Zâmbete înflorite pe spice de aer

ninge
cu flori de priviri
şi plouă
cu amintiri
din norii aceştia
de cuvinte

ni s-au dus zâmbetele
înflorite
pe spice de aer
vopsite
cu privirile tale
secundă
abia lăsată din mână
în
odaia chipului tău

poezie de Ioan Daniel Bălan (21 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de cuvinte pe flori de aer

mi-am
îmbrăcat ochii în
privirile tale
umbră
lăsată de vânt
pe palmele acestei zile gingaşe
stropită cu
cântecul toamnei

mi-au
rămas palmele vântului
în buzunarele mele
să
se mai încălzească oleacă

îmi
caut privirile uitate
în paharele acestea ale zilei
înflorite cu
paşii umbrei tale
până la
o aruncătură de cuvinte
pe flori de aer

nu ne
mai priveşte ziua cu
atâta îngăduinţă
şi
pentru fiecare pas al clipei
ni se cere parola
ca să ne avântăm
în coşul acesta cu ciuperci ale toamnei la
o aruncătură de frunze căzute
sub privirile acestea ale nimănui prin dosul
surâsului tău zugrăvit
în umbra cuvântului

poezie de Ioan Daniel Bălan (27 octombrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muchia zorilor înflorită cu privirile tale

surâsul
ochilor tăi
îmi mângâie
trecerea paşilor mei
prin propria ta umbră ce mă
ţine de mână

clipele
nu mi le mai număr
în şuvoiul acesta de cuvinte
ce-mi fascinează încă privirile
scăldate în roua surâsului tău

ţine-mă de mână
şi-ntr-o şoaptă dulce
şopteşte-mi
numele tău
pe muchia zorilor
înflorită cu privirile tale

poezie de Ioan Daniel Bălan (24 ianuarie 2017)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirile ca florile ne ard

Ne-a înflorit timpul în
palme
şi privirile ca florile ne ard
printre atâtea cuvinte ce ni se
aştern la picioare
gata doar
de a fi culese pe prima pagină a zâmbetului tău

nu vezi
a înflorit poezia
urmărind mugurii aceştie de cuvinte
şi fiecare idee
sosită abia

şi timpul
la fiecare ne încape în
buzunarul de la cămaşă
când călcăm pe ziare
ticsite de cuvinte
ca un borcan de
dulceaţă de cuvinte amestecate
cu priviri
ce-ţi mângâie sufletul şi inima

poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul acesta-nflorit cu privirile tale

cu flori de raze
soarele ne zâmbeşte
iar cerul
ne împleteşte pe palmele vântului cu
farfurii de aer
până în curcubeul acesta înflorit cu privirile tale
ca o aducere aminte a tot ce-i frumos pe
pervazul timpului

ni se oferă
cântecul
pe fiecare strună a zilei
când clipa aceasta cu ochii deschişi
ni se suprapune cu
fiecare idee
cu fiecare pas
pe hârtie aşternut sau
în ochii umbrei

idee
flori
cuvinte
versuri

poezie de Ioan Daniel Bălan (26 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candelabre de priviri

Mai adie cîteodată
Vântul astăzi crengile
În odaia ta curată
Înflorind izvoarele

Străzi de aer ni se adună
Printre zâmbete-nflorite
Bate apa dintr-o lună
Pin culori meşteşugite

Candelabre de priviri
Pe palme ne-au înflorit
Şi ne aşteaptă-n amintiri
Ca un soare-n răsărit

poezie de Ioan Daniel Bălan (5 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de priviri înflorită în ochii tăi

dintr-o ploaie de priviri
nu ni se mai
numără
surprizele
înflorite în ochii tăi
pe
palmele timpului
înrourate
de paşii tăi înfloriţi
cu imaginile zâmbetului pe buze

tăcerea
nu ni se mai
ascunde
în tăcere
ci-o ia din loc
pe urmele tale

poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obraji înforiţi de cuvinte

Cu ziua mă spăl
şi cu
zâmbetele tale
îmi
şterg obrajii
înfloriţi de cuvinte
până
în albia tăcerii
căci paşii
demult mi s-au pierdut
în umbra ta însuţi

nu
mi-au dat în floare secundele
nici măcar
în numărătoarea inversă
însă
izvorul acesta de cuvinte
aşa cum îl vezi
tu însuţi
a ţâşnit
înflorindu-mi
fiecare pas
fiecare privire

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâia poezie

De pe înălţimi
cad cuvintele
ca o ploaie de priviri
peste umbre
şi păduri
de paşi înfloriţi
doar zâmbetele
se mai culeg
într-un adaos de zi
şi noapte
neînţeleasă speranţă
adusă cu sine

într-un pahar
de înflorită minte
doar umbra ţi-o pui
ca o aleasă cântare
şi perla apare
într-un sidef de zăpadă

dor
şi speranţă
îndelung căutată

şi drumurile
nu s-au sfârşit
ci doar
abia au început

poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi înfloriţi

e frig
şi ninge cu
priviri
cu paşi modelaţi
de
chipul iernii ce
va să vină pe
palmele vântului
oprit
între mine şi tine

ne-au înflorit
paşii
între ochi
şi mersul tău
colorat
cu
privirile vremii
acesteia îngheţate
pe
palma ta cea stângă
04-12-2021 Ad. Gilău

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă cu granule de frig pe aripa timpului înrourat de priviri

Pe fiecare
palmă a timpului
plouă
cu granule de frig
căci iarna aceasta
şi-a intrat în drepturi

e alb pământul
în culoarea aceasta a iernii
cu o mantie subţire
acoperit
şi zâmbetul soarelui aproape
lipsit de putere

ne-a înflorit
iarna sub picioare
cu flori de gheaţă
şi flori de omăt
într-o peliculă subţire de frig
pe fiecare înfăşurându-ne
cu gust de umbră
şi un subânţeles gust de secunde descojite
fiecare strigându-şi numele pe
aripa timpului
înrourat de priviri

poezie de Ioan Daniel Bălan (26 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâtea priviri

Nu mai plouă

ni s-au uscat şi ochii
de atâtea priviri
de atâta aşteptare
din zăduf
până-n apus

apa
a uitat să mai vină
pe aripi de vânt
şi totul
rămâne pe loc
nici nopţile
nu mai răsar
nici zilele
nu mai apun
căci soarele
s-a topit
şi s-a scurs pe pământ
lăsând fântânile
doar în nămol
nu mai creşte nimic
nici umbra pe zid
în piatra aceasta
numită
timp fără ochi
în care totu-i permis
dar în special
traiu-n culise

nu mai plouă
ci doar cu cărbuni
pe care i-aduni
cu amândouă
privirile

ochii
ni s-au întors în izvoare
oare
mai este mult
până departe

ne pierdem cu firea
căci moartă-i iubirea
şi doar prin instincte
ne mai menţinem

omul

fiinţa aceasta ciudată
ce alunecă
printre izvoare
limpezi sau...
09-05-03

X X X

Ni s-au şters imaginile
din oglinda aceasta
numită
timp
ochii
ne fierb în orbite
neştiuţi
căci totu-i
fărâme
cu paşi de nisip
ne căţărăm pe nimic

poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (9 mai 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii mi-s aripi în vânt

alerg
printre firele de iarbă
şi norii
aceştia de cuvinte
ce îmi impun
verdictul lor
inspirându-mi paşii
făcuţi pe hârtie

primăvara
a răbufnit
ca o ploaie de cuvinte
mânată de vântul aşteptării
pe fiecare ram
al privirilor tale

chipul tău
atât de gingaş şi
de plăpând
mă face să visez copilăria
nuanţată cu viorele şi ciocănaşi
culeşi de la Dâmburi

iar jiorele
albastre
albe şi roşii din Coastă

mnieruie
de albastră
jioreaua aceasta
ca o fecioară cu ochii albaştrii
mi-a pus cerul pe palme
şi paşii
mi-s aripi în vânt

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 martie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mersul pe raze

Rotunjită clipă
până-n imagine
ne copleşeşti căutările
cu paşii aceştia
flexibili
ne ţii la-ndemână
cu rosturi şi flori
cu piscuri de roze
şi faguri de miere
floare de stâncă adesea
să fim
în mersul pe ape
către izvor
aria minţii
licăr
spernanţă
şi
galaxia cunoaşterii
ne prinde încet
printre stalacmite de
flori şi cuvinte

nesaţul
până în inima pietrei
ne sapă
ne taie
mai mult să pătrundem
aria
dintre cuvinte
şi floarea de stâncă

poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (4 iulie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marginea ploii

locuiesc
pe marginea ploii
într-un cub de priviri
cu paşi peste ape
cu ochi şi idei
în zbor şi-n surâs
palmă
între mine şi drum

picură
floarea şi umbra
mersul şi zborul
peste degetele tale
într-un unghi de priviri
însetat de
florile
ochilor tăi
zbor peste ape
şi picuri rotunzi pe degetele timpului în umbra
dintre un strigăt şi un cuvânt închis într-un cerc
de paşi
din miezul Ogrădesei

aici
plouă cu zâmbetul tău îmbrăcat în picuri de rouă
dintre o secundă
şi o altă umbră

rămâi
pe degetul tău drept
rămâi la ce ai învăţat
căci fericirea e doar Cuvântul cel veşnic
Hristos-iubirea
22-04-2016 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan din Antologie-Poetica (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu paşii tăi ziua ne semnează

stropi de priviri
ni
se servesc pe
fiecare aşezându-ne
în
culorile toamnei

şi
ni se înverzesc
şi gândurile
şi imaginile desprinse
din frunzele colorate cu
privirile tale
luate de undeva
dintr-o
livadă cu pomi
şi frunze învredinicite
în
atâtea culori
galbene arămii şi-n
roşu aprins

ziua
ne semnează cu
paşii tăi
înrouraţi sub
aripile vântului
25 oct. 2021 Mănăştur

poezie de Ioan Daniel Bălan din culorile toamnei (29 octombrie 2021)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de priviri--- Citcau

Umblu
Printre flori de priviri
Pe
Cursul Somesului
Printre aripi de vis

Si
Mi se face dor
De-o aruncatura de piatra
Peste apele line
Si inflorite
Cu privirile tale

Timp
Curs pe
Furca istoriei
Citcau numita
Intr-o
Explozie de flori
Inmiresmare
Cu pasio tai
Semanati peste ape
Apele
Somesului

Ziua
Mi se
Prelinge pe mina
Ca un suris
Scos din izvor
Pe marginea timpului
Direct
In cupa acestei zile
Ce-ti
Poarta numele
In
Citcau

poezie de Balan Ioan ---- Ioan Daniel --
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi plouă şi ninge...

E toamnă târzie şi plouă şi ninge,
Se scutură norii şi streaşina plânge
Şi vântul s-agită, e vreme câinoasă
În sobă ard flăcări, fac umbre prin casă

E mut telefonul, tăcerea se-aude
Şi ceasul a stat, un bec nu s-aprinde,
E beznă afară, nu mai ştiu unde sunt
Se scurg amintiri prin tăceri de mormânt

De ce nu-s cu tine, mă-ntreb şi-i târziu
De ce n-am rămas?!.... Mă-ntreb şi nu ştiu...
E frig prin odaie şi focul se stinge
E toamnă târzie şi plouă şi ninge...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi rotunzi

Paşii rotunzi
mi se
scaldă pe mână
odată
cu zâmbetul tău

alunec pe
treapta acesta de vis
şi-ţi
urmăresc privirea
pe fiecare deget
până pe
cumpăna picurului de rouă
între
genele tale ascuns

priviri
ochi
şi o mulţime de paşi
nesătui de drum
ne-au furat
florile zilei

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În culoarea zilei pe aripile vântului

ni se
tocesc pe palme cuvintele
în culoarea zilei
când aripile vântului
ne amestecă privirile până la punctul
sublim

şi flori de vise
şi speranţe
ni se aşează pe mâini în tăcere
ca o inserare de flori într-un câmp de odihnă

ni
se cere
culoarea luminii
oriunde s-o folosim
în ea să ne scăldăm cuvintele
privirile
şi paşii pe care-i aşternem oriunde pe pământ

timpul
ni se
pleacă la picioare
dar noi
cu rost
rostu să-l folosim

poezie de Ioan Daniel Bălan (28 octombrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori pe degetele timpului

cum ai călca
peste frânturi
de
clipe sfărâmate
calc
străjuindu-ţi privirea
pe
palmele vremii
nesăţioase
de aţi umple
fiinţa
cu flori de aer
picurând
pe
pervazul amintirii

în flori
cu priviri înflorite
ni
s-au prefăcut clipele
inundate
cu paşii tăi
amesecaţi
cu fiecare trecere
în parte

vise
flori
pe
degetele timpului
16-01-2022 Mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!