Acorduri de vioară în noapte, tăcute...

Trece timpul încet şi repede.
În mine urlă sunetul unei cascade...
O inimă mai doare,
Un gând de sus mă plânge...
O albă clapă de pian
O strigă-n noapte pe ce neagră,
Să poată să îmi spună "noapte bună",
Dormi uşor, căci mâine dimineaţă,
La uşa vieţii tale va bate,
O altă viaţă!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă

sunete-n amurg tăcute cad
trec zile
încet vântul în mine bate
o inimă mă doare
un gând de sus mă ninge
cu frunze

albă de pian o clapă apăsată
mă strigă şi-mi spune
că la uşa vieţii mele
bate
încet încă o toamnă

poezie de Viorel Muha (august 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Noapte bună... primăvară,
Curg iubirile-n poveşti
Şi sub nucii de afară
Vise dragi îţi regăseşti.

Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieţii cheie,
Nestatornică şi rece,
Transformându-se-n femeie:

Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi şi cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.

Noapte bună... primăvară,
Curg poveştile-n iubiri
Pentru-a nu ştiu câta oară
Dezgolind nemărginiri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o noapte trece. Ciudat îmi sună vorbele născocite de turmă: Noapte bună. Noapte bună? Noapte. Moarte bună? Moarte. Dar ei nu cunosc nici noaptea, nici moartea. De asta îndrăznesc să-şi spună unii altora noapte bună.

Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună, iubire

In fiecare seară,
închid măsura timpului sub pleoape
Şi cât aş vrea ca să îmi fii aproape...
Să te privesc, să te sărut,
să te răsfăţ cu şoapte...
Tu poate dormi acum
Şi gândul meu gonind în tropot,
se-ndreaptă către tine!
Şi-ar vrea să-ti fie scut
durerii ce o simte -n tine!
Somn uşor, iubire!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte gravidă de lumină

Îmi bate seara la fereastră,
Cu aripile-i de catifea.
Oftări mi-ating în zbor doar inima...
Un joc de umbre şi de lumină...
Din netrăite vremuri vin negurile să mă prindă,
În mine câteodată grea liniştea se-adună
Din 'naltul cer o stea coboară pe o rază-a lunii
Ce scânteiază în ochii-mi adormiţi de vise.
Un haos mi-este noaptea,
Pustie şi neagră,
Sălbatică fiară ce geme cumplit,
În noapte -mi tresare speriat şi bietul ecut asfinţit...
Doar Luna, lin şi tăcut, ca-ntr-un alint,
Trece prin noapte cu şal de argint,
Urându-mi "Noapte bună!".
Noapte bună-i răspund nopţii
Cu gust de pelin,
Cu ochii trişti şi orbi...
Şi cred că sunt singurul nebun,
Ce o mai cântă-n vers!
În bezna orbitoare, crudă şi-nlăcrimată.
Se potoleşte furtuna, se culcă şi pădurea şi păsările tac...
S-au stins şi zgomotele-n sat...
Doar câinii mai suspină...
Şi câte un opaiţ mai face din când în când cu ochiul
O palidă lumină.
Şi somnul meu îmi e ca o străină în braţe,
Iar trupul, un drum trasat către singurătate,
Lângă o noapte gravida de lumină
 

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Noapte bună, dinspre vară
Curg iubirile-n poveşti
Şi sub nucii de afară
Vise dragi îţi regăseşti.

Noapte bună, luna trece
Dezlegând a vieţii cheie,
Simplu şi cu sânge rece,
Transformându-se-n femeie:

Noapte bună, cerul plânge
Cu luceferi şi cu stele
Care nu mai pot ajunge
Unde-s dorurile grele.

Noapte bună, dinspre vară
Curg poveştile-n iubiri
Pentru-a nu ştiu câta oară
Dezgolind nemărginiri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranţă,
mâine o zi şi-o nouă viaţă,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foşnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult şi nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea Albă

Albă Pace, Pace Albă
Am să-ţi pun la gât o salbă
Din stele, muguri de flori
Să ne iubim deseori.

Pace Albă, gând frumos,
Trup de înger mlădios
Îmi surâzi şi îţi surâd
Tot purtându-te în gând.

Şi în inimă te port
Să tai gordianul nod,
Te desfac şi te prefac
Bob de rouă-n flori de mac.

Albă Pace, Pace Bună
Şi pe soare şi pe lună
Îmi eşti inimă şi dor,
Pâinea dulce din cuptor.

Îmi eşti semn divin în viaţă,
Rodia de dimineaţă,
Mierea ce curge în rai,
Poezia-n scut de nai.

Numele ţi-l cânt în gând
Sărutându-te, râzând
Că-ntre noi ceva se coace
Albă Pace, Bună Pace!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai întrebat ce fac

Îmi curăţeam simţirile de umbre.
Afară plouă şi ploaia nu mă doare.
Mi-e ploaie toată ziua-n noapte.
Şi eu doar frigul gheţii...
Un gând înfrigurat în timp!
Doar picături de ploaie
Îmi pictează-n suflet un carnaval
Cu vânt, cu ploaie... soare...
Eu un miros amestecat
Într-o cascadă a trăirilor mele!
Şi nici tăcerea ta nu mă surprinde
În care eu aud doar gândurile
Ce strigă după mine...
Trezindu-mi chiar şi visele
Ce îmi deschid o uşă către vară.
Cu tine-n gând păşesc desculţ
Chiar şi pe cioburile colii de hârtie.
Tu eşti o pasăre ce-alungă
Singurătatea copacului din mine.
Eşti urma ce penelul meu o lasă
În deşertul sentimentelor mele.
O rochie albă de ploaie
Peste umerii zilei de jar.
Eu... lacrimă ce cade-n nisipul ce arde
Atunci când Soarele devine vulgar,
Doar când nisipul devine prea fierbinte!
Şi eu... respir picuri de ploaie...
Acum te las...
Dormi... lacrima mea de ploaie!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sincopa reflecţiei de-o noapte

Pe zi ce trece e tot mai noapte,
Ce numai ea e-un sfetnic bun,
Căci doar tăcerea, spusă-n şoapte,
Dă-n spirit şansa de-un ajun.

Negrul, tihnit în lenea minţii
Culcată-n suav, stând pe-o ureche,
Redă restartul sfânt credinţii...
De gând n-ai bun, la amor pereche.

E zisa de un azi pe mâine
-Nu cea nevrută, a amânării-
Ci-n stoic coace bob în pâine
Şi-ar da şi-un înţeles... trădării.

E-o estompare de culoare
Când neagră este orice felină,
Căci nu futil e cel ce doare,
Ci hău, de suflet... să suspină.

Poate fi graba, mai devreme
Se hotărând timp să se scoale,
Când ce-ai aproape ştii că geme
Şi-aşteaptă pe umăr caldul... moale.

Nu-i standardu-ntre alb şi negru,
E molcom reflectat de-o noapte,
Ce face pe-om o zi integru...
Sufletul gând, simţiri mai coapte...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa şi puterea de a privi spre viitor

Cu ochi de vultur, priveşte mai departe,
Mai pătrunzător, decât iţi bate privirea
Şi simte mai intens decât iţi dictează sufletul!
Fă -ţi timp, măcar o clipă, omule
Să vezi pe unde treci şi ceea ce tu laşi pe-acest pământ!
Nu renunţa la a fi bun şi iertător, cu tine însuţi şi cu cei din jur,
Chiar de te simţi măcar o clipă un suflet rătăcit sau derutat,
De ziua ce-a trecut şi azi te simţi confuz sau răvăşit
Caută spaţiu pentru rezolvări,
Nu folosi ziua de mâine pentru dezertări!
Gerul şi ploaia, drumul anevoios de azi
Te pregătesc, pentru seninul zilei de mâine!
Pentru dragoste şi împlinire!
Căci eu, în fiecare dimineaţă,
Cer Domnului un pic de viaţă...
Măcar o zi... în fiecare zi...
Să pot lupta pentru ce îmi doresc!
Căci am aflat ce e iubirea
Şi nu ştiu de fac rău sau bine,
Dar ma gândesc la tine,
Şi vreau ca să ţi-o dăruiesc!
Şi ţi-o dau ţie, omule!
Căci tu eşti singurul, ce-mi ţii vie speranţa
Să pot lupta cu mine şi cu viata
In fiecare zi... pentru o altă zi din viată!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul

Prietenul

Te rog, azi, să-mi întinzi o mână,
Căci sunt bolnav şi sufletul mi-e frate cu pelinul.
Şi mâine, mâna mea o să-ţi devină,
La fel, sprijinul ce mângâie şi alină.

Te rog, azi, inima-ţi să-mi dai,
Căci a mea, mă doare şi suspină.
Şi mâine, pe a mea o să o ai,
Să te înţeleagă şi să te susţină.

Te rog, azi, să-mi dai privirea,
Să o îndrept spre-o altă zare,
Căci a mea, şi-a stins sclipirea,
Pierdută-n-ntr-un apus de disperare.

De un prieten am nevoie azi,
Să-mi spună doar că-i lângă mine.
Căci în viaţă, când mai cazi,
Te ajută un prieten lângă tine.

Şi de n-oi fi, de-mi eşti numai în gând,
Te rog să ştii prea bine,
Că te poţi baza pe mine, oricând,
Atât cât viaţa mă va ţine.

poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (5 februarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ziua de mâine se naşte azi!
Trăieşte iubind azi şi dă naştere zilei de mâine!
Există"mâine", exişti tu!
Există viitorul!
"Mâine" va începe cu o altă zi "Azi".
Iubeşte şi dă naştere viitorului!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Îmi place! Ai plecat cu un câine negru şi te-ai întors cu un papagal multicolor; nu-i rău... Foarte interesant! Acum, că i-ai dat şi chei papagalului, o să poţi dormi... Văd că mănâncă multe dulciuri şi-ţi spune "şeful"; parcă ar fi Nis.
Lucian: Noapte bună, blondule.
Iulian: Noapte bună, fiule. Sper că mâine ai să treci şi pe aici cu maşina aia albastră, a directorului, să te văd şi eu la volanul ei.
Lucian: Am să încerc.
Diana: Nici prin gând să-ţi treacă să îndrăzneşti! Iuli, nu-l încuraja!
Iulian: Aş, dragă...
Lucian: Noapte bună, mamă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt

în coloane îmbracă lumina trupului meu
m-am uitat într-o duminică, epocă trecută
pune voal viu cu semne de viaţă pe mine
creşte trecutul în mine, pentru un prunc în viitor
în rugină de timp găsesc roşul sângelui
nu vreau zbatere şi dorinţe, fără cu un tine
în noapte, după care răsar să te văd, mi-e dor
limpezimea apelor sufletului meu aşteaptă
corabia vieţii tale să viziteze al meu port
ancora nu va mai rugini niciodată
plină de viaţă mă va duce în inima focului tău
poarta se va deschide şi buzele se vor
albă faţă de masă şi cerceaf fără cute aştern
pun stele pe cer şi un corn de lună
am aşteptat o zi şi-o noapte, de viaţă
albă marmură am îmbrăcat, sunt în dormitor
te simt în gând, în trecut, în prezent şi-n viitor

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuş de lună,
Să-ţi iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!

Te aştept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ţi iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!

Pândesc la colţuri să nu am rival
Când singură ieşi, nu cumva să-ţi spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!

Stau bec aprins în al tău abajur
Şi nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ţi fiu pururi lumină... Îţi conjur
Noapte bună!

M-aş tot încovoia până-n inel pe deget
Şă-ţi intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aş topi, nu preget...
Noapte bună!

În visul cel mai scurt să-ţi fiu, aş vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E noapte tarziu...

E noapte si vantul bate mai rece
pe trecatorul care va trece
in noaptea adanca pe-aceasta strada,
unde e ploaie si viata-i amara.

E noapte si ploaia bate mai tare
peste pervaze de dormitoare.
E noapte rece si cerul vegheaza...
sub plapumi calde mai toti viseaza.

E noapte si luna, nu vrea sa mai plece
nici razele-i dalbe in jos sa le-aplece,
e noapte in zare, e noapte departe
dar mie somul vise nu-imparte.

E noapte si-acolo la tine-n mansarda
dar atmosfera ta e mai calda,
e noapte adanca, e noapte ce-ascunde
mana straina ce-ti cade pe frunte.

poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer în noapte

Noapte neagră, noapte de argint.
Lume nesfârşită
În spaţiu şi timp.
Prin mijloc, Calea Lactee
Cine trece pe ea?
Trece omeneasca idee.

poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În prag de noapte stau
şi plâng gândindu-mă la tine
Cât mor de un ciudă, nici nu ştii
că nu sunt lângă tine!
Doar tu eşti şi vei fi mereu,
iubirea mea cerească
Nu vreau să mă gândesc
nicicând c-am să te pierd vre-odată.
Că n-ai să vrei să mă iubeşti,
să nu mai fii cu mine...
Şi lacrimile-mi curg uşor
strigând durerea mea,
Te rog răspunde-mi la chemare,
vino-napoi, iubire!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poruncă

leg noapte albă
de noapte albă
de noapte albă
şi filozofez de doi bani

dumnezeul poemelor mele
nu-i decât o însumare de anormalităţi
şi un creier jumătate inimă - jumătate normal

poruncă

"să nu-ţi faci chip cioplit după fiara din tine"

poezie de Alina Florica Stasiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!