai dă-mi o lacrimă de toamnă albastră, ce,
Aş pigmenta pământul în albastru. Cu doar,
Simple siluete în galben, dansând cu şalul negru.
Dar şi cu o spânzurătoare neagră,
În timp ce pufăie ca trenul în nevralgie, a pipetă gri umană.
Hah! Zăresc nişte siluete din îndepărtare...
Cum muşcă dintr-un măr atât de roşu,
Se aude muşcătura, se simte cum,
Îmi ies picături din tâmplele obosite.
În timp ce muşcă cu pasiune, a înghiţit gutuia!
Îmi ating tâmplele cu buricele degetelor, ce-mi..
Ţipă în surdină ca fantomele, atunci când inima le cedează.
Înlemnind cu ochii căscaţi la siluetele, Ce le aud cum dă de ortul popii,
Ca şi cum odată cu ele, eu nu voi mai exista.

poezie de Ionuţ Dumitru (23 ianuarie 2019)
Adăugat de Ionuţ Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... la capătul
ei o lamă
mai paşte
din când în când
dintr-o singură dungă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Cerneala Sufletului Meu Se Usucă

Uneori, când cerneala sufletului meu se usucă,
când inima mea este prea rănită pentru a cânta,
cuvintele prea dureroase pentru a fi spuse,
atunci tăcerea este vocea mea, cerul albastru este speranţa mea,
oceanul este lacrima mea,
stelele sunt visele mele,
florile îmi sunt zâmbet, iar păsările libertate.
Pacea Ta se revarsă.
Frumuseţea fiecărei zile mă copleşeşte.

poezie de Marius Alexandru (ianuarie 2023)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amicului Minulescu, marelui poet al Romanţelor pentru mai târziu, cu prilejul romanului său: Roşu, galben şi albastru

Da, roşu, galben şi albastru
Erau culori naţionale,
Dar, după tragicul dezastru
Stârnit de cartea d-tale,
Schimbate-au fost, să nu ştirbească
Ceva din faima românească!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La gura geamului

E un geam galben
atât de galben încât
de la masa cu perdele din umbre se vede
cum împrăştii frunzele îngălbenite
prin toată primăvara...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile de ouat

Plouă şi tac
şi se ouă apa
şi se face lac
trupul tău!
Taci că plouă!
peste porţi cu chei
pe umărul ei
apa se ouă!
Plouă şi tac
şi ţigla ne zboară
mă prefac în tine
tu cloceşti şi taci
apă în chitară..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de voroneţ

Albastru cu cap încoronat,
cu albastru tăiş fulgerător,
pe albastru l-a decapitat
peste nor, sub nor.
Albastru fără cap, a căzut,
nu el bineînţeles, trupul lui,
din văzut deveni nevăzut
înaintea şi-napoia norului
Albastru cel mare, din cer
cel pe dinlăuntru şi pe dinafară
ţinea în echilibru sever
secunda dimineţii şi pe cea de seară.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă uman

Plouă.
Incolor, fad, pustiu.
Plouă plin, în frunze,
Cantabil, repetat, divin.
Plouă uman, firav şi stins,
Ca sunetul tâmplelor tale
Când mă vezi...
Plouă.
Cantitativ, şiroi, nerod.
Plouă gri, a toamnă,
Rece, în ropot, libertin.
Plouă greoi, neputincios,
Ca golul meu din suflet
Când nu ştiu...

Plouă.
Înclinat, sporadic, pictural.
Plouă color, în iarbă,
Lovit, foşnind, curbat.
Plouă repede, strivind,
Ca vocea ta, răstită
Când iubeşti.

Plouă.
Uitat, firesc, lacrimogen.
Plouă albastru, nud,
Credul, asfixiat, iubind,
Plouă sporadic, personal,
Ca privirea mea, stângace,
Când te caut...

poezie de Gabriela Chişcari (19 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiră

punem culorile pe paletă
numărăm în gând
albastru de voroneţ au ochii
iubitei, cerul şi elevii nu au plâns
ziua respirau cum pictau
noaptea croşetau pânze de păianjen
şi
respirau - somnul ne povesteşte
ultima pânză -
pânza de mâine au visat
- o a
seară de vară vişinie din geneză
durerea albastrului de voroneţ
(?!) se estompează

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rar

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte,
Singur, singur, singur…

Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă…

Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine
Şi de-atâta vreme
Nu ştie de mine
Nimeni, nimeni, nimeni…

Tremur, tremur, tremur…
Orice ironie
Vă rămâne vouă
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur…

Veşnic, veşnic, veşnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme
Peste vise bruma,
Veşnic, veşnic, veşnic…

Singur, singur, singur,
Vreme de beţie
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur…

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!