Ingheata-mi fruntea noapte
îngheață-mi fruntea noapte
căci dintr-atâta viață
nu mi-a fost dat să aleg
decât păcat și moarte
îngheață-mi fruntea noapte
să nu mai fiu pământ
ci doar glasul ce-și duce
dorul-n infinit
îngheață-mi fruntea noapte
îți cer cu umilință
să mă redai uitării
ca ultimă dorință...!
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Jertfă
Ce noapte, ce noapte și mâine ce noapte
și clopote toate cum bat înnoptate
și slujbe-n biserici și oameni pe coate
se roagă de moarte să plece departe
Și cuie în mâini și cuie în picioare,
ce jertfă pe cruce, ce spini fără floare,
ce jertfă jertfită, ce sânge se scurge
și-o mamă cum plânge cu fruntea pe cruce
ce noapte, ce noapte și mâine ce noapte
și clopote toate cum bat înnoptate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima noapte
A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a ușa nopții
și mi-a așezat în palmă
o viață de copil,
mi-a dat cămașa lumii,
m-a transformat în șarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.
Voi pune între mine și soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi așterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.
O filă dintr-o noapte
gonește către ziuă
lumină, lumină
și cât soare...
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La miez de noapte
mai sunt mizerabila clipa
ce la geam de noapte
cere Lumina
si putina apa;
bufonul ironic
nascut printre cuvinte
rostogolite-n graba,
cazute printre timpuri;
am cersit iubirea
zambind amagirii
iar azi ma fac chiar toamna
istovind copacii firii.
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea pe câmp
îmi spuneai odată cu noaptea
pe câmp
- iubirea nu-i decât rădăcina ierbii
plăpânde
toamna e doar o răcoare pe fruntea
de sânge
îmi spuneai odată pe pământ
necosit
într-o noapte de spini
și de sare
că trăiești doar în gând
cu un suflet păgân
decupat dintr-o mare
uitare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am dus o viață cu totul castă, mai rău - lipsită de orice ispită. Căci în fiecare noapte, vreme de mulți ani, îi simțeam mâinile delicate și reci atingându-mi fruntea și mirosul de briză înfășurându-mă ca un voal și sarea de mare pătrunzându-mi în gură și în nări și râsu-i cristalin izbucnind ca un izvor dătător de viață pe o pajiște fericită și multicoloră.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare noapte
În fiecare noapte
Un gând ca de Soare blând
Fruntea mi-o sărută,
In vis mi se strecoară
Inima mi-o fură
Și cu ea departe
Până la norul cel mai albastru zboară.
Deschide apoi fereastra
Și spre nopțile albe
Ale Speranțelor vii,
Cu fulgii de nea strălucitori
Zâmbind, cu mine valsează....
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o noapte trece. Ciudat îmi sună vorbele născocite de turmă: Noapte bună. Noapte bună? Noapte. Moarte bună? Moarte. Dar ei nu cunosc nici noaptea, nici moartea. De asta îndrăznesc să-și spună unii altora noapte bună.
Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Povara
Strigat tacut,
Lacrimi in noapte,
Nici un umar
Fruntea sa-mi plec.
poezie de Iulia Comaniciu (iulie 2001)
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi...
Cine sunteți voi pentru mine?
Crezut-am că sunteți copiii mei,
Așteptam Lumina, să o așez pe fruntea voastră!
Dar timpul v-a schimbat,
Ați devenit hiene
Și pe fruntea voastră smoala s-a așezat!
Păcat, copii, că ați fost șantajați
De o persoană crudă, ce tot va regreta,
Târziu și fărʼ de rost, rușii vor pierde tot!
Cu voi odată, copii ai nimănui ce sunteți!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zi și noapte (clasică)
Zi și noapte,
Stau pe trepte,
Clipe calde
Să aștepte.
Soare pe cer,
Plouă din el,
Vise-aurii,
Zi după zi.
Noapte și zi
Cât vei mai fi,
Frunză și vînt,
Pe galben pământ?
Noapte fără zi,
De n-ai mai fi,
Gânduri pustii
Pe albe câmpii?
poezie de Gheorghe Alionte (1 iulie 2023)
Adăugat de Gheorghe Alionte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stomacul este fruntea bolii, iar cumpătarea - fruntea leacurilor.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stomacul este fruntea bolii, iar cumpătarea fruntea leacurilor.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umilință
Copacii se înclină la pământ,
Cu fruntea coborâtă la picioare,
Bătuți de ploi, forțați de vânt...
Noi n-avem nici această motivare!
epigramă de Gheorghe Leu din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (17 iulie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
BRAD ÎNALT CU FRUNTEA CĂTRE CER, BĂTUT DE VÂNTURI SPRE PĂMÂNT SE-NCLINĂ
Brad înalt cu fruntea către cer, bătut de vânturi spre pământ se-nclină,
Dar furtuna nu-l doboară căci pe umărul de frate se anină
Și-mpreună-n toiul vijeliei se îmbrățișează legănați în dans,
Că în pădure mulți copaci crescut-au dintr-o singură tulpină.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de vis
Noapte de vis, timp preasfânt,
Toate dorm pe pământ;
Doar două inimi veghează,
Pruncul dulce visează
Într-un leagăn de cânt.
Noapte de vis, timp preasfânt,
Dumnezeu râde blând;
Pieptu-i varsă iubire,
Lumii dă mântuire
Pace-n ea aducând.
Noapte de vis, timp preasfânt,
Păstorași vin cântând;
Îngerii cântă Aleluia,
Nouă vestind bucuria,
Domnul e pe pământ.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stomacul e fruntea bolii, iar cumpătarea e fruntea leacurilor.
proverbe turcești
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-ne Doamne!
lemn dur de piatră
poartă corp
în cruce zdrucinat
care tresare și doare
spre lut frământat
capul plecat se-ndoaie
iar fruntea se-nclină
spre pământ și țărână
în roșu de sânge
ochi privesc în jos
iar carnea se zbate
în cuie bătută
păcatul nostru
El duce pe cruce
iar ce nu a fost ieri
vrea să fie mâine
pentru noi în răstignire
ca să poată duce
spre lumină se-n dreaptă
și-n rugă El se-n-chină
Tatălui cu suflet
pentru noi cu iubire
și-n iertăciune
pentru mari păcate
El spre cer se-ndreptă
și-n fiecare noapte
va cere
Tatălui cu milă
să ne ierte
poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de noapte
la naștere o ursitoare
cu părul roșu din câlți
m-a blestemat să bântui
fantomă rea după moarte
și de un timp năpăstuiesc
noapte de noapte
nu te întrista nu plânge
nu e chiar atât de rău
de cele mai multe ori îmi place
și zburd și râd în hohote
peste flăcări peste ape
noapte de noapte
doar că acum
e lună plină și mă strigi
și palmele mele
în gheare se prefac
dinții în colți fioroși
plini de sânge
iar ochii în lasere
flăcări sângerii
și-mi e frică că ai să te sperii
c-am să te pierd
și deja am plătit prea mult
și timp numai e
dragostea mea lumină lină
ascultă-mi șoaptele
ce ți le aduc la urechi
noapte de noapte
respirația noastră
ca niște nori argintii și reci
rămâne suspendată în aer
ca o statuie de gheață fumurie
noapte de noapte
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
E noapte, e noapte, e noapte,
zorile sunt departe,
florile nu sunt moarte,
revolverul cu versuri -doar șoapte.
Parcă o spaimă cuprinde,
oglindă, oglinzi și oglinde,
regate, regine, fregate,
iubește-mă, Lise, e noapte.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!