Ego-ul zâmbirilor

O nouă zi, prinsă-n flori de mătase
O nouă ancoră a inimii pasă.
Te strig cumult al zorilor-lumină
Te strig duet al inimilor singure
Te strig cum am strigat lumina
Cântă-mi cu dor şi miez de fericire
Clipe de aur şi stele de-argint să-mi oferi
Printre coline se zbat şi pier, miracole desprinse de ger
Te strig, vis, colac de albe nemuriri
Dezleagă picioarele şi fugi în neştire
Inima ta poate fi o lumină
Nu pierde speranţa şi mergi pe drum
Te vom ridica spre cer şi ne vom pierde văzul,
La intersecţia luminii orbitoare
Negura va fi o altă lumina.
Zâmbetul va cuprinde altă cunună
Cununa-ţi visul cu inima ta,
Zâmbeşte-ţi în fiecare zi când vei putea
Oferă-ţi răgaz pentru iubirea de sine
Nu considera ego-ul ca fiind un străin
El face parte din tine, cum minutul face parte din timp.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindăm plini de lumină

Colindăm noi bucuroşi şi prindem razele de soare,
Bucuroşi de râuri pline de lumină,
Bucuroşi că vom străbate lumina,
Bucuroşi în fiecare dimineaţă,
Când vom adormi mângâiaţi de mâna Pruncului Iisus
Te strig pe tine, prag de lumină lină,
Te strig, vis şi lacrimă divină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

În fiecare noapte eu cred în tine
Cum tu crezi în mine şi dragostea mea
Te iubesc ştii bine
Te iubesc cu toată fiinţa mea
Te iubesc la infinit
În lumina din lumina ta
Mă reflextez în ochii tăi, ştii bine
Iubirea mea, iubirea şi dragostea
Te caut, te strig cu fiecare şoaptă
În noaptea de cleştar a lacrimii divine.
Ileana Nana Filip, Craiova, 16.09.2017, ora 00.25,
în noaptea nunţii sorămii Cătălina
P. S: Eu îi dedic un ultim poem la margine de drum.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina de înviere

Seara aceasta, inima mea va străluci precum o stea
Deşi apusă, odată cu răsăritul soarelui
Voi răsări din alte cămăşi, sub alte pleoape.
Voi învia prin fiecare deschidere
Voi redeschide ochii şi-n vis va fi lumină.
Lucirea ce ne va zâmbi mereu la margine de zi
Te strig lumină, te caut adierea lunii
Cu zâmbetul tu-mi vei picta pe piele: emoţione,
Buze, tatuaje veşnic deschise în lumina sufletului meu.

poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muze

Toamna când frunzele îmi cântă serenade
Eu te strig, bărbatul meu fără un nume
Şi te conduc spre tainice misterele
Nu mă pierde în albastrele muzicii condeie

De vei pleca cu muza către stele
Nu uita să mă inviţi printre ele
Să dansăm ca nişte iele,
Aprinse de ale dragostei văpăi

Şi-atunci când nu mai eşti cu mine
Întreabă-te de eu sunt bine
Eu cânt cu veşnica lumină
Tu ai lumina ca perdea-bună

De mă vei trezi cu-acele crizanteme
Eu voi răspunde în plai cu ele
Şi voi încerca să nu fac crize
Dacă tu nu vei mă mai vrea printre muze.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de gheaţă

Nici cele mai strălucitoare flori de gheaţă nu-mi vor acoperi faţa,
Voi ridica privirea şi voi străbate drumul mult mai uşor
Voi mulţumi aleşilor pentru ajutor
Şi florile le voi oferi într-o nouă zi însorită,
Am să pot s-alerg, aşa, ca un copil ce abia învaţă să meargă,
Ca fiica mea la nouă luni ce dorea s-alerge,
Când abia putea să meargă, a se-nţelege!
Fiinţa încrezătoare în forţele proprii, care este frumoasa mea prinţesă,
Poveste ce a prins rădăcini în mine
Şi se va ridica spre cer o nouă lumină de vis.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eli eli lama sabactani

doamne
te strig
nu ca să-mi răspunzi
nuuuuu
te strig doar aşa
ca să ştii
că ştiu
şi mă hrănesc cu trupul tău
şi-ţi beau cu nesaţ sângele
apoi sărbătoresc fiecare patimă
cu speranţa învierii
te crucific în fiecare zi
pentru fiecare nou toma
iar prin fiecare celulă îţi bat piroane
spre liniştea caiafelor
şi îmi primesc arginţii cu infatuare
doar pentru un sărut
dar mă lepăd de tine de trei ori câte trei
cu fiecare drum al crucii
cu fiecare nouă coroană de spini
şi mă tot întreb de ce tot aprind lumânări
când ard mai puternic
decât orice flacără chinuită în ceară
la ce Doamne-iartă-mă consum oxigenul
dacă nu pentru asta Te respir

totuşi Doamne
aş vrea ca bisericile să fie iar zidiri din dragoste
ca şi chiliile părăsite acum
la urma urmei Tu eşti peste tot
ce nevoie să ai de un templu

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

În faţă e un perete Eu strig...
Perete! Perete!
Ecoul se întoarce...
Om! Om!
Eu strig...
Strig! Strig!
Ecoul se întoarce...
Tac! Tac!
Eu râd.
Ecoul plânge.
Apoi alerg pe coama lui şi culeg antene
Ecoul se aude în turla bisericii
cum sădeşte vibraţii în clopote
Eu strig...
Eu! Eu!
Ecoul se întoarce...
Tu!
Eu strig..
Tu! Tu!
Ecoul râde şi plânge
şi se întoarce
şi pleacă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar chestiune de transfer de suflet

Mi-a răsărit din suflet azi, o zi
Şi-i o altă prima, dintre aproape patru sute
Ce se vor scurge inexorabil, ca şi alte multe,
Oricât aş fi de indiferent sau m-aş împotrivi.

Şi uite aşa, am suflet mai uşor,
Sunt tot mai cast, evlavios, mai bun
Pe-o alee, cu o singură ieşire, al meu drum...
Mă "duc" să-ndeplinesc, rol neştiut, sârguitor.

Noroc că am o consolare, insuficientă,
Că sunteţi toţi cu mine, în acelaşi "tren"...
Rămâne dac-aveţi bilet de clasa l-a, cu antren,
Sau sunteţi numai toleraţi de-un naş, aşa de experienţă.

Ce dificilă este alegerea, când nu-i niciuna
Şi orice ai face, sănătatea, banii-s stabilite
Printr-un ciudat rostogolit de zaruri azvârlite...
Ce dă oricum, doar două numere de combinat, totuna.

Sunt, tot, doar zeci şi unităţi d-un cont irefutabil,
Fac parte din mulţimi de ciclu-n dispariţii;
Încerc să pun lipici de dor şi drag din trup, prin repartiţii...
Oricum e perisabil şi sunt totuşi eu, helas, irepetabil.

În fond se spune, fiecare zi-i câştig
De exponat, mai mult sau mai puţin, prin etalare
În fund de raft sau la vedere, dintr-o întâmplare...
În rest, rămâne esenţial doar sufletul, pe care la plecare o să-l strig!

Şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig şi o să-l strig...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 ianuarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

din când în când răscolesc străzile de tramvaie prea obosite
apoi sap de nebun în căutarea trăsurilor fermecate
şi strig şi strig şi strig prin mine
după lumi nenăscute
de mă doare ecoul din inimă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina dintre ramuri

Tu eşti lumina dintre ramuri
Tu eşti albastrul meu de cer
Mă pierzi în anii fără lauri
Eu sting văpaia fără aur
Te strig, tu mă alinţi cu vise
Te chem, tu îmi conservi eternul
Noi amândoi avem un singur ţel
Să ne luminăm pe veci
Şi să le-amintim lumina din care s-au născut.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La nuntă

În noaptea aceasta stelele se aprind
Pe cer pentru tine, iubita mea
Şi lacul înverzeşte în liniştea lui,
Lumina se pierde în ochii tăi suavi,
Te rog mai lăsa-mă puţin să te sărut pe pleoape,
În liniştea noastră se scrie iubirea
La nunta frumoasă vor fi licurici de dragoste
Pe covorul de flori îţi scriu cu inima mea
Un dulce şi miraculos " La mulţi ani, iubita mea soţie!"
Te voi urma în viaţa mea...
Iar tu să-mi dăruieşti un fiu preaiubit,
Viaţa să ne fie luminată.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te strig ...

Te strig imensitate a sufletului meu,
În primeniri de ziuă să mă renaşti din rouă.
Fă inimi rânduite să cânte amândouă,
Ca-ntr-un acord frenetic al lirei lui Orfeu!

Te strig intensitate a dorului nebun,
Deschide-ţi larg fereastra spre limpezite ceruri
Şi din seninul bolţii înşiră-mi giuvaieruri,
Cu care-aş vrea destinul iubirii să îmbun!

Te strig nemărginire a timpului hapsân,
Întoarce iar clepsidra şi slobod lasă ceasul
Şi-n contopiri divine, când ni se-nalţă glasul,
Aşterne-mi infinitul sărutului pe sân.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutare

Caut o îmbrăţişare cuminte, divină,
Din a cărei energie
Să simt protecţie şi căldură.
Un suflet pur emană lumină şi dragoste...
E visul meu de azinoapte
În care am plantat
Încredere şi speranţă.
Caut o altă parte di viaţă
Ascunsă în inima mea.
Dorul de vis şi lumină
Îmi face divină
Cărarea spre stele.
Iubire, eşti visul inimii mele!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi amândoi dansăm în noapte

Credeam că vom atinge cerul în visul meu
Şi voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credinţe şi voi lumina atâtea minţi
De fiecare dată când te vei hotărî să mă atingi
Nu uita că sunt atât de uşoară ca un fulg de nea
Şi mă pot pierde printre degete
Şi printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopţii am să vin cu fiecare fulg
Să-ţi sărut obrazul şi să te ating pe umerii puternici
Eşti lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi eşti cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Şi amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne şi lumina peste pleoape.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, Isuse

Strig către Tine, Preasfinte
Strig din ţărâna umila
Ruga se-nalţă fierbinte
Doamne, Isuse, ai milă.
Stau lângă puiul ce moare
Strig hohotind cu suspine
Vino, Isuse, mă doare
Vino, ai milă de mine.

Tu vino cu oastea călare
Pe nouri de foc şi lumină
Din capăt în altul de zare
Pământul şi cerul se-nchină.

Plâng în neştire, Isuse
Plânge şi dorul din mine
Ţie-Ţi sunt toate supuse
Du-mă, Isuse la Tine.

Plâng, iarăşi plâng, plâng întruna,
Plâng pentru toţi, pentru mine
Plâng că mă bate furtuna
Du-mă, Isuse la Tine.

Să fie şi-n cer sărbătoare
Să cânte pământul şi firea
Nimic ce-i din Tine nu moare
O, Doamne, dă-mi azi mântuirea...

Vino, Isuse, la mine
Ziua se duce, e seară
Plâng despărţită de Tine
Vino, iubeşte-mă iar.

Doamne-s aicea străină,
Doamne, Te caut pe Tine
Vino pe nori de lumina
Ia-mă Isuse la Tine...

poezie de Adriana Cristea (22 mai 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre libertate

O putere tainică, un vis frumos,
Personalizarea unor vieţi realmente frumoase,
Oameni liberi, cu o conştiinţă neatinsă
De amintiri sau false preconcepţii.
Libertatea individuală şi colectivă,
Libertatea în veşnica lumină,
Exprimarea ei, în timpuri noi,
Vis, reverie şi magie,
Timpul e oprit la doi,
Două ceasuri şi visul se spulberă aidoma
Unei voci neatinse de El.
Stăpânire de sine, vis şi liberare de expresie facială
E dominator al sentimentelor frumoase,
E dragoste şi tainic vis.
Te pierd în lumina ochilor cu speranţa
Că tăcerea ta mă va face mai blândă.
Nu cunosc timpul şi fără tine visul mi s-ar spulbera,
Sunt prinsă în jocul neatins al inimilor pereche,
A inimilor frumoase şi dulci,
Suferinţa aduce numai minciuna,
Iubirea aduce doar pace, frumos şi dăruire.
Îţi dăruiesc privirea în lumina îngerilor frumoşi,
Te caut, viaţă... te caut loc... al paradisului divino-colectiv.

poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strig cuvântul în pustiu

Strig cuvântul în pustiu
Pe sub cerul siniliu,
Şi te-ntreb: E prea târziu?
Prea târziu e să mai sper
Să dezleg al tău mister,
Sau pierd vorba în eter?
Vorba în eter s-a dus
Cât ai răsuci un fus.
E tăcerea mai presus?
Mai presus să fie-apoi
Inima ta ca de sloi,
Când iubirea mea-i în toi?
Strig cuvântul în pustiu,
Guraliv ca un scatiu,
Şi te-ntreb: E prea târziu?

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă

Iubeşte-mă!

Desenează-mă!
Ia- mi mâna şi desenează-mă!
Mută- mă de fiecare dată
pe altă tablă de şah!
Astăzi să fiu nebun,
mâine să fiu regină!
Şi-acum....
Să-ţi fiu!

Îndrăgosteşte-mă!
Ia- mi inima şi îndrăgosteşte-mă!
De fiecare dată,
mută- mi inima la tine în piept
şi umple-mi-o cu dor!
Alină- l!

Cutreieră-mă!
Ia- mi paşii
şi du-mi-i pe văi şi munţi!
Apoi,
coboară-mă pe ape!
Lasă-mă să anin de salcie,
să urlu şi să strig.
Nu-mi şterge lacrima!

Îngroapă-mă!
Fă-mi groapa
la margine de şah,
de inimă, de salcie.
Cădeşte-mă şi cântă-mi Psalmii!

Iubeşte-mă!

poezie de Simona Moise (aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou...

În cea din urmă bătaie a orei,
întind mâna către tine
începutul şi sfârşitul meu.
închid ochii şi strig:
"Şi acum, încotro, umbră?
în ce prăpastii să-mi uit sufletul?"
În cea din urmă răsuflare a ta
ascund lacrimile de piatră ale clipei...
Strig spre tine, dar ecoul ţi-e mut.

poezie de Raluca Ştefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă strig

mă strig în gânduri
un surplus de absolut
şi-n fuga nedezmeticirii fiind
cosmetizez atingerea nimicului sfios şi răsfrântul
pe sub luna ce-şi calmează propria imitare
în galbenul cerc îmblânzit.
negăsind potecă printre stele
prin florilor nectar fără glas mă strig
şi spre geometrica înflorire îndrum sincopa
ce frunte-mi sprijină.
prin ispita nocturnului substanţă
mă prăbuşesc perfecţiune emoţională
începând a căuta
acordurile cronologic retuşate
de eclipsa pasului tău prea călcat
pe rubin de asfinţire.

indiferent cum aş amuţi în lume seninul,
pretenţie mioritică rămân şi port povara
alergării în zbateri de ie
acceptându-mă traficantul infinitului topit în palmă...
cu ecourile copilăriei m-am obişnuit
de coapsă să mi le lipesc
prin rugarea mamei mele toate trecute
când din pragul casei
un caz de încălzită referinţă ea devenea cu blândă-i înfăţişare.

mă strig în mulajele aşteptării încovoiate
las priviri refulate-n albe stele
şi le curăţ cu trecerea-mi prin lucernă
când mireasma e zgândărire pornită
de coasa în coregrafică tăiere.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!