În culoarea zilei pe aripile vântului
ni se
tocesc pe palme cuvintele
în culoarea zilei
când aripile vântului
ne amestecă privirile până la punctul
sublim
și flori de vise
și speranțe
ni se așează pe mâini în tăcere
ca o inserare de flori într-un câmp de odihnă
ni
se cere
culoarea luminii
oriunde s-o folosim
în ea să ne scăldăm cuvintele
privirile
și pașii pe care-i așternem oriunde pe pământ
timpul
ni se
pleacă la picioare
dar noi
cu rost
rostu să-l folosim
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 octombrie 2017)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre picioare
- poezii despre odihnă
- poezii despre mâini
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.