Zăpada mieilor

iarna a intrat din nou
în gura lumii.
îngălbeniţi de atâta nicotină
dinţii celor ajunşi la capătul răbdării
o toacă mărunt -mărunt
şi o scuipă în curţile strâmte
ale spitalelor de recuperare.

copiii însă
tolerează altfel persisţenţele.
pentru ei zăpada
este ca şi vata de zahăr pe băţ,
cu cât o adună în pumni
cu atât mai repede dispare.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Ajunşi în pragul disperării
Tot mai avem din lungul drum
Până la capătul răbdării
(Dar cu viteza de acum!...)

epigramă de Veron Ene din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranii români

Ajunşi la capătul răbdării
În satul lor se sting cu zile.
Dovadă că la "talpa ţării"
E un "călcâi al lui Ahile".

epigramă de Ion Moraru din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La capătul răbdării

Cu o corupţie în floare
Şi cu o lipsă de morală,
Vom construi, cu mic, cu mare,
O sărăcie ideală.

epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimicul norilor sus-puşi

Pe cer e greu: tronează norii
şi-s regi deplini în asfinţit,
plutind pe visuri iluzorii
de-o zi, de-o viaţă, de-un sfârşit.

Avizi de raze-ntârziate,
n-au niciun tron - doar umbre au
şi voci dogite, înfundate,
în guri ce iau, în guri ce dau.

Ei vor apusul să le fie
apologie în cuvânt
şi nicidecum o poezie
lor, celor temători de vânt.

Şi toacă razele de Soare,
şi toacă razele de-apus,
cu gura lor, în gura mare
ce urlă cu... nimic de spus.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura căscată

La capătul liniei era o gură căscată.
Dinţii se schimbau între ei peste macazul
de îmbrăţişări. Bucătăresele
schimbau aşternuturile
cărţilor de bucate. Şi da şi nu şi parcă
nu
dar parcă totuşi din senin
strângeau în pumni veninul alb
din curba mâinilor târzii
cu ciobul gândului meschin
un ea
un el
o sonerie
din când în când veneau puşcăriaşi
închişi în bulgării cu dungi
aveau urechi înzăpezite
şi-n spate trenuri
cu veri lungi...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii care nu mai au

Suntem copiii alergării-n cerc,
Şi ne pândesc păduri cu gâtul berc,
O să ucidem tot ce-i de ucis,
Chiar toamna cea visată de cais.

Păşim cu timpul într-un ceas mărunt,
Din sânul nopţii, laptele cărunt
Îndrumă cocoşatele femei,
Cu iarna până-n florile de tei.

Dormiţi! Dormiţi, vă rog, suntem cuminţi,
Ne scuipă moartea asta printre dinţi
Şi până să ne prindem orizont,
Ne mestecă pământ cu osul bont.

Suntem copiii alergării-n punct,
Păşim cu timpul într-un ceas defunct,
O dată să mai spunem ce-i de spus,
Cu primăvara-n pântecul distrus.

Uitaţi-vă cum zările de pini
Sunt şi mai mici, iar noi tot mai puţini.
Acum aţi înţeles tot ce era:
O vară sinucisă până-n ea.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După căsătorie

Aveam, desigur, un temei
Să cred că totuşi am intrat
În rândul lumii, dar constat
Că am intrat în gura EI.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru schizofrenie, rata de recuperare cu medicamente este sub 15%. Cu ajutorul terapiei nutriţionale, rata de recuperare este de 80%.

citat din Abram Hoffer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva se considera că doar din trestia de zahăr se obţine zahăr, însă acum el este extras aproape din orice. Acelaşi lucru va fi şi cu poezia: o vom scoate din orice, pentru că ea este pretutindeni şi în toate.

citat celebru din Gustave Flaubert
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinele bârfesc

Am depăşit de tot hotarul glumii,
Morala mea e mult sub parametri,
Aşa că am intrat în gura lumii
Însă nu mult... vreo şapte centimetri.

epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Catrene prin gaura cheii (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adunaţi în pumni, copii...

Adunaţi în pumni, copii,
Pentru viitorul vostru,
Iarba verde de acasă,
Nu lăsaţi străinii lumii
Verdele să il cosească.

Adunaţi în pumni, copii,
Pentru traiul de neam mare,
Grânele crescute în soare,
Nu lasaţi prostia lumii
Să vă arunce în nepăsare.

Adunaţi în pumni, copii,
Aurul verde râvnit,
Copacii munţilor noştri,
Nu-i lasaţi tăiaţi prea cruzi,
De lăcomia fără margini.

Adunaţi în pumni, copii,
Bogăţia fără preţ,
Ţărăna veche, străbună,
N-o trădaţi şi nu o vindeţi,
Căci pământul se răzbună.

Adunaţi în pumni, copii,
Comorile din vechi adâncuri,
Ce vă-aşteaptă de milenii,
Cu ele, refaceţi Ţara!
Educaţi poporul, neamul.

Că-i bolnav, e în agonie,
Alintat doar de speraţe,
Căci molima lăcomiei,
Mai a dracului ca ciuma,
A trădat Tricolorul românesc,
Chiar şi pe-a lui bună mamă.

Adunaţi în pumni, copii,
Faptele înţelepciunii,
Ridicaţi crucea ei sfântă,
Pentru a noastră naţiune,
Deşteptaţi-vă copii!
Puneţi preţ, pe lucruri bune,
Viitorului zâmbiţi
Şi slăviţi-i a lui nume!

poezie de Valeria Mahok (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara şi vara reprezintă anotimpuri de dezvoltare maximă, iar toamna şi iarna sunt ideale pentru odihnă, pentru recuperare şi reflecţie.

citat din Ovidiu Bojor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile se adună pentru a purta pălării fanteziste, a mânca specialităţi delicate şi a uita de iresponsabilitatea soţilor lor. Bărbaţii se adună pentru a vorbi despre sport, a se îndopa cu mâncare săţioasă şi a uita cât de pretenţioase sunt nevestele lor. Numai copiii se adună pentru a se amuza cu adevărat.

citat din Mignon McLaughlin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce face din dragoste un lucru trist nu stă atât în faptul că nu durează veşnic, ci că disperarea pe care o lasă când dispare este uitată atât de repede.

citat din William Faulkner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de recuperare

animală adună oamenii
cu apucături specifice
îi bagă în ca(ra)ntină cu oase
şi iarbă
vor învăţa să se ascundă în cămară
să trăiască cu spini de gheaţă
şi frică
în spinare pe spinare bătaie
cu băţul cu biciul cu pumnul fermecat
sobele o să le încălzească
ficaţii şi tălpile vor învăţa
să supraveţuiască umanii
cu apucături de animale ne
domestice (?!) în centrul de recuperare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopoţelul

În fiecare noapte un clopoţel
Aud, de cum lumina se stinge,
În vis mă iau după el
Fie că plouă, fie că ninge...

Şi merg şi merg... Clopoţelul
S-aude la capătul lumii.
La capătul lumii mă uit ca viţelul
La poarta nouă a mumii.

O stea străbate cerul, ursuzul,
O scânteie, printre mii de scântei.
Făcut numai pentru auzul
Visului meu este clinchetul ei.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajung la capătul

lumii şi aerul are un gust bun
după ţigările fumate toată
noaptea
vulturii stau de veghe pe catarge
iar pescăruşii mătură încet cerul
la capătul lumii păsările
par singurele supravieţuitoare
păşesc prin dimineaţă
şi-n jurul meu apa e neagră
cu mirosul ei de alge şi de sare
damfurile ei de nămol
şi de motorină
le simt în gât şi plămâni, dense

eram la capătul lumii şi de acolo
nimeni nu se mai întorcea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul cheltuit este trecut pentru totdeauna. Noţiunea de timp investit însă lasă loc ideii de recuperare a investiţiei.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara e fata dulce ca vata de zahăr din mâinile gingaşe ale unor prichindei cu ochişorii bleu-ciel, de pătrunjel şi caramel ce se joacă într-un carusel învăluit în parfum de zambilă şi ghiocel.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea ca omul

Se ducea şi toca lemne desculţă
Şi nu era gaz deloc
Şi ea povestea că fătase o oaie doi
Miei. Când au fost războaie,
Era şi ger mare,
Şi în 1913 şi-n 1917 atât era zăpada de mare!
Şi-o geruia.

"Că şi timpul e cum îşi face omul veacul,
Dacă sunt
Paşnici, e cald, frumos, dacă se-ncaieră între ei,
Se pun nişte potoape
Şi iarna nu mai ieşi din nămeţi.
Eu când văd că e ger rău,
Ma gândesc unde s-o fi mai spart
Vreo bubă şi mă-nchin
Să nu ajungă şi răul ăla la noi,
Repede, repede cum vine necazul".

poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!