La naşterea sfântă...

Nectar ceresc se-alintă pe pleoape,
Tămâie răzbate
Din brazii cu verdele-n crengi.
E cer înstelat şi lumina-nfioară
Drumul aştrilor,
Ce la iesle coboară.
În veghe,
Stau de pază ca odinioară,
Suflete treze s-atingă Lumina,
În straie albe îngeri I se-nchină,
În ceruri, bătrânii,
Înaintea-I 'şi-aruncă coroana
Într-o rugă sublimă.
-E foşnet stelar!
Bucurii sfinte în Duhul!
Şi ceru-i pământ,
Pământu-i în cer!
La naşterea sfântă,
Sfânţii se-adună
Să trăiască veşnic prin El!

(Şi ceru-i pământ=întruparea Domnului Christos).

poezie de Sanda Tulics (decembrie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri şi oameni

Lumina cea sfântă în noi se coboară
Şi îngeri suspină de oameni ce sânt,
Bătaia de inimi începe să doară
În oameni şi îngeri, cum n-au fost nicicând.

Pământul se umple de raza curată,
Iar oameni suspină de îngeri ce sunt,
Iubesc şi-n iubire pe toate le iartă,
Că astfel e-n ceruri şi aşa-i pe pământ.

Doar îngeri şi oameni acolo... fiinţe
Căzute în rugă din inimi şi minţi,
Flămânde să-şi ardă în flăcări dorinţe,
Uitând câteodată să fie cuminţi.

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica lui Christos este acolo unde sufletele credincioase Domnului stau ca boabele de strugure în maturitate şi dulceaţă, nu acolo unde stau risipiţi în confortul material izbitor ochiului, dar păgubos sufletului.

Sanda Tulics în Şoaptele Luminii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să cântăm în corul ceresc pe pământ să învingem şi să astupăm zgomotele lumii.

aforism de Sanda Tulics
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea Domnului

E linişte şi lumea s-a culcat
Păstorii stau de veghe pe câmpie
Cu oile au fost la păşunat
Dar, s-a-nserat şi noaptea o să vie.

Pe cer sunt stele mii, viu strălucesc,
Iar îngerii tot urcă şi coboară
Ei merg şi vin şi cu drag pregătesc
Minunea, ce Pământul înconjoară

Jos, într-o iesle mică şi săracă
Maria e cu Iosif, se odihnesc,
Aşteaptă această noapte ca să treacă
La Cel ce Se va naşte, se gândesc...

Maria este foarte istovită
De drumul lung pe care l-a făcut,
Simte momentul, e neliniştită,
Curând va naşte, nu mai este mult.

O stea măreaţă totul luminează
E o noapte cum nicicând nu s-a văzut...
Păstorii care turmele veghează
La cer privesc, se minunează mult,

Căci îngerii din ceruri se coboară
Cântând spre slava Celui Nou Născut,
Ei, ieslea mică cu toţi o-nconjoară
Şi aici, cu toţi, minunea au văzut.

Păstorii fug şi ei pe Prunc să-L vadă
Să se închine Prinţului Ceresc
Şi parcă nu le vine ca să creadă
Miraţi, cu toţi, la Cel născut privesc.

Da, astăzi S-a născut Mântuitorul
E un prunc micuţ şi fără de păcat
El a ales să fie Salvatorul:
Al omului căzut şi vinovat.

Păstorii cu mieluţi s-au arătat
Şi cei trei magi, veniţi din răsărit,
În faţa Lui cu toţi s-au închinat
Daruri I-au dat, ca unui Prinţ mărit.

Întreg Pamântu-n pace e scăldat
Şi în lumina sfântă şi cerească,
Din Ceruri, Tatăl, totul a vegheat
Ca Cel micuţ, cu bine să Se nască,

Pamânt şi Cer, e bucurie mare
Cântări de slavă se aud mereu
Toţi cei de faţă I-aduc închinare
Acelui, ce e Fiu de Dumnezeu.

Iar Vestea Bună a zburat ca gândul:
Mântuitorul lumii S-a născut,
Degrabă înconjoară tot Pământul
Şi-n Vestea Bună, cu toţii au crezut.

Amin

poezie de Florenţa Sărmăşan din Voi merge pe urmele Tale (15 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul, sarea şi lumina...

Las din mine pe pământ,
sarea dată prin Cuvânt.
Gândul gustului din vie,
sufletul îmi reânvie.
Îmi las trupul în pământ,
să-l sărez pân' la mormânt.
Nu vreau să se piardă gustul,
să îmi pierd ca om statulul.
De-mi voi pierde din putere,
voi fi aruncat, călcat, ce piere.

Las în mine pe pământ,
o lumină din Cuvânt.
E Lumină-n veşnicie,
ce crează "nemurire".
Las lumina să izbească,
ochii omului să crească.
Să dezvolte-n a mea fire,
o Lumină pentru-o mie.
Nu voi pierde-a Lui Lumină,
să reflect ca "far marină".

Pun lumina cea din mine,
într-un sfeşnic ca făclie.
Oamenii să-mi vadă fapta,
cât şi viaţa-n lumea -ceasta.
Şi prin asta ei să vadă,
Cerului s-aducă Slavă.
Vreau să împlinesc scriptura,
doar în ea e-nvăţătura.
Voi culege undelemn,
candela s-o-ncarc solemn.

Câtă vreme Ceru-i sus,
pe pământ eu sunt supus.
Mare luptă-i pe pământ,
ies popoare-n legămînt.
Stă pământul pe-un butoi
când să-nceapă un război.
Tot ce-i scris în legea sfântă
se-mplinesc, pe om spăimântă.
Eu mai mult ca orişicând,
Voi slăvi pe Domnul Sfânt.

poezie de Viorel Daniel Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare binecuvântare dăruită omului este aceea că a fost făcut de Dumnezeu să poată trăi şi pe pământ, dar mai ales veşnic!

Sanda Tulics în Miez dulce
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i viaţă, ceru-i cer (copla ... *cântec improvizat*)

Viaţa-i ceaşcă, ceru-i ness:
Nopţii nu-i dau de ales!
Viaţa-i lapte, ceru-i corn:
Nopţii n-am de gând să-i torn!
Viaţa-i floare, ceru-i gir:
Nopţii nu-i tai trandafir!
Viaţa-i hidră, ceru-i ochi:
Nopţii nu-i zic de deochi!
Viaţa-i albă, ceru-i roz:
Nopţii nu-i dau chinoroz!
Viaţa-i verde, ceru-i bej:
Nopţii nu-i las mâini de vrej!
Viaţa-i nună, ceru-i naş:
Nopţii nu-i dau sufertaş!
Viaţa-i strună, ceru-i lan:
Nopţii nu-i cânt la pian!
Viaţa-i cale, ceru-i hărţi:
Nopţii nu-i mai cumpăr cărţi!
Viaţa-i salbă, ceru-i stea:
Nopţii nu-i promit mărgea!
Viaţa-i leghe, ceru-i ploi:
Nopţii nu-i vând mere joi!
Viaţa-i mumă, ceru-i zmeu:
Nopţii nu-i mai pun placheu!
Viaţa-i traistă, ceru-i saci:
Nopţii nu-i mai pun araci!
Viaţa-i gală, ceru-i rol:
Nopţii nu-i dau niciun pol!
Viaţa-i pală, ceru-i tern:
Nopţii stele nu-i mai cern!
Viaţa-i pâclă, ceru-i brun:
Nopţii nu-i mai vând tutun!
Viaţa-i flaut, ceru-i bas:
Nopţii cântece nu-i las!
Viaţa-i ceaţă, ceru-i şters:
Nopţii nu-i mai scriu un vers!
Viaţa-i stradă, ceru-i car:
Nopţii nu-i pun felinar!
Viaţa-i ţară, ceru-i burg:
Nopţii nu-i mai iau cal murg!
Viaţa-i iască, ceru-i gaz:
Nopţii nu-i mai las răgaz!
Viaţa-i glie, ceru-i nap;
Nopţii n-am de gând să-i sap!
Viaţa-i apă, ceru-i dig:
Nopţii nu-i mai iau cârlig!
Viaţa-i bute, ceru-i gât:
Nopţii nu-i ţin de urât!
Viaţa-i sumă, ceru-i calc:
Nopţii planul nu-i defalc!
Viaţa-i minus, ceru-i plus:
Nopţii nu-i zic că-s răpus!
Viaţa-i bancă, ceru-i pont:
Nopţii nu-i pun bani în cont!
Viaţa-i uşă, ceru-i prag:
Nopţii boii nu-i mai trag!
Viaţa-i sticlă, ceru-i dop:
Nopţii nu-i iau din târg clop!
Viaţa-i goală, ceru-i plin:
Nopţii cupe nu-i închin!
Viaţa-i poker, ceru-i pot:
Nopţii nu-i rămâne-un zlot!
Viaţa-i temă, ceru-i test:
Nopţii nu-i las nimic rest!
Viaţa-i farsă, ceru-i râs:
Nopţii nu-i mai zic nici pâs!
Viaţa-i coală, ceru-i pix:
Nopţii nu-i cer bani la fix!
Viaţa-i oază, ceru-i pom:
Nopţii nu-i cumpăr nici rom!
Viaţa-i luntre, ceru-i larg:
Nopţii nu îi fac catarg!
Viaţa-i pleavă, ceru-i râu:
Nopţii nu-i mai vântur grâu!
Viaţa-i halcă, ceru-i gril:
Nopţii nu-i las nici fitil!
Viaţa-i tracă, ceru-i dac:
Nopţii nu-i trimit olac!
Viaţa-i şesuri, ceru-i plai:
Nopţii nu-i dau nici mălai!
Viaţa-i clipă, ceru-i ceas:
Nopţii nu îi dau compas!
Viaţa-i dură, ceru-i jug:
Nopţii nu-i mai las belsug!
Viaţa-i fermă, ceru-i sat:
Nopţii grâne nu i-am dat!
Viaţa-i vaiet, ceru-i plâns:
Nopţii fânul nu i-am strâns!
Viaţa-i viţă, ceru-i must:
Nopţii nu-i dau nici de gust!
Viaţa-i poftă, ceru-i trai:
Nopţii lemne nu-i mai tai!
Viaţa-i iarbă, ceru-i fân:
Nopţii nu-i pun ţânci la sân!
Viaţa-i teatru, ceru-i gong:
Nopţii nu-i întind şezlong!
Viaţa-i sfântă, ceru-i mov:
Nopţii nu-i trimit hrisov!
Viaţa-i plată, ceru-i con;
Nopţii nu-i cumpăr creion!
Viaţa-i vrajbă, ceru-i şiş:
Nopţii nu-i fac înveliş!
Viaţa-i cizmă, ceru-i flec:
Nopţii fruntea nu-i mai plec!
Viaţa-i mierlă, ceru-i mei:
Nopţii, la porţi, nu-i las chei!
Viaţa-i blide, ceru-i vas:
Nopţii lună nu-i mai las!
Viaţa-i tenis, ceru-i set:
Nopţii nu îi iau bilet!
Viaţa-i jale, ceru-i chiu:
Nopţii nu-i mai iau rachiu!
Viaţa-i şină, ceru-i tren:
Nopţii nu-i sciu un catren!
Viaţa-i miere, ceru-i stup:
Nopţii sticle nu-i destup!
Viaţa-i stearpă, ceru-i slab:
Nopţii nu îi tai kebab!
Viaţa-i tristă, ceasu-i rău:
Nopţii nu i-am prins şalău!
Viaţa-i rană, ceru-i orb:
Nopţii nu-i dau pui de corb!
Viaţa-i plajă, ceru-i chip:
Nopţii nu-i mai car nisip!
Viaţa-i abur, ceru-i scrum:
Nopţii nu-i mai las nici fum!
Viaţa-i carte, ceru-i vis:
Nopţii nu îi dau înscris!
Viaţa-i dulce, ceru-i zbor:
Nopţii nu-i las nici amor!
Viaţa-i soartă, ceru-i foc:
Nopţii nu-i urez noroc!
Viaţa-i zâmbet, ceru-i nur:
Nopţii bezna n-am să-i fur!
Viaţa-i creier, ceru-i gând:
Nopţii poante nu-i mai vând!
Viaţa-i iarnă, ceru-i ger:
Nopţii nu-i dau alt reper!

poezie de Mihaela Banu (6 iunie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiască Regele

Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!

cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti Domnul meu

Eşti ruga purtată pe aripi de vânt
Eşti soare în ceruri şi jos pe pământ
Eşti pâinea vieţii, eşti pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit şi înfrânt
O rugă se-nalţă şi zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.

Eşti inima toată, eşti viaţa din ea
Tu, Doamne Isuse, eşti dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.

Tu eşti Domnul meu
Tu eşti Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e uşor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Eşti Tu, Domnul meu.

Tu eşti Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Eşti Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti, Doamne...

M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălţime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoţesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting şi pier.

Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Şi mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.

Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar şi ele-s, Doamne, tot din lume
Şi-s şi ele, Doamne, din pământ.

Pot să moară orişicând şi ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.

Sigur ca dorinţa-mi încolţeşte
Când le văd şi când în cer Te ştiu
Dorul meu când înspre Tine creşte
Ele-mi stau de martori că eşti viu.

Toate-s de folos şi-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Şi mai mult prin lume Te iubesc.

Ai lăsat un semn în fiecare
Şi în toate străluceşti la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.

Loc de taină şi odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbeşti
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu eşti Doamne veşnic Cel ce eşti!...

poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leru-i ler

Sus pe cerul înstelat
Mândră stea s-a arătat
Şi cu flori de măr în mână
Se coboară peste stână

Leru-i ler

Într-un grajd sărac de lemn
Din cetatea Betleem
Într-o iesle-n rece scut
omnul lumii s-a născut

Leru-i ler

Celui care-adus lumină
Şi peste acest pământ
Pace de la Domnul Sfânt
Laudând pe cel din cer

Leru-i ler

Iar de către răsărit
Trei regi, trei magi au pornit
Lui Mesia de se-nchină,
Steaua Domnului lumină

Leru-i ler

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi azi toţi credincioşii

Veniţi azi toţi credincioşii
Să săltăm, să săltăm [bis]
De naşterea lui Hristos
Ne bucurăm [bis]

Căci el azi în Viflaem
S-a născut, s-a născut
După cum au zis prorocii
Mai demult.

În ieslea dobitocească
S-a culcat, s-a culcat,
Ca un prunc mic
În scutece înfăşat.

Îngeri şi păstori cântare
I-au adus, i-au adus
Şi noi sa-i cântăm mărire
Întru cel de sus.

Trei crai de la răsărit
Au venit, au venit
Aur, smirnă şi tămâie
I-au dăruit

Pace şi bună-nvoire
Pe pământ, pe pământ
Căci azi s-a născut în iesle
Domnul sfânt.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele Domnului Christos este singurul compatibil pentru toate rasele umane şi toate grupele de sânge uman din Univers! Numai El poate ierta orice fiinţă umană!

Sanda Tulics în Calea înţeleaptă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoarea luminii

se pogoare cerul Lumină pe pământ
inima-i aprinsă ca o lumânare
răspândesc în lume pace pe pământ
sfinţi mă sfătuiesc şi-mi sunt alinare.

ninsoarea iertării cade peste casă
în straie noi întâmpinăm Crăciunul
ne strângem laolaltă la sfânta masă
să gustăm bucate să gustăm şi vinul.

îngeri ne colindă la uşi şi la ferestre
niciunde nu e sărbătoare că la noi
bucurii în suflet strângem ca o zestre
magii ne zâmbesc cu stele în convoi.

sărbătorim voioşi naşterea lui Hristos
pruncul luminii iertător şi sfătos.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de Crăciun 2

Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară
Peste noi şi peste ţară,
Peste orişice cătun.

Colindători cu gândul bun
Zic colindele pe- afară;
Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară.

Tot aşa ca odinioară
Îi primim în zi de ajun
Cu colaci întinşi pe sfoară,
După ritul cel străbun.

Sfântă Noapte de Crăciun!

rondel de Ioan Friciu (2016, Sibiu)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu voi fi eu

M-ai întrebat dar n-am putut răspunde,
M-ai adunat apoi la pieptul Tău
Cum stau aici n-o să mai stau niciunde
Şi nicidecum n-o să-mi mai pară rău.
Când văd cum dintre ceruri se coboară
Lumina Ta şi arde-n ochiul meu
Nici nu mai ştiu ce-ar mai putea să doară
Când Te-ai atins de mine, Dumnezeu...

M-am închinat şi m-am rugat cu frică
Să nu mă laşi aicea pe pământ
Întinde-ţi, Doamne, mână şi ridică
Atinge-mă din nou cu Duhul Sfânt.

Şi-am să înţeleg ce nu se poate spune
Ce-i presimţit în mintea mea de-abia,
Fă, Doamne-Dumnezeule-o minune
Şi-ajută-mă să nu mai ies din ea...

Desfă-Te, Doamne sfinte din înaltul
Acestui cer ce stă acolo sus
Nu voi fi eu să Te primesc, ci altul
Nu voi fi eu, va fi numai Isus...

poezie de Adriana Cristea (16 iulie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Podoabe noi... (Colindă de Crăciun)

Din Cerul Sfânt, coboară cânt,
În zi de Sărbătoare,
Colinde în podoabe noi,
Sub brazi sfântă chemare.

E atâta forfotă în Cer,
La fel şi pe pământ,
Creştinii cu toţi de Crăciun
Aşteaptă Pruncul Sfânt.

Magii de la răsărit
Călăuziţi de o stea,
Vestesc minunea ce va fi,
Creştinii o sfinţesc.

În Sfântul leagăn de Crăciun,
Isus este născut,
Iar Dumnezeu şi toţi cei dragi,
Adoră Pruncul Sfânt.

Şi Cerul Sfânt revarsă în lume
Prin îngeri armonie,
Îngenunchind creştini pioşi,
Spre marea mântuire.

Oda bucuriei Sfinte
Cuprinde tot pământul,
Lumina sfântă iar cinsteşte
Crăciunul şi colindul.

cântec, versuri de Valeria Mahok (19 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

E lumină-n miez de noapte

E lumină-n miez de noapte,
Ce să fie oare? ce s-a întâmplat?
Păstoraşilor le bate inima de spaimă,
S-au înfricoşat.
Şi lumina vine, vine
Se coboară spre imaş.
Frinca-n piepturi le sporeşte
Bunilor păstoraşi.

În lumină văd un înger
De o frumuseţe de ne-nchipuit;
Are-un glas nespus de dulce
Cum ei niciodată n-au mai auzit:
Nu aveţi de ce vă teme,
Păstoraşilor iubiţi ;
Vestea mea o să vă facă
Fericiţi, fericiţi.

Căci eu sunt trimis de Domnul
Mare bucurie vouă vă vestesc,
Să tresalte mic şi mare
C-a venit în lume Fiu dumnezeiesc
Cel pe care voi de veacuri
Mult de tot l-aţi aşteptat,
E la Betleem în iesle
Înfăşat, înfăşat.

Lângă prunc se află mama,
Sfânta Născătoare a lui Dumnezeu;
Şi Iosif, în rugăciune
Umilit adoră pe Stăpânul său,
Şi-ntr-un grajd e fericire
Când acolo-i Domnul sfânt,
Căci cu el coboară raiul
Pe pământ, pe pământ.

Şi cu îngerul deodată
Mii şi mii de îngeri glasul şi-l unesc
Şi-ntonează o cântare,
Umple tot văzduhul corul îngeresc.
Întru cei de sus mărire
Fie Domnului preasfânt,
Şi-ntre oameni pace fie
Pe pământ, pe pământ.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii la Înălţarea Domnului

TRADIŢII LA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

După patruzeci de zile
de la Sfânta Înviere,
Înălţarea-i prăznuire,
dintr-un răstimp cu mistere.

De-acum, Hristos Îşi încheie
menirea sfântă pe Pământ,
cinstindu-I prin tradiţie,
Înălţarea cu Duhul Sfânt.

De la Paşti la Înălţare,
se spune că Ceru-i deschis,
iar cel ce-n acest timp moare,
sufletul în Rai e trimis.

Înălţarea e numită
Sărbătoarea Eroilor
şi în hram e prăznuită
de sufletele morţilor.

Pentru morţi se dă pomană
cu lumină şi prescură,
lângă porţia de hrană
şi pahar de băutură.

După tradiţie sfântă,
precum strămoşii ne-au lăsat,
credincioşii se salută,
spunând "Hristos s-a înălţat!"

Prin obiceiuri creştine,
ouă în roşu se vopsesc.
"Hristos s-a-nălţat!" se spune
de credincioşi, când le ciocnesc.

După datine străbune
se încheie semănatul.
De-acum, sămânţa rămâne
seacă, îngrăşând pământul.

Caii ce au fost blestemaţi,
de Înălţare sau Ispas,
hrănindu-i, vor fi săturaţi
pentru o vreme de un ceas.

Printr-o zicală din popor,
vis nesperat se-mplineşte
doar la "Paştele Cailor",
pecetluit de poveste.

*Din vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti"
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri romaneşti / Editura Paideia - 2008 (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a născut Pruncul cel Sfânt

Cerul este plin de stele
Strălucesc ca niciodată
Oi, cu păstori lângă ele
Stau în câmp, dar, deodată,

Îngeri urcă şi coboară
Cântând lin, cu glas duios
Şi pe a Cerului scară
Îl anunţă pe Hristos,

Fiul, cel născut de-ndată
De Maria, mama Lui,
Îngeri se adună roată
Şi se-nchină Pruncului.

Jos, în ieslea mititică
S-a născut un Prinţ Ceresc
Cu sfială şi cu frică
Părinţii Lui Îl privesc.

Pruncul lor, plin de lumină,
De îngeri e-nconjurat
E un Prinţ, cu faţa senină,
De toţi este admirat.

Păstorii-au venit degrabă
Cu mieluţi, în dar să-I dea,
Lor nu le venea să creadă
Minunea ce se arăta...

Magii de la răsărit
Toţi trei, s-au înfăţişat.
Steaua i-a călăuzit
Şi drumul le-a luminat.

Daruri scumpe, valoroase,
Pentru Prunc ei au adus
I-au făcut urări frumoase
Şi s-au închinat nespus

Pruncului cel minunat
Ce din Ceruri a venit
El, al lumii Împărat!
Şi vestea s-a răspândit

Tot Pământul a aflat
Despre Darul cel Ceresc
Şi cu toţi s-au bucurat
Tatălui, Îi mulţumesc.

Lumea întreagă Îl slăveşte
Şi Îi cântă cu iubire
A Lui naştere vesteşte
Prin El, avem mântuire.

Amin

poezie de Florenţa Sărmăşan din Voi merge pe urmele Tale (17 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!