Siesta

unui animal insular
singular din madagascar
cu blana crem şi botul turcoaz
culegătorii
de culoare căţăraţi în copaci în ultimul timp
clar îi bruiază siesta şi clar
îi par nişte monştri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explozia

vă e clar de ce nuu
amerindienii nuu şi nuu consumau
ardeiul iute la tub?
vă e clar de ce ea, daa, ar
continua să mănânce fast food
cu b(l)uze lărgite deşi
e în pericol de
explozie corporală?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E clar: pe-aici nu trece nimeni, să nu ne-mpiedicăm.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vântul îi trece

degetele prin păr
degetele se desfac evantai
degetele arată ca nişte şuviţe mai groase, iar
degetele sunt prescurtate şi ele
(?!) – miroase
a degete preţioase: clar
a deget, cu repetiţie, arătător
spre bulevardul gheorghe
lazăr, a coafor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

clar, am vrut multe să-ţi spun în ziua de ieri
dar am tăcut ca un speriat epocal... şi atât...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitori

într-un fel sau altul
suntem clar mişcători şi drogaţi
de aceea
scriem atât de bine
pe vagoanele-n mers

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

MAZĂRE A EVADAT - LEGENDA CONTINUĂ

Tocmai din Madagascar
Ni se spune clar şi rar,
Radu nu s-a dat legat
Şi-a scăpat nevătămat.

epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-retenia

prietenii tineri încearcă să te
supere, ştind că nu mai ai mult
de trăit (?!) prin dispariţie fizică
poezia dulcică, scrisă la botul
unui cal cu mânere i-pod. şi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O chinui

Îţi vine să te-opreşti,
Nu ai cum s-o continui,
E clar că o iubeşti,
Dar şi mai clar c-o chinui.

Ea nu te mai iubeşte,
Şi chiar de ar pleca,
De mult timp îţi lipseşte,
Nimic nu s-ar schimba.

Cu trupul e acasă,
Cu mintea tot la el,
O scenă dureroasă,
Nu va mai fi la fel.

În pat când e cu tine,
Ai vrea să o dezbraci,
O simţi că s-ar abţine,
Şi ce-ţi vine să faci?

Îţi vine să te-opreşti,
Nu ai cum s-o continui,
E clar că o iubeşti,
Dar şi mai clar c-o chinui...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legenda

credea cu tărie într-un viitor comunist
de care cei mai mulţi se lipseau
deja angajaţi
la patron, cu fapte în regulă şi inimi
în clar, în caz de infarct legendar

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: I-ai văzut, Nis?
Nistor: Încă nu, dom' director.
Traian: Grăbeşte-te, te rog!
Nistor: I-am văzut, dom' director!
Traian: Stai! Încotro?
Nistor: Păi... I-am văzut... Mă duc să-i chem aici.
Traian: Nu! Rămâi aici! Nu pleci nicăieri!
Nistor: Dar...
Traian: Eşti nebun?! Vrei să n-ajungi la timp lângă colegii tăi?! Trimitem pe cineva să-i cheme. Cum se numesc?
Nistor: Familia Cristescu.
Traian: Deci, familia Cristescu... Tinere, te rog să mergi să-i chemi pe cei din familia Cristescu. Să li se permită accesul în Institut, apoi tu şi câţiva colegi să-l însoţiţi înapoi pe geograful ăsta înalt, împreună cu prietenii săi... Gata, Nis, s-a rezolvat! Eşti mulţumit?
Nistor: Cum să nu, dom' director? Foarte.
Traian: Bine. Eu am să mă întorc în Institut. Ai grijă să nu întârzii prea mult. Cel târziu la 11.30 să fii lângă colegii tăi! E clar?!
Nistor: Clar, dom' director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet

Muri lăsând pentru vecie
Dorinţa formulată clar:
Ultimul drum al lui să fie
Şi pe la... Fondul literar.

epigramă de Ion Ruş (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată

ultimul an nu e ultimul
ultimul zâmbet nu e sărutare
nu e
îmbrăţişarea nu este îmbrăţişare
şi nimic nu mai e. şi nimic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

nu-i aşa că am un glas?
zise ultimul rămas
pe o planetă pustie, în timp
ce recita din cracovia
cea mistuită de flăcări

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa merge

înapoi înainte de-a se întoarce
trage un rânjet spre crenelul cetăţii
ce
tăţenii din mica vienă, nişte monştri,
mă fac să alerg într-o zare
pe
care nu o cunosc (?!) de
cât după hăhăiala feroce feroce
ca
re se aude că de
mâine va fi viaţa noastră

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima largă

fă-mi loc în inima ta
am un metru opt
zeci şi o sută de kilograme
(?!) -
în ultimul timp am crescut
pentru tine
ar fi un gest oarecare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atomii cu lipici

prea multă culoare în jur! nu
s-ar putea mai alb
negru totul? op
eră de pictor bine ridat lumea trist explicită
a lui dumnezeu! of
eră el până la urmă lămuririle de luat
tot aşa-n serios cum şi go
liciunea cu lipici a unor atomi
plici-plici-plici? da
prea multă culoare în jurul
unei singure existenţe! a
unui singur crochiu

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce ştiinţa avansează, par a fi tot mai puţine lucruri pe care să le facă Dumnezeu. E un univers mare, desigur, astfel încât El, Ea sau Acela, ar putea fi angajat în activităţi profitabile în multe locuri. Dar ceea ce s-a întâmplat în mod clar este evoluţia în faţa ochilor noştri a unui Dumnezeu al lacunelor; adică, orice nu ne putem explica în ultimul timp îi este atribuit lui Dumnezeu. Şi după un timp, noi înţelegem acel lucru, şi atunci nu mai este domeniul lui Dumnezeu.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valul de speranţă

ultimul val de speranţă – cel nou –
avea consistenţa unui tricou
cu găurele (?!) – dimineaţa de vară
nu lărgea decât pâlnii de re
turnat sentimente absente

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruptura

încă unui om tare i s-a deschis
sângele e acum la culoare
ca o băutură răcoritoare de portocale -
epidemia de gripă în plină vară solară
duce, cu roşul din rât, la această
schimbare, sau bulele de oxi

gen din saliva femeii vindecătoare?...

aici m-ai pierdut, enunţă editorul în alb,
actele de şamanism din tribul poeţilor
nu le vom publica, nu câtă vreme
carantina de azi rămâne o încercare
gravă de rapt! - de culoare
invitată la (s)curgere, nu

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secundant (către Boris şi contele Inbedkov): Staţi unul în spatele celuilalt, iar la semnalul meu, faceţi zece paşi, vă întoarceţi şi trageţi. Clar?
Inbedkov: Clar.
Boris: Clar.
Secundant: Noroc! Şi Domnul să fie cu voi!
Boris (către Dumnezeu): Ai auzit, da?

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!