cub

Cubul e o sferă cu colţuri.

definiţie de Riccardo Castagnedi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătăţi de sferă

Eu însămi nu sunt decât o iluzie
într-o existenţă la fel de efemeră,
un fel de jumătate de sferă târzie,
adăugată jumătăţii tale de sferă...

poezie de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A picta nu e un act, e o voinţă.

citat din Riccardo Galuppo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cu mâinile pictez, ci cu mintea.

citat din Riccardo Galuppo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune lumii ceea ce ştii să faci, fă-o şi gata.

citat din Riccardo Oda
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Black Holle, gaura neagră este o sferă care se naşte în aceiaşi sferă, paralelă cu aceasta, din materia acesteia însă decalată în timp şi spaţiu, un alt univers paralel.

Viorel Muha (iulie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm 2

Mă doare umărul de sfera în care,
Albine sau furnici lucrăm cu disperare,
Duc oiştea căruţei chiar fără de resteu,
Mă împinge de la urmă Dumnezeu...
Mă doare umărul de cubul stabil,
Ce are în colţuri un aer mizerabil!
E plin de mâzgă, de noroi, guzgani,
Se infiltrează zilnic şobolani,
Iar eu le mişc căruţa, o împing cu silă
Şi-o dau de-a dura fără nici-o milă!
Dar Doamne, dacă eu mai fac păcate,
Cum de mai ai atâta bunătate,
Ca să mă ierţi, când eu întrec măsura
Şi dau cu mizerabilii de-a dura!?

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între a vrea şi a putea un cuvânt de care adesea uităm e a încerca.

citat din Riccardo Lombardi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se sfărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de nu ar fi avut un colţ sfărâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere imperfecte (1979)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze,
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfârâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Operele imperfecte (1979)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea anumitor momente ar trebui aşezată cu grijă într-o casetă şi scoasă de acolo în zilele cu multe zgomote.

citat din Riccardo Bruni
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La spitalul de nebuni, doctorul este ultimul care rezolvă cubul Rubik.

aforism de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cuvânt de încurajare în viaţă e cubul de gheaţă din limonada savurată vara la terasa înconjurată de verdeaţă.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misoginul este acel bărbat care vede în femeie drobul de sare şi nu cubul de zahăr...

citat din Dumitru Monacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o expoziţie de sculptură

Pământ în anul una mie
Stă scris sub cubul dat cu grund.
(Pe-atuncea, după cum se ştie,
Pământul nu era rotund!)

epigramă de Gheorghe Steriade din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cubul gândurilor omeneşti

Poţi face o mie de fapte bune
Şi fă o singură greşeală
Ce vede lumea?

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Victor Marius Pîrvan

Doar cu o simplă mişcare
Şi o banală mutare
Cu fizica-am rezolvat
Cubul Rubik, de îndatʼ!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muchii

Muchii strâmbe, muchii albe
Diforme şi umbrite
În unghiuri cifra vi-o cântaţi
Când drepte când lungite.
Figura voastră stă portret scurgându-se-n carouri
Iar romburile toate-n piept
Din cubul mingilor poet
Sclipesc pătratice, încet
Pe muchii cad în goluri.

Triunghi să fie Dumnezeu
În unghiuri isoscele
Rotunde lumi pe-un vârf de stea
Cutia-şi închide-ntr-o parte,
Pe latura stângă, pe muchia din ea
Pe marginea bruscă de carte.
Dreptungiuri mai mari şi dreptunghiuri mia mici
Din stele cobor piramide.
Privit dintr-o parte ai zice că-i cort
În care inele stelare
Se’nvârt tot în cercuri până uită de tot
Ce figură cu muchii-i un soare.
Curg valuri prin vremuri
Pe muchii de stea
Cresc cruci ascuţite la colţuri ...
Lumina se-avântă şi se taie din ea
În curbate bucăţi, curcubee
Pierdută se-nvârte geometric şi ea
Pe muchii de spaţiu,
Calea Lactee.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuiesc într-o sferă

Locuiesc într-o sferă,
Tangenţial, un punct atinge cerul
înlesnind poemului să modifice
cuvintele pe la spatele meu,
despletindu-se în lume.
Ploaia cade în cercuri, ca nişte puncte mari
îndoind bulevardele oraşului.
Amestecat în zare pluteşti ancestral în visarea târzie
când spaţiul fără profil revendică ţărmul.
Deznodământul verde rămâne
o pată finală risipită în ceruri.
Vidul înghite rămăşiţele ude
şi nicio apă verde nu mai coboară din nou.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacol

Colţuri, colţuri, mese, trufe,
spectacol terestru perfid
ce stă ascuns în buza vieţii
purtat de-o undă în abis.
spectacole, filme, teatru, muzică
cuprind întreaga lume
cu imagini prea reci
prea meschine, prea calde
prea pure, prea dulci
şi toate se aşează la masa cu trufe.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ciobite lumi

Stau cioburi pe masă
Tăcută mireasă
Din joc de călcâi
Ah, mire
Tu soare din ziua întâi.
Stau colţuri de stele
În visele mele se-ntind
Somnoroase
Şi calc peste cioburi
Şi mese livide
Doar doar să le-ating.
Stau mese sub cioburi
Smerite speteze
Ah, ostenelile lumii
Prin blide si pori
Creşte pe margini de linguri
Lăcusta război
Şi hrană
La colţuri de gură
Uimită spărtură.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!