O noapte gravidă de lumină

Îmi bate seara la fereastră,
Cu aripile-i de catifea.
Oftări mi-ating în zbor doar inima...
Un joc de umbre şi de lumină...
Din netrăite vremuri vin negurile să mă prindă,
În mine câteodată grea liniştea se-adună
Din 'naltul cer o stea coboară pe o rază-a lunii
Ce scânteiază în ochii-mi adormiţi de vise.
Un haos mi-este noaptea,
Pustie şi neagră,
Sălbatică fiară ce geme cumplit,
În noapte -mi tresare speriat şi bietul ecut asfinţit...
Doar Luna, lin şi tăcut, ca-ntr-un alint,
Trece prin noapte cu şal de argint,
Urându-mi "Noapte bună!".
Noapte bună-i răspund nopţii
Cu gust de pelin,
Cu ochii trişti şi orbi...
Şi cred că sunt singurul nebun,
Ce o mai cântă-n vers!
În bezna orbitoare, crudă şi-nlăcrimată.
Se potoleşte furtuna, se culcă şi pădurea şi păsările tac...
S-au stins şi zgomotele-n sat...
Doar câinii mai suspină...
Şi câte un opaiţ mai face din când în când cu ochiul
O palidă lumină.
Şi somnul meu îmi e ca o străină în braţe,
Iar trupul, un drum trasat către singurătate,
Lângă o noapte gravida de lumină
 

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acorduri de vioară în noapte, tăcute...

Trece timpul încet şi repede.
În mine urlă sunetul unei cascade...
O inimă mai doare,
Un gând de sus mă plânge...
O albă clapă de pian
O strigă-n noapte pe ce neagră,
Să poată să îmi spună "noapte bună",
Dormi uşor, căci mâine dimineaţă,
La uşa vieţii tale va bate,
O altă viaţă!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trece supus în acea noapte mare

Nu trece supus în acea noapte mare,
Bătrâneţe, arzi şi urlă când ziua se închide;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Înţelepţii ştiu bine că nopţii viaţa e datoare,
Dar cum n-au adus lumină prin vorbe, nici prin pilde,
Ei nu trec supuşi în acea noapte mare.

Plecând, oamenii cei buni scâncesc cu disperare,
Deşi virtuoşi, n-au nici un surplus în ora din clepsidre;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Nebunii care-au cântat şi au dansat sub soare,
Află cu regret c-a venit seara şi n-au în sac merinde;
Ei nu trec supuşi în acea noapte mare.

Oamenii trişti, cu ochi orbi, în bezna orbitoare,
Pot vedea, când mor, comete-n flăcări, superbe atlantide;
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

Iar tu, tată, de-acolo, din înălţimi de izolare,
Înjură şi mă binecuvântează, cu lacrimile tale-acide;
Nu trece supus în acea noapte mare,
Ură şi furie-împotriva luminii care moare.

poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Zici "Noapte bună"? Nu, iubita mea!
De ne-ar surâde-n veci, stea lângă stea,
E tot duşmană noaptea, ce desparte,
În loc să lege dulce pân' la moarte...
Ah, de-am rămâne veşnic împreună,
Atunce numai fi-va noapte bună!

Cum va fi bună noaptea fără tine,
Oricât aş şti că dorul tău fierbinte
Îi dă avânt spre zorile senine?
Când nu va trece nimănui prin minte,
Când rostul nu va trebui s-o spună –
Atunce numai fi-va noapte bună!

Ah! Pentru inimile-alăturate,
Ce-şi simt bătăile îngemănate,
Din asfinţit în zori tot împreună,
Precât ar fi adânci şi nesfârşite,
Atât mai dulci sunt nopţile iubite!
De-aceea când mă laşi tot în furtună,
Nu mai şopti durerii "Noapte bună!"

poezie celebră de P.B. Shelley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuş de lună,
Să-ţi iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!

Te aştept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ţi iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!

Pândesc la colţuri să nu am rival
Când singură ieşi, nu cumva să-ţi spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!

Stau bec aprins în al tău abajur
Şi nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ţi fiu pururi lumină... Îţi conjur
Noapte bună!

M-aş tot încovoia până-n inel pe deget
Şă-ţi intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aş topi, nu preget...
Noapte bună!

În visul cel mai scurt să-ţi fiu, aş vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atinge luna

Atinge -ţi sufletul cu vise, speranţe şi iubire!
Zdrobeşte meteoriţii şi transformă-i în comete!
Şi chiar de par nebun...
Eu las doar gândul să facă pe nebunul,
Printre stele, să cutreier,
Cu aripi în creier, zbor....
Iubind noaptea cea zgârcită în lumină,
Căci este singura ce mă veghează,
Acoperindu-măcu pătura-i de stele...
Săruturile mele...
Căci noaptea-mi spune:
Întinde vele la noi catarge
Şi lasă-te purtat spre alte lumi,
Da-i aripi gândului să zboare
Să poţi privi de sus realitatea,
Dezbracă-te de doliul vieţii
Îmbracă-ţ veşmântul viselor...
Frumoase creaturi mă prind în braţe,
Ce doar pe pământ le-am întâlnit....
Fluturi negri în noapte,
Ce cască aripi de catifea,
Într-un vis necenzurat!
Şi am aripi în creier....
Zburând cu fluturii in noaptea zgârcită în lumină!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E noapte tarziu...

E noapte si vantul bate mai rece
pe trecatorul care va trece
in noaptea adanca pe-aceasta strada,
unde e ploaie si viata-i amara.

E noapte si ploaia bate mai tare
peste pervaze de dormitoare.
E noapte rece si cerul vegheaza...
sub plapumi calde mai toti viseaza.

E noapte si luna, nu vrea sa mai plece
nici razele-i dalbe in jos sa le-aplece,
e noapte in zare, e noapte departe
dar mie somul vise nu-imparte.

E noapte si-acolo la tine-n mansarda
dar atmosfera ta e mai calda,
e noapte adanca, e noapte ce-ascunde
mana straina ce-ti cade pe frunte.

poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argint

Luna, lin şi tăcut, ca-ntr-un alint,
Trece prin noapte în şal de argint.

distih de Walter de la Mare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea

mă trezesc să te beau
un pic să te gust
picătură cu picătură
ziua adorm după ce mă ameţesc
cu sărutul tău diliu
ies îmbrăcat în dragoste
noapte de noapte bună
trag zâmbetul pe dvd
şi-l urc pe youtube
îl revăd la gura sobei
unde arde un poem
ne strângem în braţe
noapte de noapte cu teamă
să nu strivim iubirea
care ne bântuie ca o mare doamnă
ştiai că lumina trece prin noi
noapte de noapte de aramă
vântul visu-l destramă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu două degete muiate în apă poţi să stingi o lumânare. Închizând pleoapele, poţi stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face. Căci noapte nici nu poate fi. Nici noaptea pământului, noaptea cea mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers de lumină.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în braţele tale

O noapte în braţele tale
Şi încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.

O noapte senină şi lungă,
În care nebun mă-nfăşor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul şi-adâncul... fior.

O noapte cu vise aprinse,
Beţie de patimi... arzând,
Uşor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.

O noapte de-atingeri şi şoapte,
De ploaie şi fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Şi-n tine... amorul... strecor.

poezie de Constantin Triţă din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în braţele tale

O noapte în braţele tale
Şi încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.

O noapte senină şi lungă,
În care nebun mă-nfăşor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul şi adâncul... fior.

O noapte cu vise aprinse,
Beţie de patimi... arzând,
Uşor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.

O noapte de -atingeri şi şoapte,
De ploaie şi fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Şi-n tine... amorul... strecor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te chem în vis

Adorm iar uşor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aştept ca să vină.

Renasc în visare şi somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce…
Şi iată că dorm şi totu-i pustiu
Doar lângă tine aş vrea să mai fiu.

Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopţile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari, cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.

Tu nu mă asculţi, pluteşti anormal,
Spre lună, spre stele, eu par un banal,
Te rog, dar coboară din nou într-un vis
Şi du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.

Dar ce simt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt şoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte…
Le-ascult venind, răzbind de departe.

Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Şi în orice vis se naşte-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând…

Şi-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine fiinţă, a te visa încep…

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer în noapte

Noapte neagră, noapte de argint.
Lume nesfârşită
În spaţiu şi timp.
Prin mijloc, Calea Lactee
Cine trece pe ea?
Trece omeneasca idee.

poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încet ajungem parte a nopţii

dincolo de noi sunt toate cuvintele spuse
şi dincolo de toate rostirile sunt tăceri ascunse în noapte
vulturul a murit sau a uitat să mai vină
şi-atunci ne sfâşiem singuri ficatul
ca să nu piară obişnuinţa
cândva, demult, am văzut lumină
ne îmbrăcam în lumină,
ne spălam în lumină
şi eram lumină
între timp am asfinţit
coborând în noapte cu toate istoriile nespuse

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima noapte

A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a uşa nopţii
şi mi-a aşezat în palmă
o viaţă de copil,
mi-a dat cămaşa lumii,
m-a transformat în şarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.

Voi pune între mine şi soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi aşterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.

O filă dintr-o noapte
goneşte către ziuă
lumină, lumină
şi cât soare...

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Midnight

E noapte, negrul misterios
Se-aşterne, iar lumina lunii
Cade peste crengi furios
Şi vântul suflă-anevoios

Doar paşii ei sunt urma vieţii
În noaptea asta mult prea derutantă
De la misterele multiple ale ceţii,
Şi de la bufniţele ce tot zboară.

E miezul nopţii, da e ora asta
Când noaptea e mai noapte ca orice
Doar luna plină, parcă ne-nconjoară
Ca mama cea mai iubitoare.

poezie de Vasile Gribincea
Adăugat de Vasile Gribincea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întuneric în succes

Întuneric, înorat, o calmă noapte,
Nori luminaţi, arată ziua de departe,
Sunt plini de lumină, nu sunt goi,
La ei este soare, dar nu şi la noi.

Drum de stele şi becuri le zăresc,
Nu am cum vreodată să le deosebesc,
Sunt doar buline ce zac, luminate feeric,
Blajine şi dulci, într-un misterios întuneric.

Şi copacii fără frunze îmi sunt prieteni,
Uitaţii tei şi părăsiţii mesteceni,
Sunt doar tulpină uscată şi lungi crengi,
Tăcute de fel, dar cu care te înţelegi.

Este surd totul, ca dup-o dinamită,
Ce linişte este într-o lume adormită,
Vântul mă loveşte tăios ca realitate,
Neştiutor şi firav la fel ca libertatea.

Şi crengi cu umbre dansează jucăuşe,
Stele şi luna ţin cerul sub cătuşe,
Eu un simplu intrus, într-o lume de noapte,
Un corp ce cară doar vise abandonate.

Mă regăsesc aici în întuneric ca acasă,
Pustiu şi rece, doar umbrele mă apasă,
Este doar noapte şi doar singurătate,
Presărat cu întuneric, ca un eşec în spate.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n poveşti
Şi sub nucii de afară
Vise dragi îţi regăseşti.

Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieţii cheie,
Nestatornică şi rece,
Transformându-se-n femeie:

Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi şi cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.

Noapte bună... primăvară,
Curg poveştile-n iubiri
Pentru-a nu ştiu câta oară
Dezgolind nemărginiri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnoroase păsărele...

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!