Și plouă și ninge...
E toamnă târzie și plouă și ninge,
Se scutură norii și streașina plânge
Și vântul s-agită, e vreme câinoasă
În sobă ard flăcări, fac umbre prin casă
E mut telefonul, tăcerea se-aude
Și ceasul a stat, un bec nu s-aprinde,
E beznă afară, nu mai știu unde sunt
Se scurg amintiri prin tăceri de mormânt
De ce nu-s cu tine, mă-ntreb și-i târziu
De ce n-am rămas?!.... Mă-ntreb și nu știu...
E frig prin odaie și focul se stinge
E toamnă târzie și plouă și ninge...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!