Tata
tată îți port hainele
grele cu toamna culeasă
pe umeri
nădușeala din amurg
ia din lumina salcâmilor
setea mă poartă prin crâng
fierbinte
caut izvoare
cântecul este liber în munți
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vestimentație, poezii despre tată, poezii despre lumină, poezii despre toamnă, poezii despre muzică sau poezii despre munți
Citate similare
Liber
mai liber sunt să înot
printre gratiile tale, viață
clădindu-mă
zi de zi
cu fiecare respirație,
în trupul oxidat
port mirarea de a fi
aș fi putut să fiu arbore,
pasăre, sâmbure,
să nu mă pierd cu firea,
tăcut să fiu
dar am ales cuvântul.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înot, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre păsări, poezii despre cuvinte sau poezii despre copaci
Soțul
în încăpere din care-ți scriu
cuvintele ard,
tăcerea este fierbinte,
aerul mușcă din mine,
aripi de foc mă bat pe umeri,
privirile piloților ce au spart peretele
asemeni unei jucării
mă urmăresc insistent,
memoria urlă să-ți duc zâmbetul
în trupul ivit din frică.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre soț
- poezii despre jucării
- poezii despre frică
- poezii despre căsătorie
- poezii despre aripi
- poezii despre aer
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nopți cu lumină
fluturi cu aripi mari
aleargă moartea
ce din pridvor zâmbeste,
ei se ascund în palmă
tremură la orele târzii,
lumina le este dorință dar si rug,
vor fi captivi felinarelor
nici un deochi nu-i poate
despărți de sărutul
fierbinte.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre ore, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre fluturi sau poezii despre dorințe
Cu toamna în priviri
iubirea ta este poemul
în care toate verbele sunt
un singur și atotcuprinzător cuvânt,
ne înghite pe amândoi
cu deșertăciunea lumii,
lasă despletite toamnele,
sărutul astrului
ne soarbe trupurile goale,
ploile ne cresc pe umeri aripi
cu care sfâsiem tăcerea pădurii.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre păduri, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre iubire
Ceaiul duminical
de câte ori ne naștem
într-o viață de om
ne cresc aripi din amurg,
topim cu privirea minunile cerești,
înotăm sub soare, ploaia caldă o sorbim ca pe un ceai
duminical,
după slujba de înviere
uimiți pășim spre izvoare
să învățăm de la iarbă a fi verde
iar de la vânt a fi prezenți.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceai, poezii despre învățătură, poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre naștere sau poezii despre creștere
Noapte bună
poți să te retragi
îmi spuse blând
să alunge neliniștea
din ochi
lasă-mi gândurile în noapte
ele vor respira
nu va plânge nimeni
pe covorul ce-l întinde
toamna pe umeri
singurătatea păsării de colivie
îmi va deschide calea nopții
am părăsit camera
cu tăcerea așternută
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre plâns sau poezii despre gânduri
Rugăciune
Doamne,
liber sunt să înot
sub privirile tale
clădindu-mă
zi de zi
cu fiecare respirație,
în trupul oxidat
port mirarea de a fi ființă
aș fi putut să fiu arbore,
pasăre, sâmbure,
să-mi duc esența într-un cuvânt,
să nu mă pierd cu firea,
tăcut să fiu
în arșița cuvintelor.
Tu, iartă-mi necuviința
de a-ți scrie!
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie
Caut casă
îmi caut casă pe lună
ori pe o planetă insomniacă,
prin sistemul solar umblu
precum un inorog
cu cornul în vânt,
distanțele dispar în fugă,
sunt grăbit sub stele,
în ordinea faptelor
frigul din cotloane nu-mi dă pace,
ca de un incest mă feresc să calc pe raze,
am cu mine verbele și toate poemele
eroilor ce știu că viață este
o farsă în culoarea roz.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unicorni, poezii despre stele, poezii despre planete sau poezii despre pace
cu pânzele în vânt
pe mări agitate
poeții nu se tem
să aducă lumina
pe cer nu au rău de înălțime
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre înălțime, citate despre vânt sau citate despre poezie
Puri
puri?
ne scăldăm în lumină
prin gardul cu iederă?
Doar
știm să mușcăm gândul,
milimetric trecem
de sârma ghimpată
adunată în suflet.
Să nu-ți rupi hainele
când păcatul te va îmbrăca.
Scuipă tristețea.
Din taina vârstei
mai recunoști copilul?
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre tristețe, poezii despre suflet sau poezii despre copilărie
Un țipăt
aripile de înger
acoperite cu mantaua iernilor
de sub care cuvintele
ies să ascundă tăcerea
precum un
izvor acoperă
ochii să nu se vadă crestele
înfipte în coama cerului
cu gheara de urs îndreptată
spre soare
să fure lumina
în opaițul dur
al minții bolnave,
poartă amintiri dureroase
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre ochi, poezii despre iarnă, poezii despre durere sau poezii despre boală
Cocoșul
cocoșul aduce în noapte cântecul
pătrunde cu el o dată în timpanele tale
lovite cu sonorități înalte
înaripatul nu pregetă
să verse cântări de la
ivirea luminii pe pământ,
joacă ping-pong cu nervii tăi,
te zbați,
precum peștii pe uscat
inima ta tăcută
nu are pace,
cu ochii deschiși
agățat de timp îngropi noaptea
în lumina zorilor.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre pești
Cu răni, m-am rupt din Țară...
Cu răni, m-am rupt din Țară, din munți și din izvoare,
Târâș mă duce dorul prin dealuri și câmpii.
Cu umbrele de nori plutesc pe-a ei răzoare
Și-i sorb în piept parfumul din lunci, din flori, din vii...
Orice amurg mi-aduce zvon de tălăngi duioase
Sosind din depărtări prin brize de ocean,
Iar stelele-mi pulsează ecouri luminoase
De cânt de ciocârlie, de doine cu alean.
E taina grea pe care doar gândul meu o știe,
Drapelul tricolor și-o casă dintr-un crâng,
O salcie pletoasă pitită într-o vie
Și-o lacrimă ascunsă sub crengile ce plâng...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre ocean, poezii despre nori sau poezii despre flori
țăranul
eu nu mă rog la munți,
la vântul din răscruci,
știu că în ceaunul cu fasole
stă dorința țăranului
cu pofta sănătoasă,
semeț precum un pisc în plină iarnă,
spălat de ploi, nevoi și viscol,
cu fruntea sub căciulă
dă glas pământului,
că acest popor nu moare
cât timp izbânda este în Dumnezeu!
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre sat, poezii despre viscol, poezii despre sănătate sau poezii despre poftă
Răceala
viermele ce adânc sapă în trupul captiv
când vrea trece prin fața ochilor mei
disprețuitor și rece,
îi întorc spatele tușind
cu patima unui fumător ratat,
revolta simțurilor amorțite de veghea
nopților nedormite tulbură lumina.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre viermi, poezii despre simțuri sau poezii despre fumat
Pe când toamna nu murise
pe tata l-au dus
în sala de operații
avea gândurile cu el
în ele moartea juca
șotronul
l-au întins pe pat
să-i scoată neliniștea
din piept
mintea mea se zbătea asemeni
unui cobai
într-un carusel
sub povara
tăcerii
se deschideau uși
era liber la berărie
puteai să rumegi cuvintele
precum covrigii uscați
fără să pui întrebări
l-au operat ca și când
timpul s-a oprit în loc
simțeam că
inima tatei nu încetează să iubească
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre jocuri sau poezii despre inimă
Jurnal
întunericul
te copleșește,
pierzi încrederea
prin cutele sufletului,
devii o sumă de fricii,
zâmbetul dispare,
ca să respiri te uiți pe geam,
amintiri îți deschid ochii închiși înăuntru,
prizonier tăcerii petreci ziua în fugă,
inconștientă alergare
treci de obstacole, te impidici în idei
ca un elev corijent
intri în toamna repetării.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre încredere, poezii despre obstacole sau poezii despre idei
Bunicul
soldații de plumb
din sertarul bunicului
dorm prinși în seară
așteaptă probabil toamna
să le crească aripi
asemenea zeilor
din tabloul în care bunicul
îmi pune în brațe merele
și mă sărută pe frunte
cu tăcerea de argint
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre plumb, poezii despre mere sau poezii despre armată
fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supraviețuitor
al anilor
în care se repetă epoci
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre supraviețuire sau citate despre cuvinte
Orizonturi reci
au evadat griji
frici și alte orătănii
din spasmul nopții
aleargă la temelia
vechilor concepții
zilele se zbat în gânduri
reci
lumina se destramă
în fascicule
atomii își pierd electronii
bezmetic bunul simț
se ascunde
te sugrumă obsesii
articulate
să roadă în ticuri
galantarul
pe cerul negru
stelele ard agramat
noblețea se poartă
la trecut
repetenții în cer și pe pământ
sfinții în redingote
joacă analfabet
și peste toate este bine
că încă respirăm!
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trecut, poezii despre sfinți sau poezii despre negru