Omul cu hârtii

Eu sunt omul care plimbă hârtii,
Nu-s erudit, nu-s nici profesor,
Căutător febril de simetrii
Şi cu pretenţii de confesor.

Le car intr-o servietă cu mâner,
Gen diplomat de modă veche,
Produsul inutil şi menajer,
Al unui bard intr-o ureche.

Car epoci glaciare permanente,
Cu sentimente grave în înscrisuri,
Ce tranzitează parcă neglijente,
Prezentul vieţii fără paradisuri.

Se plimbă prin oraş olografii,
Hârtii ce n-au însemnătate,
Pline de vorbe ce par poezii,
Sau rugi pentru eternitate.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ore

Studentele de astăzi au cultură,
Ci nu-s ca profele de modă veche:
Din zece, patru sunt cu guma-n gură,
Iar restul cu mobilul la ureche.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glorie şi deşertăciune

Voi pentru cine scrieţi? Pentru popor? Nu cred.
Vă-ntreb descumpănit, pe la vreo sindrofie,
Când mă-ntâlnesc cu viermi, ce rod din mărul putred,
Al noii poezii, lipsită de grafie.

Cu vorbă redundantă şi fără armonii,
Delirul la vedere, truisme derizorii,
Cu strâmbe suprapuneri de false simetrii,
De gângavi ridicaţi la rangul de notorii.

Nu spuneţi nimic lumii, bolborosiţi prostii
Şi-amestecaţi cuvinte ca nişte scamatori,
Ducând în derizoriu înscrisul pe hârtii,
Prozaici şi ridicoli, voi bieţii amatori.

Visaţi supremaţii, în clasamente şchioape,
Clamând inconştienţi, cu tâmpă detaşare,
Că geniul e în voi şi vine să se-adape,
Din nerozii obscure ce-ascundeţi în sertare.

Voi scrieţi pentru voi, neruşinată boală,
Iar numele pe cruci vi-l scrieţi ca diliii
Şi-n veacul decadent din iarna culturală,
Cu crucile de lemn s-or încălzi copiii.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra celor nevăzuţi

Prin cuvânt
eu am ajuns târziu
în lumina voastră.
Pentru mulţi voi rămâne
tot nevăzut.
Precum şi voi mie.
Precum în cer, aşa şi pe Pământ!

Poate că umbrele noastre
au trecut intr-o goană bezmetică
una pe lângă alta.
Sau trec acum
(precum cometele),
una în umbra celeilalte.
- Ştii, eu sunt cometa, mă rog,
corpul ceresc, mai mare: spune unul.
- Aşa... şi?
- Eu sunt cometa mai mică,
dar mai plină de energie: spune altul.
- Aşa... şi?

Oare cum s-ar potrivi,
Aşa şi, aşa şi,
Intr-o galaxie gri?
Ne umbrim cu un cuvânt,
Precum în cer, aşa şi pe Pământ!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân român

Iubesc Parisul... iubesc Franţa,
Nu-s norocos, nu-s nici ţigan,
N-am empatii... cu ignoranţa,
Nici nu-l sfidez pe musulman.

Rămân român de viţă veche,
Modest, cinstit... şi selectiv,
Da-mi plânge, încă, în ureche
Dezastrul... de la Colectiv.

Refuz naivităţi pioase,
Luminile... ce-au ars perfid
Atâtea gânduri sănătoase,
Eu slăbiciunea... o desfid.

Nu voi vota pe-acela care
Vândut-a ţara pe doi lei,
Făcând mătănii prin altare
Şi datorii... făr-de temei.

Iubesc Parisul... iubesc Franţa,
Nu sunt băftos, nu-s nici gitan,
Îmi fac vacanţa la Constanţa
Mândrindu-mă... că sunt oltean.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa

Cu tăcere surdă calc
Pe nisipul alb...
şi cald,
care sfarmă asfinţitul
ce desparte
ce-i pe jos de ce e sus.

Dar eu sunt?
Eu stiu că nu-s.
Nu-s aici, aproape mie,
nici departe,
nici pustie,
nu-s tăcere,
nici fiinţă,
nu sunt nimeni undeva,
nu-s incet,
şi nici cândva...

Cresc fără răsad cuvinte
înapoi şi înainte,
mângâiate şi cuminţi,
fără fraţi, fără părinţi...

Iar eu cred...
Şi cred în ele...
Şi trăiesc
Fără fiinţă
Din credinţă...

poezie de Mara Chiriac
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ştiu că nu-s cu toate la "modă", dar nici ăştia la modă nu-s cu toate oameni.

Alexandru-Daniel Cenuşă
Adăugat de Alexandru-Daniel Cenuşă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s

Nu-s nici hoţ... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.

Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.

Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aş rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.

Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverşunare,
Să te culc lângă izvor
Şi să te înalţ spre soare.

Nu-s beţiv... nici păcătos,
Cred în dragoste şi-n vise,
Dar iubesc tot ce-i frumos,
Chiar dacă-mi sunt... interzise.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu-s poet

Eu nu-s poet, ci pictor de cuvinte,
Penelul meu din litere-i făcut
Când coala albă-ncepe s-o alinte
Punând culori fierbinţi ca un sărut.

Eu nu-s poet, ci ţesător de visuri
Ce-s toarse din ciudatul curcubeu
În care luminează paradisuri,
Dar şi abisuri fără Dumnezeu.

Eu nu-s poet, ci cioplitor de stele
Pe care le arunc când nu îmi plac,
Căci doar luceferi caut printre ele
Ca să îmi poarte chipul veac de veac.

Eu nu-s poet, ci cronicarul erei
În care am trăit urât şi prost
Şi-ai cărei ani pierduţi, plini de mizerii,
I-am zugrăvit aşa precum au fost.

Eu nu-s poet, ci sclav al poeziei
a cărei grea galeră-ncerc s-o duc
în portul liniştit al veşniciei,
neliniştit, căci nu ştiu dacă-apuc.

poezie de Anatol Covali (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăfăieţii

moto: Nici un filament nu arde
Doar aşa pe veresie
Azvârlind spre primărie
Vorbe proaste şi bombarde
--------------

Lăfăieţi de modă veche
Ce-aţi luptat fără stindard,
Cântând aşa după ureche
Un lăutar, n-ajunge bard!

Enigma voastră iar derută
Femeile ce merg pe dos
Provocatoare de bancrută
Şi paguba ca un folos;

Închise drumurile singur
Sărmanul conte Prepeleac
Dacă nu coborâţi în ringuri
Celelalte sunt un fleac!

Scurtă zbatere prin ani,
Bate vântul prin lăicere
Idealuri de doi bani
Don Juani fără avere;

Latră câinii lumii, latră
Caravanele ce pier
Şi trec şatră după şatră
Prin ţinutul, meu stingher.

O morală nu-i o clacă
Desuetă, nici abstractă
Tinerii în blugi şi geacă,
Fac întruna cataractă!

Parcă nici nu s-au născut
Că-i şi vezi de-a rostogolul
Perceptorul decăzut
Vine şi le ia obolul

Îi striveşte vorba goală
Şi condiţia impusă
Morbul care e o boală
Dincolo de mări, adusă

Struna voastră paraliză
Fără leac vindecător
Bârfitori de Mona Liză
Toată viaţa fără spor

Adio tineri fără şansă
Regescul taler vi se-nclină
Cum flutură câte-o rejansă
În partea fără de lumină!

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi place!

Nu-mi place poezia-n stil cazon,
Ca schija de obtuz şi de grenade,
Un inutil şi chinuit zorzon,
De imortele printre palisade!

Nu-mi plac nemuritorii îmbătaţi,
De drogul delirant şi fără noimă,
Al vorbelor de tâmpi neterminaţi,
Ce rătăcesc fără motiv prin doină!

Mă enervează criticii perverşi,
Ce stau la umbra cronicilor false,
Ca intr-o supă de limacşi imerşi,
Prin tomuri terne cu parfum de gioarse.

Nu-mi place vedetismul intrinsec,
Cu premii literare redundante,
Ce-l flutură pe facebook vreun zevzec,
În ierarhii hilare, discrepante!

Sunt doar un rezistent neînsemnat
Şi multe nu îmi plac în vremea asta,
Mi-e teamă de verdicte de Pilat,
Să nu stârnesc inconştient năpasta!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt

Eu nu-s vreo zeiţa aşa cum mă vezi
Nu-s lumina din zori ce-ţi bate la geam
Nici iarba ce-mbracă câmpiile verzi
Nici floarea ce galeş zâmbeşte pe ram.

Nu-s nici trilul de-l auzi în pădure
Ploaia de vară ce-astâpăr-un dor
Nu sunt dulceaţă din boabe de mure
Nici măcar Lună pitulată într-un nor.

Nu-s cerul de vară cu stelele mii
Nici speranţa ce se-aprinde scânteie
Nu-s nimic din tot ce visezi tu c-aş fi
Sunt puţin, doar atât, o femeie...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită!

Azi ultima scrisoare fără vorbe,
Pleacă cu versuri ce-am uitat să ţi le cânt
Şi iartă-mă că n-am avut tăria,
De-a mă dezice de acest deznodământ.

Tu uită tot şi şterge filmul vieţii,
Cu rolele de sentimente fă ceva,
Poate grăunţe de hrănit vrabeţii,
Eterni scandalagii la uşa mea!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea la faţă

Nu mai stau într-o căsuţă
Ci-n palat parlamentarii:
Nu-s în car nici în căruţă...
Ci se plimbă cu Ferrari

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de multe am păcate

Nici cu gândul nu gândeşti,
Nu-s în mări atâţia peşti,
N-are ceru-atâtea stele,
Nici Pământul floricele,

Nu au munţii-atâţia brazi,
N-au trăit atâţi nomazi,
Nu-s femei ce-s măritate
Cât de multe am păcate.

N-are codrul rămurele,
Nu-s pe lume păsărele,
Nu sunt frunze în păduri,
Nici în ploaie picături,

Nu-s atâţi peri capilari,
Nici în bănci atâţi dolari,
Pe Pământ nu sunt muşcate
Cât de multe am păcate.

Nu-s în ţară-atâţi olteni,
Nici pe lume pământeni
Şi nici fire nu-s de iarbă
Pe păşuni, n-am fire-n barbă,

Nu-s cărţi în biblioteci
Şi-n livezi atâţi culbeci,
Păsărele-mperecheate
Cât de multe am păcate.

N-are-un lan de grâu seminţe,
Nu-s pe lume suferinţe,
În natură ‒ fluturaşi,
Nici pe câmpuri iepuraşi,

Nu-s pe lume animale,
În curmali nu sunt curmale,
Nici scrumbii nu sunt sărate
Cât de multe am păcate.

N-are omu-atâtea gânduri,
Nu-s în cărţi atâtea rânduri,
Nici albine-n toată ţara,
Cât de lungă este vara,

Nu-s pe bălţi atâţi ţânţari,
În păduri atâţi lăstari
Pe Pământ nu sunt bucate
Cât de multe am păcate.

N-are litere o carte,
Nu-s bolnavi ce sunt pe moarte,
În ocean nu sunt sardele,
Nici în râuri pietricele,

Nu-s în bălţi atâţi broscoi,
Cinteze pe gogoloi,
Lucruri neadevărate
Cât de multe am păcate.

Şi nici fire de nisip
Nu găseşti, de niciun tip,
În al nostru lac Amara
Sau deşertul zis Sahara,

Nu-s în cărţi atâtea foi,
Nici în turme-atâtea oi,
Nu sunt răni nevindecate
Cât de multe am păcate.

poezie de George Budoi din Păcatele şi Păcătoşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i amiază –
Reperele zilei lipsesc – nu-s zori – şi nici amurg.

Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un comfort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nici albine nu-s, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de neimportant sunt eu, simplu alegător: nu-s răpit, nu-s otrăvit cu mercur, nici măcar nu-s lovit de o maşină cu pui!...

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umoristul (Parodie după O. Goga, "Poetul")

N-o fie el bard, nici manelist,
Nu-i critic, nici estetician
N-o fi baron, politician,
Nu-i toate-acestea, dar insist
Că pare vesel, dar e trist
Că-n lumea ce i s-a impus,
Tot susu-i jos şi josu-i sus
Şi-n crud sistemul incomplet
E-un amalgam de violet
Iar la timonă-un lup de mare
Îşi pune fălcile-n mişcare
Urlâd la slugi şi la supuşi
I-asmute-ntruna pe sus-puşi
Să fulgere cu-nverşunare,
Să uşte tot prin buzunare.
O piticanie lividă
Cu şleahta de casapi avidă
Impun dezastrul şi urgia
Tronând doar jaful şi prostia...
Şi-a zis îndată:"Aleluia!
N-oi fi eu bard, nici manelist
Nu-s critic, nici estetician
Nu sunt baron, politician,
Nu-s toate-acestea, dar insist"
Şi-a zis atât:
"Epigramist!"

parodie de Sever Purcia, după Octavian Goga
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i nici amiază –
Lipsesc reperele în plină zi –
Nu-s zori – nu-i nici amurg –
Nu-i pe cer, albastră, nicio rază –
Nu-i drum – nu-i stradă – nici bordură vizavi –
Bulevardul n-are sfârşit, nici început –
Arcurile clădirilor au dispărut –
Nicio turlă n-are acoperişul scut –
Nu s-arată faţa niciunui cunoscut –
Nu-s gesturi de politeţe – la vedere –
Nu-i niciun semn de recunoaştere, doar tăcere!
Nu-s surse de locomoţie – călătorii-s lipsă,
Nu-s semne unde duce drumul – e-o eclipsă –
"Accesul interzis" – pe pământ şi pe marea-ntinsă –
Nu sunt poştaşi – nu-s nici cutii poştale –
Nu-s veşti de pe coastele din depărtare –
Nu-i parc – nu-i scuar – nici fete plimbăreţe –
Nu-i anturaj – nu-i nici nobleţe –
Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un confort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nu-s albine, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, 1799 - 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe uliţa din sat doar moartea se mai plimbă

Pe uliţa din sat,
Doar moartea se mai plimbă,
Căci junii au plecat,
Să-nveţe-o altă limbă.

Odăile-s pustii,
Rar vezi un moş, o babă,
Printre perdele gri,
La Domnul cum se roagă.

Pâlpâie-o lumânare,
Pe-al geamului pervaz,
Doar rugăciuni amare,
Şi lacrimi pe obraz...

Prispa se înconvoaie...
Nu mai vezi niciun pled.
Nepoţii cu mamaie,
Pe trepte nu mai şed.

Acum au telefoane,
Ce sunt alea... poveşti?
Cresc apăsând butoane,
Iar ea? Aşteptând veşti.

Jelind, clopotul bate,
Răsună-n tot cătunul,
Rămaşii îşi dau coate,
Zicând: "S-a mai dus unul."

Se umple cimitirul,
Fără garoafe - cruci,
De-a lung, de-a lat e pirul,
Părinţi uitaţi de prunci.

Un scârţâit de poartă,
Se-aude când şi când,
E vântu' - adus de soartă,
Nu-s copiii... Nici gând!

Pe uliţa din sat,
Doar moartea se mai plimbă,
Căci junii au plecat,
Să-nveţe-o altă limbă...

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu-s

Eu nu-s vreun erudit aşa ca tine,
Nu caut sensuri în tot ce se întâmplă,
Nu-s om de litere, o ştii prea bine,
Eu am doar dorul ce mi se zbate-n tâmplă.

Am doar o inimă setată pe prea-plin
Şi-un suflet dăruit cu bunătate;
La mine s-a gătat paharul cu venin
Dar s-a umplut cu dorurile toate!

Şi chiar dacă memoria-mi joacă feste,
"Inteligenţa" mai lasă de dorit
Salut uitarea şi îi dau de veste
În ciuda ei mai bun-am devenit!

Poate că nu-s ca tine, nici nu-mi doresc
Îmi place simplitatea, aşa mi-s eu
Nu vreau mărire, nu vreau să mă fălesc,
Vreau doar să-l mulţumesc pe Dumnezeu!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!