Sunt robul iubirii

Sunt robul iubirii
cu miros de iasomie
şi gust de trandafiri!
Sunt robul iubirii
unei oaze de cleştar
învelită-n nuferi albi
ce strâng la piept
pentru culcuş de seară
iubiri de mult uitate
de prinţi şi de regine
ce doar luna... şi nufărul le ştie!
Năluca lor în noapte
pluteşte peste ape
Iar salcia la mal...
ascultă a lor şoapte!
O broască-n stufăriş
le cântă la ţambal
iar la chitară, un greier mic
o acompaniază formând un grup hilar!
Dar răsăritul, cu o rază
Destramă vraja de pe lac
Doar nufărul rămâne
Tot el... imaculat,
îndrăgostit ca mine,
de vise ş-amintiri
cu miros de iasomie
şi gust de trandafiri!

poezie de Mariana Zoriţa Purice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

valea lăcrămiorelor
cu miros de lavandă
e plină de iasomie
cu maci roşii
în tufe de trandafiri

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul-trandafir

Trandafiri albi. Roşii. Galbeni.
Trandafiri de toate mărimile.
Trandafiri. Trandafiri. Trandafiri.
Mulţi trandafiri.
Neînflorind niciodată unii,
alţii, de prea multe ori.
Miros de candoare şi libertate.
Trandafiri îmbobociţi.
Trandafiri înfloriţi.
Trandafiri uscaţi.
Mereu e acelaşi ciclu.

Totul ni se trage de la trandafiri...

Am degetele boante,
de la prea multă mutilare
de trandafiri.

Azi am tăiat ultimul lăstar.
Nu îmi mai simt degetele.
Au început să se subţieze
şi să se usuce -
frunze umane căzute
la început de toamnă.

Săracul meu trandafir...
s-a săturat şi el să simtă
fiecare rămurea cum o tai
- prin degete mă trec fiori de durere.

Of... abia aştept din nou primăvara...
mă duc şi la biserică
şi dau şi pomană la săraci...
doar să îmi crească
din nou
degetele la mâini
ca în fiecare primăvară
- nelinişte inexplicabilă
când mă apropii cu foarfeca de ei.

Ciclu vegetal normal
de creştere şi cădere a degetelor.

Şi mă gândesc...
Oare cum ar fi dacă aş înflori...

poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă luna

Cântă luna-ntr-un sărut,
Noaptea-şi cumpără inele,
Doar trecutul... e pierdut
Printre atât-amar de stele.

Cântă luna-n braţe strânsă,
Printre vise şi-mpliniri,
De iubire fiind pătrunsă
Şi parfum de trandafiri.

Cântă luna la fereastră,
Curge cerul peste noi,
Ca un colţ de mare-albastră,
Peste sâni de piatră... goi.

Cântă luna şi ne ploua
Cu argint din aşteptări,
Plâng cascadele de rouă,
Făr-a pune... întrebări.

Cântă luna... timpul trece,
Vreme nu-i să mai iubesc,
Clipe-ncearcă trist să plece
Si eu vreau să-ntineresc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu voi fi cu tine...

Atunci când nu voi fi cu tine,
Să ştii că mi-am lăsat parfumul
Pe florile de iasomie.

Zorelelor le-am dat canon
Să-ţi spună: bună dimineaţa;
Dar peste zi te-or însoţi
Frumoşii noştri trandafiri.

Şi mi-am lăsat sărutul meu,
Pe macii încă-n floare;
Îmbrăţişat vei fi cu drag,
De clematitele din prag.

Iar umbra mea va fi mereu,
Muşcata din fereastră;
Şi-ţi va zâmbi în locul meu,
Cu drag, ca o mireasă.

Iar noapte bună îţi va spune
Regina nopţii către seară,
Cu-al ei miros îmbătător
Îţi va şopti că-mi este dor
De tine.

poezie de Angelina Nădejde (18 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ştie?

Cine ştie câte amintiri
Strânse ani şi ani de zile,
Au în ele trandafiri
Sau sunt triste, inutile?

Dintre multele trudiri
Printre care ai trecut,
Ţi-au adus şi trandafiri
Ce mai greu s-au vestejit.

Eu ţi-aduc doar suveniri
Care poate sunt minore,
Pozele cu trandafiri
Şi cuvintele sonore.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miros de trandafiri

Gâtul e uscat şi limba amurţeşte. Aerul scârţâie precum tabla.
Ciocanul greu al sângelui bate luna de la interior.
Repede pătrunde în plămâni nisipul umed al răsuflării.
Vrei să fugi dar cu toată forţa te loveşti cu fruntea de perete.
Simţi un slab miros de trandafiri. Părul tău lung, foşnitor îţi atinge obrazul.
Mâinile cuiva, da, mâinile albe, feciorelnice ale cuiva, îţi mângâie blând gâtul.
- Aşa de mult aş vrea - îţi spui în şoaptă - să fii un vis.

poezie de Mieczyslaw Kozlowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul iubirii

În numele frumoasei iubiri
Te-aştept în miez de noapte.
Când luna împrăştie sclipiri
Eu te alint cu dulci şoapte.

Eroina mea, doar pentru tine
Am făcut pe viaţă jurământ,
Iar dragostea ce-o port în mine
La harpă aş vrea să ţi-o cânt!

Tu eşti versul cu care rimez
Strofa frumoasă din poezie
Glasul iubirii acum îl urmez
Cu multă emoţie şi bucurie.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (29 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin de romantic

Sunt un îndrăgostit fără scăpare,
Romanticul nebun după frumos,
Ce-şi caută în dragoste iertare,
Visând, iubind, în versu-i amoros.

Mi-e lumea toată calea fericirii
Şi inima femeii un destin,
Am să îi pun în ea vraja iubirii,
S-o vindece când simte un suspin.

Sunt doar un trubadur fără scăpare,
Ce sărutări cuvinte fac cadou,
Când simţi că poate sufletul mai doare
Eu am să-l vindec să îl fac ca nou.

Îmi iau cu mine trandafiri şi versul,
Le voi sădi zâmbind în calea ta,
Ca roşul lor să îţi alunge stresul,
Să-ncepi din nou a mi te bucura.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja tainelor hinduse

În noaptea asta, sunt o parte
A unui trup abil şi-aprins,
De-o flacără care se-mparte
Doar la tăceri de necuprins.

Mă voi lăsa... furat de vise,
De clipa-ncinsului april
Care nu ştie... pare-mi-se,
Forţa figurilor... de stil.

Respir apoi, ca într-o doară
Parfumul tandrelor iubiri
Ce printre stele lin coboară
Petale roz... de trandafiri.

Şi-n praful de istorii spuse
Insinuant... spre dimineţi,
Lăs vraja tainelor hinduse,
Nedezlegate... de poeţi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna mai

visează toţi iubiri nebune
de parcă n-ar fi pe pământ
decât Adam şi Eva goală
şi veşnic tainic jurământ

visează toţi iubiri nebune
în nopţile de mai fierbinţi
nici luna nu mai e întreagă
şi parcă şi-a ieşit din minţi

visează toţi iubiri nebune
pe pat de flori de iasomie
petale fragede şi albe
îmbracă pielea arămie

şi aşa învăluiţi de toate
în luna mai se cern iubiri
care durează doar o noapte
şi-aduc parfum în amintiri!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul, o zi scânteietoare

Vântul, o zi scânteietoare... mi-au intrat
în suflet cu mireasmă de iasomie.

"În schimbul acestui parfum de iasomie,
aş vrea parfumul trandafirilor tăi."

"Nu am trandafiri; toate florile
din grădina mea sunt moarte."

"Bine, atunci voi lua petalele scuturate,
frunzele galbene şi apa din fântână."

Vântul a plecat. Şi-am plâns. Şi mi-am spus:
"Ce-ai făcut cu grădina pe care ţi-am încredinţat-o?"

poezie de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putred

Simt miros de putred
Ceva în mine moare
O fi speranţa?
O fi visul?
Miros de lăcrimioare
Simt.
Şi gust amar îmi vine
De la stomac o fi?
Sau de la tine?
Şi greaţa mă cuprinde
De tine?
Sau de sete?
Ma dor şi buzele
Şi simt miros de plete.
Dar pletele miros?
A tale da, acum
Şi tu mă înfiori.
Urăsc şi al tău nume
Pe tine,
Vreau să mori.
Dar nu muri
În ceruri nu ai loc,
Stau îngerii la soare.
Eu simt miros de putred
Ceva în mine moare.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aripi de lirism

când noaptea coboară cu vise măreţe
greieri acompaniază viorile de dor
ning perseide peste câmpuri răzleţe
arcadele trupului se clatină uşor.

stelele iubirii veghează cu poveţe
înţelepciunea lor trece prin nor
când noaptea coboară cu vise măreţe
greieri acompaniază viorile de dor.

sub clar de lună se luminează feţe
inimile vibrează atinse de fior
poeţi şi filozofi trudesc să ne înveţe
că iubiri în lumină niciodată nu mor.

când noaptea coboară cu vise măreţe
greieri acompaniază viorile de dor.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de toamnă

Am încă irisul de cupru,
De galbenul, de brun frunziş...
Mi l-am făcut un ascunziş
Să te-apăr nopţi, să-ţi fiu de lucru.

Sunt beat de aromele de vii,
Nu de licori, de nopţi cu tine.
Antale-am sângele din vine...
Sunt crama ta, doar să revii.

E Luna un portocaliu...
În lac şi peştii stau la fund,
Sunt aripaţi, se-ntrepătrund...
Ţi-aş fi la fel, de vrei să viu.

Se simte-n nări miros de carne,
Sunt grupuri, ce petrec cu must.
La tine am gând, te beau, te gust...
Fă-mi frunză, timp... să se întoarne!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama

Glas are de ciocârlie
Şi în jur doar veselie
Deşi are mult de muncă
Mereu ştie să aducă.

Unde-i ea râde şi clipa,
Deşi sunt doar atâtica
Unde mama se iveşte
Simt iubirea cum pluteşte.

Când măicuţa e aproape
Precum nufărul pe ape
În lumina dimineţii
Simt mereu dulceaţa vieţii.

Mamă dulce-mi eşti comoară
Lângă tine simt cum zboară
Ode-înălţând bucuriei
Toţi anii copilăriei.

poezie pentru copii de Valeria Iacob (ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gust de ploaie

Plouă afară, curg şiroaie,
Cafeaua are gust de ploaie,
Sau gust de viaţă... nu mai ştiu,
E dimineaţă... sau târziu.

Îi sorb caimacul din priviri,
Citesc în el doar amintiri,
Cu degetul l-ating încet,
Să mă inspire, ca poet.

Văd parcă inimi desenate,
De frumuseţi neîntinate,
Dansează toate, fericite,
Că s-au născut, că sunt iubite.

Mă tot gândesc... pot să le sorb
Dar fără ele aş fi orb...
Îmi plouă-afară, curg şiroaie,
Cafeaua mea... miros de ploaie.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi o să mori

deasupra unui câmp de flori
tu o să mori
şi voi lăsa ca testament
buchetul anemonei de ciment
apoi să-mi pui la căpătâi
lumina nopţii nimănui

acum sunt între rai şi iad
pe nicio frunză nu mai cad
doi ochi închişi în nufăr
şi nufărul cu grijă pus în cufăr

tu dacă vrei
la nunta mea
să demontezi stea după stea
şi să mă pui în locul lor

când luna urcă, eu cobor
în palma ta cu gust de ieri

ce poţi să-mi ceri
mai mult decât eu sunt când nu mai sunt
umbre de stele pe pământ

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemurire

Sfârşitul e cel care ne apără de pieire;
Sfârşitu-i nemurire.

Minte opacă,
Lasă lumina să te pătrundă,
Lasă lumina să-ţi arate
Nemurirea,
Căci eu o văd în fiecare clipă;
O simt şi-o adulmec,
O simt şi-o ating;
Nemurirea sunt eu,
Eu sunt nemurirea.

Nu voi piei,
Ci doar voi învia,
Nu voi pleca,
Ci doar voi aştepta
O clipă-n puls faţă de alţii.

Nu vezi?
Sunt om, sunt muritor,
Sunt o străină;
Căci nici eu nu mă cunosc.
Sunt lipsă, sunt absenţă,
Sunt soarele fără lumină…
Şi vreau s-o caut, să o găsesc
Mi-e dor să strălucesc!

Miros de cetină arzând,
Sunt vânt.
Miros de fân uscat,
Sunt rădăcina sub copac.
Miros de ramură de tei,
Sunt pleata salciei.
Miros de acasă,
Sunt bunica ţesând la fereastră.
Miros de viorea târzie,
Sunt poezie.
Miros de copilărie,
Sunt eu, sunt veşnicie...

poezie de Francesca Buta
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sta prea mult cu un prieten trist! Când te duci într-o grădină te uiţi, cumva, la buruieni? Petrece-ţi mai mult timp printre trandafiri şi iasomie!

citat clasic din Rumi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte de iasomie

Mototolesc filele origami
Arzându-le-n apaşe poeme să-ţi
Desenez pe ceruri pogorâţi
In aburi de iasomie,.. heruvimi.

Din tuşurile gheizer inimii
Topite de flacăra condeiului,
In şoaptele nevăzute oricui
Şi doar tine auzite-me Puii...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!