La o expoziție de sculptură
Pământ în anul una mie
Stă scris sub cubul dat cu grund.
(Pe-atuncea, după cum se știe,
Pământul nu era rotund!)
epigramă de Gheorghe Steriade din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui strop de ploaie
S-a strecurat încet, în zori,
La rădăcina unei flori...
E scris aevea undeva
Să piară el, să crească ea!
epigramă de Gheorghe Steriade din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora a treia am avut geografia. Și eu care credeam că geografia e cine știe ce obiect greu! Ca aritmetica, de pildă. Da' de unde! E foarte ușor! Geografia este știința despre pământul pe care trăim noi, despre munți, mări și oceane. Până acum îmi închipuisem că pământul nostru e drept și întins ca o foaie de clătită. Olga Nikolaevna ne-a spus însă că nu e întins, ci rotund. Rotund ca un glob! Mai auzisem eu așa ceva, dar am crezut că e cine știe ce poveste sau născocire. Acum însă se știe sigur că asta nu-i poveste. S-a stabilit că pământul nostru este un glob mare, mare de tot, și că oamenii, trăiesc peste tot, de jur împrejurul lui. Pământul atrage spre el oamenii și animalele și tot ce se află pe pământ, și iată de ce vietățile care trăiesc dedesubtul nostru nu cad niciodată! Mai e ceva foarte ciudat: cei care trăiesc dedesubt merg cu picioarele în sus, adică cu capul în jos, numai că ei nu bagă de seamă asta și-și închipuie că merg așa cum trebuie; pentru că, nu-i așa, dacă lasă capul în jos și se uită la picioare, văd pământul pe care stau, iar dacă înalță capul, văd cerul. De aceea li se pare că și ei merg cum trebuie.
Nicolai Nosov în Vitea Maleev la școală și acasă, Capitolul I (1951)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământ mirific
Pământ mirific, glob fecund,
Ai devenit un zar rotund
Te dau de-a dura veseli, la povarnă,
Cameleoni bronzați în miez de iarnă,
Îngeri de bătătură, care-njură,
Apostoli cu securea la centură,
Zei rotofei, marionete,
Cu soarta lumii-n serviete,
Purtând pe umeri, etalon,
Inteligența embrion,
Doboară calmi, în plină stradă
Popice-n formă de grenadă.
Pământ mirific, glob fecund,
Ai devenit un zar rotund,
cu flori carbonizate-n vaze,
Iradiații-n loc de raze
Ciuperci atomice-n subsol.
Pământul minge. Pasă scurtă. Gol.
poezie de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roșu" (1981)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul nu este drept... e rotund, de aici și atâta nedreptate pe pământ!
calambur aforistic de Ovidiu Kerekes (2 octombrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Bobul de grâu
Un om se-așează în pământ
Când a rămas făr-de cuvânt,
Pe când un bob acolo-i pus
Să aibă un cuvânt de spus!
epigramă de Gheorghe Steriade din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Haos
Albastru e focul, copacii sunt negri,
oceanul aruncă în noi bolovani,
un munte îngroapă cuvinte sub lespezi
închise în peșteri săpate de ani.
Cețoasă e ziua, ce roșu e fumul,
o păsăre-noată în bălți de noroi
și ploaia murdară amestecă vântul
purtând constelații bizare șuvoi.
Pământul aruncă durerea lichidă,
izvorul tresare din somnul profund,
o frunză privește, nervuri se ridică
spre lacrima verde din cubul rotund.
poezie de Adina Velcea (8 octombrie 2018)
Adăugat de Adina V

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecție despre cub
Se ia o bucată de piatră,
se cioplește cu o daltă de sânge,
se lustruiește cu ochiul lui Homer,
se răzuiește cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
și mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
și brusc se sfărâmă un colț de-al cubului.
Toți, dar absolut toți zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de nu ar fi avut un colț sfărâmat!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere imperfecte (1979)
Adăugat de Adelina V

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecția despre cub
Se ia o bucată de piatră,
se cioplește cu o daltă de sânge,
se lustruiește cu ochiul lui Homer,
se răzuiește cu raze,
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
și mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
și brusc se fărâmă un colț de-al cubului.
Toți, dar absolut toți zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colț sfârâmat!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Operele imperfecte (1979)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

La ce bun că acum pot să spun, ca orice școlar, că pământul e rotund?! Omul are nevoie numai de câteva palme de pământ ca să fie mulțumit, și încă de mai puține ca să se odihnească sub ele.
citat celebru din romanul Suferințele tânărului Werther de Goethe
Adăugat de Oana Preda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământ rotund
Pământ rotund, prieten vechi,
Ce s-a-ntâmplat de-o vreme-ncoace?
Ne tragi adesea de urechi,
Ne faci cenușă sau băltoace...
E evident că te-am mâhnit,
Cu felurite fapte rele,
Te-am defrișat, te-am mâzgălit,
C-un munte de porniri mișele...
Ca dinozaurii hapsâni,
Ți-am maculat verdeața toată,
Pe aer ne-am făcut stăpâni,
Și Mări am înecat în zloată...
Zadarnic sună-un clopoțel,
Când depășim orice măsură,
Noi nu ne deșteptăm defel,
Și dăm cu țestele-n bordură...
Pământ rotund, prieten drag,
Mai păsuiește-ne un ceas,
Sperând, pe-al rațiunii prag,
Și noi că face-vom... popas...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mircea Ionescu-Quintus, după ce a publicat volumul scrierilor tatălui său Ion Ionescu-Quintus
În anul care-i spre sfârșit
Tu tatăl ni l-ai dăruit.
Am vrea ca-n anul care vine
S-apară și ceva din tine!
epigramă de Gheorghe Culicovschi (1981)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Știți că Pământul nostru e rotund și izolat în spațiu. De pe un punct al suprafeței lui, noi nu vedem decât o jumătate de cer, jumătatea cealaltă ne este ascunsă chiar de Pământ.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Revenirea
După ce ai călătorit departe, foarte departe,
prin atâtea locuri de basm,
te vei întoarce pe pământul anilor tăi,
acum, întâmplare sau nu, ai venit
în anul acestui gând, în anul acestei toamne,
aplecat sub cerul dorințelor - de ce eu, nu știu?! -
asemeni mărului
cu ramurile încărcate de fructe,
aplecate până-n pământ,
pe pământul anilor tăi.
Nu știu încă cine ești,
prin ochii tai îți citesc povestea purtată
și rătăcită prin vieți,
cu sufletul simt ceea ce porți cu tine,
de departe, de foarte departe,
din edenul pierdut, din viață și suferință,
din zbuciumul și pribegiile tale, din moarte.
Sub mărul cu ramurile încărcate de fructe,
aplecate până-n pământ,
pe pământul anilor tăi,
îți ascult firesc, atât de firesc,
suferința,
iubirea și gândurile,
misterul vieții
pe acest drum de început...
Sub umbra binecuvântată a mărului,
tu și eu pe pământul acesta
al anilor făgăduinței!
Ceva ce nu există și nu putea să existe,
o melodie nedeslușită auzi,
auzi și cauți
- o știi sau nu o știi? -
un început,
un început de poveste
scrisă prin cuvintele inimilor noastre!
Undeva, o rădăcină ne ține,
știi doar că iubirea o simțim sau nu o simțim...
poezie de Irina Lucia Mihalca din Dincolo de luntrea visului (24 octombrie 2011)
Adăugat de Irina Lucia Mihalca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mâine s-ar distruge lumea și ar trebui să lăsăm ceva scris celor care vor veni după noi, ar trebuie să îngropăm în pământ o tăbliță, pe care să scriem "Dumnezeu există și știe tot ce gândiți".
aforism de Iustinian Cruceanu (aprilie 2014)
Adăugat de Iustinian Cruceanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
După mai multe cazuri concrete
Cum pământul e rotund
Și-nvârtelile nu-s rare,
Deseori un șut în fund
A produs o... avansare.
epigramă de Mitică Ion din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Declarații de avere - Eu...
În anul ce-a trecut, declar
Că am ajuns milionar
Specific, vreau, ca să se știe
Mi-li-o-nar... la datorie!
epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2010)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul nu este rotund
Nu cred că pământul are
Marginile lui rotunde
Că în lumea asta mare
Dai de colțuri pe oriunde.
epigramă de Ignaz Franz Castelli din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
La el soarta nu le-mbină,
Cum se vede-n mod perfect:
Zero grupa lui sanguină,
Zero și ca intelect.
epigramă de Gheorghe Steriade din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Obrazul
Proaspăt ras sau mai păros,
Mai urât sau mai frumos,
Se acceptă - bucuros -
Numai să nu fie gros...
epigramă de Gheorghe Steriade din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătratul
unde e beznă e întuneric
unde-i lumină arde un bec
soarele nu
e destul de puternic
pământu-i rotund universul e sferic
zilele nopților trec
pătratul
rămâne pătrat omul consumă
curenții de aer pământul
e rotund înclinat
spre dezastre
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!