Arma mea e o pană
de obicei o țin în mână
sau la piept de unde trag
pe foi poezia într-o frenetică
beție de cuvine mișcătoare
am încercat s-o țin în teacă
de pistol și să scriu povești
mai mult western de citit
când surâd zorii de zi ca-un vis
la piept pana era un kalașnikov
care secera iubirea pe pajiști verzi
o legănam și surâdea în cuvinte
scriitorul n-a murit nici de ziua lui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.