Santinelă în tenebre

Cu arma încărcată, prin tenebre,
Ca santinelă-s gata să trag focuri,
(Aşa i-a dat şi mamei în ghiocuri
O ghicitoare, când prindeam vertebre).

Soldat, de strajă nopţii în agoră,
Îmi port mantaua grea de întuneric
Şi voi soma orice erou homeric
Să nu aducă-n iad vreo auroră.

Mă antrenez pe ţinte mişcătoare
Ce-ncearcă să mă muşte pe la spate
Şi trag, în serii, rime-mperecheate
De sperii şi borfaşii-n închisoare.

Născut soldat, sfidez până şi dracii
Cât am pe ţeavă ritmurile sfinte;
Eu am consemn să nu dorm în cuvinte
Şi să împuşc cu stele vârcolacii!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu că-n Tricolor e-o lacrimă de mamă!

Mă adusese mama pe lume-n prag de zori
Şi, peste ani, eu, fiul, aflam c-a lăcrimat,
Dar nu de o durere, ci doar c-a observat,
Cum pruncu-i, din lumină, se-mbracă-n trei culori.

Ştiuse, de-atunci, mama, că sunt născut soldat
Cum chiar şi ursitoare, venite noaptea-n vis,
I-au spus că-ntreg destinul de ele mi-a fost dat,
Să fiu oştean al ţării, dar şi oştean în scris...

Şi răsărise astrul luminător din Cer
Şi mamei îi zâmbise şi alungase-un nor,
Să vadă cum mulţi îngeri, lui Dumnezeu îi cer,
Ca El să mă boteze-n lumini din Tricolor.

Iar astăzi, ca oştean, legat prin Jurământul
De-a-mi pune viaţa gaj, când patria mă cheamă,
Că-i sunt soldat şi-n scris, cu arma grea – cuvântul,
Eu ştiu că-n Tricolor e-o lacrimă de mamă!

poezie de Pavel Lică din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războinic în Armaghedon

Soldat sunt de o viaţă,
Dar şi-n poem trăiesc;
Ţin arma morţii-n faţă
Şi viaţa-n vers ceresc.

Mă-ncolăcesc reptile
De când cu Cerul sunt
Şi pentru albe zile
Eu port războiul crunt.

Satana mă încearcă
Trufiei să-i fiu rob,
Dar mai găsesc o arcă
În al credinţei bob;

Sunt creator de vise
Şi-n arca mea vă chem,
S-atingem culmi înscrise
Pe crucile-totem.

De draci nu fug ca laşii,
Vă jur pe ce-am mai sfânt,
Eu îmi ucid vrăşmaşii
Cu stele din Cuvânt!

poezie de Pavel Lică din Trepte spre lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un soldat

de turtă dulce şi avea un cap
de ciocolată amăruie
nu gândea când ţinea arma
fugea pe drumul de zahăr
lăsa urme de vanilie pe furiş
câteodată îşi umplea pipa
cu scorţişoară
era un soldat fără staniol
pe un câmp presărat cu fulgi
de cocos şi fugea până la hotar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul soldat

îţi caută gura cu nebunia
unui adolescent ce numără
stelele aruncate pe cer
te gustă numai noaptea
cu tandreţea lipsită de ruşine
trece pragul cu dorul de ea
ochii scoşi din raniţa plină
cu praf de stele presurat
mângâie corpul până la glezne

bătrânul soldat moare sorbind
cu nesaţ esenţialul uitat
la marginea patului de vegetaţie
fugind pe asfaltul ud şi plin
de tacâmuri de pui de lebădă

bătrânul soldat te priveşte
cu ochii puri hăituiţi de un muncitor
forestier în haine verzi în lumina
electrică şi inumană până la capăt

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri pentru ziua de atac

Fii gata, prietene soldat, fii gata.
Curăţă-ţi cu grijă arma şi lopata
Şi pune-ţi cruciuliţa la gât, -
Mâine va fi un atac mare
Şi-atât.

De undeva, de departe, ne vor trimite ordine:
Cu raniţa şi arma în spinare,
Pe drumurile ude de ploaie şi-ntuneric
Ne vor purta întreaga noapte
În şoapte.
Târziu ne vor opri în faţa porţii.

În faţa porţii nevăzute-a morţii.

La trei din noapte vom scula din somn
Pe cei ce se lăsară istoviţi în noroi,
Vom aştepta din nou
Noi ordine.
Vom aştepta chinuitor
Şi-apoi pătrunşi de ploaie până la vertebre,
Murdari, încătuşaţi, greoi,
În zorii albicioşi şi umezi de septembre
Când palele de ceaţă se rup peste tufişuri
În şiruri rare vom urca,
Cu paşi definitivi
Colina, după care stăm
Şi dincolo, deodată -
De nepătruns, pătrunzător şi gol
Va sta-naintea noastră câmpul de bătaie.

Unic, imens şi nou
Va sta-naintea noastră câmpul de bătaie.

Surprinşi privim o clipă acest ţinut funest.
Un semn, un gest...
Şi-ncet pornim pe povârnişul gol al morţii
Intrăm, alunecăm pe povârnişul gol şi noroios al morţii.

Prietene soldat,
Cu toate că afară plouă,
Se vor petrece mâine lucruri care-ntrec
Şi mintea şi puterile noastre.
La un pas de sufletele noastre
Mâine
Se va petrece poate ceva nou.
Nu-ţi mai trudi zadarnic mintea,
Prietene soldat.
Mai bine fii gata
Şi-atât.
Curăţă-ţi cu grijă arma şi lopata
Şi pune-ţi cruciuliţa la gât.
Fii gat,
Pregăteşte-ţi frumos sufletul.
Omoară în el -de azi- tot trecutul.
Fă din el un trup de mort
Cu piele de ceară şi vine albastre.
Ghemuit în cort,
Ţi-aprinde iar ţigarea.
Cadavre-s de acum nădejdile noastre...
Nu ştie nimeni...
Nu bănuie nimeni...
O, nimeni nu ştie ce va fi.

Dar mâine pe-nserate
Câţiva, acei ce plasa morţii-o vor răzbate,
În jurul lor cu sete şi groază vor privi.

Prietene soldat, până diseară,
Până la noapte, pune flori de sticlă rece
Pe tot ce-a fost...

Liniştit, liniştit, liniştit.

Nu mai gândi la ce se va petrece
(Nu are, camarade, nici un rost),
Fii liniştit...
Omoară-ţi sufletul cu grijă, şi calm
Ai timp destul.
Aşa a fost să fie,
În zi de toamnă burniţoasă, cenuşie.

O, încă-o dată, ai tot timpul:
Nu te teme.
Diseară ne vor da ceai şi pesmeţi.
Omoară-ţi sufletul de cu vreme
Ca să poţi mânca liniştit.
(Ceaiul e bun ca să nu îngheţi.)
Prietene soldat,
Ucide-ţi sufletul cu grijă:
Restul n-are nici o însemnătate:
De va fi glonţ, sau colţ de schijă,
Până la tine nimic nu va străbate.

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arma mea e o pană

de obicei o ţin în mână
sau la piept de unde trag
pe foi poezia într-o frenetică
beţie de cuvine mişcătoare

am încercat s-o ţin în teacă
de pistol şi să scriu poveşti
mai mult western de citit
când surâd zorii de zi ca-un vis

la piept pana era un kalaşnikov
care secera iubirea pe pajişti verzi
o legănam şi surâdea în cuvinte
scriitorul n-a murit nici de ziua lui

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldat: Important e să nu intraţi în panică şi să nu fugiţi, pentru că astfel veţi fi împuşcaţi în spate.
Alt soldat: Nu vreau să fiu călcat de un cal. Tu ce zici, Boris?
Boris (sarcastic): Mda, eu aş vrea să mă calce un cal. Nu vreau nici măcar să lupt.

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alţi Clowni

ei trag o spaimă ei trag
învăţăminte ei trag cu urechea
la uşa capitonată a sorţii ei trag
pe sfoară ei trag
un pui de somn ei trag la fund
pe cei care-i trag de mânecă ei trag
ponoasele, învăţăminte, pe sfoară,
cu urechea, un pui de somn, la fund
şi-o spaimă, spaimă, spaimă, spaimă.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Stefan Foarta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea forţei

Potentaţi la... kilogram,
Înhăţând şefia, ghiulul,
"Trag pe dreapta" la program,
"Trag la fit"... când nu trag... chiulul.

epigramă de Cornelia Cociş-Inovan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfoară şi destin

Trag fermoarul şi-l închid
altă za s-a rupt din lanţ
sărăcie la bilanţ
şi tenebre cu acid

Umbre şi trasee sumbre:
s-a lungit dar se scurteză
funia de la amiază
când începe să adumbre;

Ghinion şi joc absurd
trag păpuşile pe scară
păpuşarul câte-o sfoară
leagă de destinul surd

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea asta

În noaptea asta cu lună plină
Suntem din nou în doi.
Tu eşti frumoasă ca o zână,
Eu un bet soldat venit de la război.
Aş vrea să ne iubim în tăcere,
Ca să nu mai văd focuri de arme!
Şi să nu mai aud glasuri pline de durere
Venind din pieptul unor mame.
Vreau ca dulce să mă săruţi
Şi încet să-mi şopteşti,
Iubite, hai spune-mi cât de mult mă iubeşti.
În braţele tale vreau din nou să mă simt bărbat
Şi să regret ziua care am dorit să devin soldat.
În noaptea asta cu lună plină,
Aş vrea din nou să dorm ca un copil
Să visezi o lume mai bună, mai senină.
Frumoasă ca florile ce înfloresc în luna lui april.

poezie de Vladimir Potlog (19 noiembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

soldat

Un soldat este un sclav în uniformă.

definiţie de Juan Donoso Cortes în discurs (1849)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleşii studioşi

Fără studii nu se poate,
Şi "aleşii" trag din greu,
Să termine-o facultate
Înainte de liceu

epigramă de Pavel Lică din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldat

Soldat. Corp de armată.

definiţie aforistică de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru dragostea de-o fată

M-ating stelele pe frunte,
Când îmi port crucea pe munte,
Unde-a mea Golgotă-mi cere,
Să-mi crucific în tăcere

Verbul sfânt, născut odată
Pentru dragostea de-o fată,
Plămădită-n Cer de mine
Din petalele virgine,

Să rămână nepătată
Prin iubirea mea curată,
Veşnic şi-înc-o veşnicie
În smerita-mi Poezie,

Care-ncearcă azi a duce
Nemurirea-n vers pe Cruce,
Cu o dragoste de stele
Prin iubirea vieţii mele!

poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un soldat...

Un soldat ţinându-se cu mâinile
de marginea unui nor...
De bocancii lui, cu mâinile încleştate
se ţine alt soldat. De bocancii lui
altul, apoi altul, apoi altul şi altul,
şi-aşa până-n miezul pământului.

Eu mă las s-alunec pe şirul lor
ca pe-o frânghie,
şi-alunecând, cataramele
centurilor lor, îmi zgârie faţa.

Şi-alunecând, îmi zgârie pieptul
şi-alunecând, alunecând, îmi sfâşâie
fâşii de carne,
şi-alunecând, alunecând rămâne din mine
numai scheletul.

Când în sfârşit ajung, mă-ntind cu tâmpla
pe o piatră.
În timp ce dorm, fâşiile smulse
se-ntorc de sus şi mă-nvelesc.
M-ajunge din urmă şi sângele pierdut,
şi durerea.

Deschid ochii, mă uit.
Coloana de soldaţi, nu se mai vede.
Probabil că vântul a-mpins-o
cu nor cu tot, în altă parte.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Roşu vertical (1967)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

La pescuit, în DELTĂ

E bogată Dunărea,
Trag şalăii, trag ţiparii
Şi, constat pe pielea mea,
Cât de bine trag... ţânţarii!

epigramă de Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog cu soldatul câinelui

.. pe Strada Independenţei,
soldatul câinelui – în pas de defilare,
cu kalashnikovul ruginit la spate...
– ce hram mai porţi, soldat,
de vreme ce România e complet dezarmată?

– am rămas singuri, poetule, eu şi câinele,
şi ni-i frică, ni-i frică!

– să mergem la un whischey, soldat,
i-am spus,
iar el a zâmbit, stingherit, şi mi-a răspuns:
– ai înnebunit, poetule,
ce-o să zică prefectul că ai băut un whischey,
cu soldatul câinelui?

... atunci, mi-a sărit muştarul şi i-am strigat,
cu mânie literară: mă doare-n cot, ca să ştii,
nu-mi pasă de prefectul tău comunist,
îl desfid, îl urăsc, sunt gata să-i dau peste bot!

– te rog să nu ridici tonul la mine,
îmi spune, aproape umil, soldatul câinelui,
ce rău ţi-am făcut eu, poetule?

– sunt singur soldat şi mi-i frică, mi-i frică,
împrumută-mi câinele,
vreau să fiu poetul câinelui tău...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mormântul unui soldat

În acest loc soldatul se stinse cu durere
Când a băut odată şi el "puţină" bere.
Trecător, ia aminte la al lui nenoroc,
Şi de bei, ori bea zdravăn, ori nu mai bea deloc.

epigramă de Andor Tutunio
Adăugat de Andor Tutunio
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum dracii dorm

Cum dracii dorm cu capetele-n smoală,
Cu labele pe muchii de cazan,
Şi unghii lungi, în creştere domoală,
Din iad afară ies ca din mărgean,

Mă simt iar înţepat de patimi surde,
Luat pe sus de oarbe năzuinţi.
Din întuneric, visele, să zburde
În carnea mea, din iad, sosesc fierbinţi.

Mai albă decât florile de leandru
Tu întărâţi iar trupu-mi - şi prin cerc
De foc faci sufletu-mi, sărind, puiandru,
Ca încercându-mă să te încerc

Şi să ascut pe buzele-ţi subţiri
Răzmeriţa-mi de coase şi simţiri.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!