
Ultimul vis
mă-nalț din iarbă pas cu pas
din scara vieții a rămas
doar două trepte de urcat
cu tine vreau să le împart
și-apoi îmbrățișați noi doi
uitând pământul de sub noi
în cer cu stele infinit
vom fi un vis rostogolit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Noul Romeo
Pe scara vieții, ca bărbat,
Mai multe trepte am urcat,
Dar pân' la tine, sus, duducă,
Prefer ca liftul să mă ducă.
epigramă de Valerian Lică din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Săraca inima mea
nu mai vreau ceață și ploi
nu mai vreau val de ninsori
vreau soare și iarbă verde
unde dorul meu se pierde
vreau cu tine pe colină
noaptea când e lună plină
vreau ca să-mi aduci în dar
floare de mărgăritar
vreau sărutul să mi-l dai
vreau în brațe să mă ai
vreau să râd cu bucurie
alergând pe o câmpie
vreau și vreau mereu ceva
săraca inima mea
bate... bate... nu se lasă
încă nu-i vremea de coasă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Everest
Te cuceresc atât de greu....
Mă-nalț spre tine semizeu
Și când vreau mâna să întind
Instantaneu ochii deschid.
Visam că sunt pe Everest
Zăpezi în jur atât cât vezi
Aburi fierbinți pe masa joasă
O ceașcă și cafea turcească.
Nu-i cort, nu-i munte, nu e strană
Doar eu cu inima în palmă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea
Dintre miile de flori care mi-au ieșit in cale,
Eu pe tine te-am ales intr-un răsărit de soare!
Mâna-mi tremură pe frunză, să te rup nu mă indur
Fără tine mai departe nu pot a porni la drum....
Si rămân să-ți sorb nectarul cu dulceața din petale
Să iți simt parfumul proaspăt, noaptea când este răcoare!
Floare gingașă in iarbă, lângă tine vreau să dorm,
Si-n miros de fân sub stele, greieri vor cânta in cor!
Nu te rup floare minune.... fără tine-n univers,
Ce rost ar avea poetul când va scrie al său vers?
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărțire
O să tai ceru-n trei și-am să-l împart la doi:
O parte pentru mine, o parte pentru tine, o parte pentru noi...
Când părțile-adunăm, din nou, ceru-ntregim,
Dar este doar al nostru, acum... și e senin!
Aș vrea să mai împart, nouă și mării, marea!
Noi luăm poezia și mării-i lăsăm sarea.
Vom prinde zvon de alb din zbor de pescăruș,
Să facem din el nouri curați, pentru culcuș.
Pământul l-aș lăsa cum l-am găsit- întreg!
Nu vreau să supăr lumea, blestemu-i să culeg!
Așa, c-adun doar marea și cerul în inele,
De pe Pământ, luând doar sufletul, spre stele...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub stele
Mă-nalț pe vârfuri
Să ajung
Mâna pe umăr
Să iți pun
Si-mi pare că plutesc
Sub stele
Dacă obrazul ți-am atins
Si tu in brațe
M-ai cuprins
Eu ca văpaie m-am aprins
Si ard in noapte
Voi lua cu mine
Tot ce pot
Aroma fructului ce-i copt
Cristalul apei Topolog
Ca amintire
Dacă o șoaptă deslușesc
Cu mintea inimii rostesc
Cuvinte simple
Te iubesc....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ad literam
Nu cer mai mult
Decât aș da...
Nu vreau ce nu
Îmi aparține.
Nu vreau bijuterii
Nici bani,
Vreau mâna ta,
Te vreau pe tine!
Și cumva dacă
Îi esti dat
Altei iubiri
Aprinsă-n noapte
Eu chipul tău
Îl fac uitat
A-mi fi icoană
Mai departe.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum spre stele
(celui care a fost Gheorghe Pospai)
Deci ai plecat...
Ți-ai luat rămas bun in liniște
Și ai trecut în veșnicie
Fără păreri de rău, fără lacrimi.
Dar o ultimă întrebare:
N-ai auzit strigătul zorilor,
Al frunzelor de nuc,
Al primăverii
Care dă in clocot,
Al florilor pline de viață?
Nu... nu vreau să-ți tulbur liniștea.
Drum lin spre stele.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Piata Universitatii 23:59 (Si acum ca si atunci)
Nu mai vreau sa spun vreun banc idiot
Soptit, prin vreo scara obscura de bloc,
Nu mai vreau sa ma prinda 11 din noapte
Mergand pe strada c-o spaima de moarte.
Nu mai vreau sa-mi spui "ilegal",
Cand tu politic esti in stadiul final
Nu mai vreau sa ma culce jandarmii in strada,
Doar pentru ca libertatea mi-i draga.
Nu mai vreau sa te uiti inspre stele,
Sa umpli epoletii generalilor cu ele
Nu mai vreau sa calci juraminte,
Ci doar sa iti scoti din trup si din minte
Raul din tine,
S-atunci ne vom spune cuvinte.
poezie de Alex Dospian (2012)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!

În troiene
a nins...
e iarnă si e frig
introient e satul
doar vântul
mișcă liliacul
de la poartă
introienit e drumul
aș vrea să vin la tine
să râdem impreună
de glume mici
și bancuri cu pitici
ce urcă pân-la lună
pe fire de lumină
pe scara minții noastre
in nopțile albastre!
introienit e satul
nu pot veni la tine
doar vântul
mișcă liliacul
si-adorm
printre suspine...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În afara ta
cât să trec cele 1000 dimensiuni
mai mult decât un dor și
până la o altă naștere din tine!?
și știi că am pleopele grele de-atâta pământ
încât, deși nu-ți amintești, cobori să mă arăți
punct cu punct.
de fapt, în somnul tău pot să văd totul descompus
curgând spre un plus infinit
abia după ce am urcat treptele
și m-ai rostogolit în aer într-o miime de timp,
brusc trezită adânc spre îndestulare
și răvășindu-mă cea de zi cu zi prin ceața gri,
cu o mână întinsă spre a te primi;
dar mai grea decât trupul.
așa cum ar putea pleca neînsuflețit
de un adevăr omenesc atins de tine:
în doar două aripi, de lipsire păzindu-mi rana,
Atlasul norilor și Queen
măsurându-mă a 1001 dimensiune.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
La căsuța din pădure
Noi culegem fragi și mure
Flori de câmp în buchețele
Și visăm iubiri sub stele...
Noi două...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Franjuri
azi mi-am luat rochiță nouă
numai franjuri rupte-n două
vreau să par de ani treizeci
o frumoasă ca-n povești
nepoțelul cel mai mic
întind mâna să-l ridic
-nu, bunica, spune el
am ață pe mosorel
tai din franjuri, prind în șnur
și apoi urc să il pun
sperietoare la ciochițe
care-mi fură din bobițe
la cireșul din grădină
cu iarbă la rădăcină
împletim de zor în doi
franjuri din rochițe noi
mai luăm și de la blugi
de la cei ce-s rupți în dungi.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Soarele încet coboară
După munți, la asfințit,
Înserarea se strecoară,
Arșița s-a domolit.
Plaja s-a golit de lume
Am rămas numai noi doi
Stăm de vorbă, facem glume
Și-apoi râdem amândoi.
Stele una câte una
Se aprind pe firmament
În curând răsare luna
În văzduhul transparent.
Ne-am întins acum pe spate
Și privim cu încântare
Cum coboară-nflăcărate
Două stele căzătoare.
Și cu tremur în ființă
Privind spațiul infinit
Ne punem câte-o dorință
Oare a ta s-a împlinit?
poezie de Octavian Cocoș (9 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Masculina mediocritate pendulează între indiferență și agresivitate; un bărbat cizelat, care multe trepte pe scara eticii a urcat, onorează femeia în mod garantat, înțelegând că prin ea viață omului i s-a dat.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

- dezamăgire
- Dezamăgiri. Trepte de încercare pe scara vieții.
definiție aforistică de David Boia (20 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am ascuns în gândurile tale
M-am ascuns în gândurile tale,
De nimeni să nu fiu găsit.
Să simt îmbrățișări fatale...
Să mor din dragoste rănit.
Privesc de aici... tot cerul meu,
De este nor sau de e înstelat.
În gândul tău... sunt prinzioner mereu,
Și tot în gândul tău... mă simt eliberat.
Rămas fără un timp al meu
E timp pierdut ce nu îl mai găsesc.
Dispare gândul meu în gândul tău,
Și-apoi... în tine... mă topesc!
De-i frunza veștedă pe ram
Și n-am căzut jos la pământ.
E că în mintea mea te am,
Și-adorm mereu cu tine-n gând.
Și m-aș ascunde-n infinit.
Să pot să beau al tău nectar.
Nectarul vieții fără de sfârșit,
Că doar pe tine în suflet te mai am.
Tulburător... dar parcă prea real,
Îți simt sărutul dulce pătimaș.
O clipă să visez... și-apoi dispar
Din gândul tău cel mai gingaș.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trepte
Trac,
troc,
truc,
pași
pe scara
vieții.
poezie de Vasile Ghinea din Între teluric și celest, eros și thanatos, Editgraph, 2021
Adăugat de Vasile Ghinea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitând
o rază de soare
îmi intră pe geam
zori se revarsă
ceru-i ocean...
zambile și-arată
albastrul lor pur
ochii albaștri
privesc din contur
adânci ca și marea
deschiși ca și cerul
fierbinți ca și raza
ce leagă misterul..
sărut în dorințe
de noi primăveri
trăiesc clipa astăzi
uitând ce-a fost ieri.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimi și stele
lângă mare mă așez..
văd plutind pe valuri stele
si uitându-mă atent
sunt doar inimi... cam rebele!
aruncate.... sau uitate...
intr-o vară ce-a trecut
au rămas plutind pe valuri
cu speranțe de-nceput
si pierdute-n spuma mării
inimi.... stele se prefac
urmărindu-ne in noapte
când... si unde am plecat
ne tot strigă... ne tot cheamă
-vino inapoi la mine
-e târziu... si este toamnă
briza rece-ncet adie
pașii mei pe plaja udă
nu se mai intorc curând
te sărut fierbinte vară
repede ai dispărut
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!