Noapte de vis
Noapte de vis, timp preasfânt,
Toate dorm pe pământ;
Doar două inimi veghează,
Pruncul dulce visează
Într-un leagăn de cânt.
Noapte de vis, timp preasfânt,
Dumnezeu râde blând;
Pieptu-i varsă iubire,
Lumii dă mântuire
Pace-n ea aducând.
Noapte de vis, timp preasfânt,
Păstorași vin cântând;
Îngerii cântă Aleluia,
Nouă vestind bucuria,
Domnul e pe pământ.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mântuire ne-a sosit
Mântuire ne-a sosit
De la Domnul cel preasfânt
Nouă, poporulu său,
De la Domnul Dumnezeu,
Că Fiul dumnezeiesc
Al Tatălui ceresc
S-a născut azi din Fecioară
Voind pentru noi să moară
Ca prin sfânt sângele lui
Să ne facă fiii lui,
Să-i cântăm cu umilintă
Cântarea de biruintă,
Aleluia, aleluia, aleluia,
Lui Dumnezeu unuia.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
E lumină-n miez de noapte
E lumină-n miez de noapte,
Ce să fie oare? ce s-a întâmplat?
Păstorașilor le bate inima de spaimă,
S-au înfricoșat.
Și lumina vine, vine
Se coboară spre imaș.
Frinca-n piepturi le sporește
Bunilor păstorași.
În lumină văd un înger
De o frumusețe de ne-nchipuit;
Are-un glas nespus de dulce
Cum ei niciodată n-au mai auzit:
Nu aveți de ce vă teme,
Păstorașilor iubiți ;
Vestea mea o să vă facă
Fericiți, fericiți.
Căci eu sunt trimis de Domnul
Mare bucurie vouă vă vestesc,
Să tresalte mic și mare
C-a venit în lume Fiu dumnezeiesc
Cel pe care voi de veacuri
Mult de tot l-ați așteptat,
E la Betleem în iesle
Înfășat, înfășat.
Lângă prunc se află mama,
Sfânta Născătoare a lui Dumnezeu;
Și Iosif, în rugăciune
Umilit adoră pe Stăpânul său,
Și-ntr-un grajd e fericire
Când acolo-i Domnul sfânt,
Căci cu el coboară raiul
Pe pământ, pe pământ.
Și cu îngerul deodată
Mii și mii de îngeri glasul și-l unesc
Și-ntonează o cântare,
Umple tot văzduhul corul îngeresc.
Întru cei de sus mărire
Fie Domnului preasfânt,
Și-ntre oameni pace fie
Pe pământ, pe pământ.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă cocoșii
Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca să alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Revarsă doamne, pe pământ
Pacea din cerul Tău preasfânt,
Că avem nevoie mult de ea
Pentru a nu ne răsturna.
Valeria Mahok (4 mai 2021)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte lucie, albastră
Când luna pe cer apare
Întunericul pălește.
Lumina zilei dispare,
Sufletul se odihnește.
Noapte lucie, albastră
Peste sat încet se lasă.
E liniște-n casa noastră
Și-n pădurea răcoroasă.
Somnul e stăpân pe toate
Câte-n cer și pe pământ.
El în fiecare noapte
Ne-apropie de Domnul Sfânt.
Îngerii din cer coboară
Să vegheze somnul dulce,
Cu vise ne împresoară
Și la pernă ne fac cruce.
Îmbrăcați în alb veșmânt
Ne veghează până-n zori.
Apoi urcă la Cel Sfânt,
Până dincolo de nori.
Nu știm când se odihnesc,
Fiindcă în grădina lor,
Multe suflete-ngrijesc,
Ale celor care mor.
Asfel, porunci împlinesc.
Asta e menirea lor.
Pe Dumnezeu îl slujesc,
Al lor, și-al nostru creator.
Împreună cu Isus
Multe vise împlinesc.
Ei, veghind acolo sus,
Multe, alte, plănuiesc
Pentru omul muritor,
Pentru-al lumii viitor.
poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poticnire...
Mi-am scos gândurile la aerisit,
Când muza poetică s-a poticnit,
Precum calul priponit
Și a sărăcit în cugetări de noapte,
Când brațele iubirii mi-au fost amputate.
O iubire, rucsac greu!
Cărat în spate zi și noapte,
Cu capricii nedorite sau prea adorate,
Mă înalți la cer în zile senine,
Ca trilul ciocârliei peste dealuri înalte,
Dar mă d-ai și de pământ,
Ca trâznetul în plină noapte,
Atunci când mă simt bine
Precum peștele în cristaline ape.
Iubire, cine să-ți înțeleagă caracterul sucit?
Ce gânduri ai cu mine? Încă n-am pierit....
Am nevoie de tine, ca de aer, de cer și pământ.
Toamna vieții îmi zâmbește la orizont
Și eu mai am atâtea lucruri de împlinit,
Dar n-am imunitate fără tine iubire.
Dă-mi valorile tale la timp!
Căci în lipsa ta, orfană sunt de toți și de toate,
Nu vreau ger sufletesc,
Ascuns în cununi fals înflorate,
Nici muze poticnite de timp.
poezie de Valeria Mahok (26 noiembrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de noapte
la naștere o ursitoare
cu părul roșu din câlți
m-a blestemat să bântui
fantomă rea după moarte
și de un timp năpăstuiesc
noapte de noapte
nu te întrista nu plânge
nu e chiar atât de rău
de cele mai multe ori îmi place
și zburd și râd în hohote
peste flăcări peste ape
noapte de noapte
doar că acum
e lună plină și mă strigi
și palmele mele
în gheare se prefac
dinții în colți fioroși
plini de sânge
iar ochii în lasere
flăcări sângerii
și-mi e frică că ai să te sperii
c-am să te pierd
și deja am plătit prea mult
și timp numai e
dragostea mea lumină lină
ascultă-mi șoaptele
ce ți le aduc la urechi
noapte de noapte
respirația noastră
ca niște nori argintii și reci
rămâne suspendată în aer
ca o statuie de gheață fumurie
noapte de noapte
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul și pământul
Cerul și pământul este-n sărbătoare,
S-a născut Mesia, marele Împărat,
Pruncul sfânt promis, Lui să-I dăm onoare,
Fie-n veci de veci binecuvântat.
Peste tot răsună imnuri minunate,
Glorie, Osana, s-a născut Isus,
Se aud cântări, voci binecuvântate,
Bucurie sfântă la toți ne-a adus.
Cor de îngeri cântă, ceru-ntreg răsună,
Mare-i bucuria-n cer și pe pământ,
Prin a lor cântare aduc vestea bună,
S-a născut Mesia, Isus, Domn preasfânt.
Cerul strălucește, raze minunate,
Lumină divină de la Dumnezeu,
Mii de îngeri cântă, glasul lor străbate,
Cerul și pământul, pentru Fiul Său.
S-a născut Mesia, o, ce bucurie,
Să cântăm și noi cu îngerii în cor,
Slavă și onoare, Lui în veci să-i fie,
El e al nostru Mire și Mântuitor.
Amin
poezie de Ica Drăgoi
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de rouă
E părul meu un val plin de candoare
Parfumul lui m-adoarme ca pe o floare
Pe buze-mi ard trei picături de rouă
Sărutul tău le-a atinge doar pe două
Când printre gene îmi mai joacă luna
Mai zburd desculță și te-ating întruna
Din val cu val vor răsări în noapte
Atingeri pline de prea multe șoapte
Renasc din alge pline de iubire
Săruturi dulci uitate-n amorțire
Pe buze-mi stau trei picături de rouă
Iar gura ta le-atinge doar pe două
Doi pași de dans, curată nebunie
Răsună-n noapte
dulce feerie!
Prin părul meu ești vânt doar pentr-o zi
Iar pentr-o viață suflet îmi vei fi
Pe buze-mi ard trei picături de rouă,
Sărutul tău le soarbe doar pe două
Iar cea ramasă - noapte va zâmbi
Pe-aripi de timp mereu te va iubi
Pe buze-mi ard trei picaturi de rouă,
Săruți doar una...și apoi, doar două
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea
Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Și ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Și iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Și ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viața-ți este deodată
Și miraj, dar și cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut
O suflare de viață
Într-un pumn de pământ.
Ce creații divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Și în rugi și-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credință...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea
Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Și ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Și iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Și ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viața-ți este deodată
Și miraj, dar și cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut
O suflare de viață
Într-un pumn de pământ.
Ce creații divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Și în rugi și-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credință...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu în noapte
Târziu în noapte ne iubeam
Nebuni, pe răstigniri florale,
Cu ploaia ce bătea în geam,
Sfințeam plăcerile carnale,
În miez de noapte, dezgoliți,
Trântiți pe canapeaua moale,
Păream de soartă sorociți
Pierduți prin trupurile goale,
Eram doar noi prin timp trecut,
Curați, râzând de bătrânețe,
Încremeniți că ne-am pierdut,
Doar soarelui dădeam binețe,
Pierduți în azi, pierduți în timp,
Pierduți în tot ce n-am să fiu,
Schimbându-ne prin anotimp
Ne transformăm în verde viu!
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zi și noapte (clasică)
Zi și noapte,
Stau pe trepte,
Clipe calde
Să aștepte.
Soare pe cer,
Plouă din el,
Vise-aurii,
Zi după zi.
Noapte și zi
Cât vei mai fi,
Frunză și vînt,
Pe galben pământ?
Noapte fără zi,
De n-ai mai fi,
Gânduri pustii
Pe albe câmpii?
poezie de Gheorghe Alionte (1 iulie 2023)
Adăugat de Gheorghe Alionte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer în noapte
Noapte neagră, noapte de argint.
Lume nesfârșită
În spațiu și timp.
Prin mijloc, Calea Lactee
Cine trece pe ea?
Trece omeneasca idee.
poezie de Leopold Staff din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 7
Uite! În Orient, când milostivul soare
Se-nalță înflăcărat, toți cei de pe pământ
Omagiu îi aduc, fiindcă din nou răsare
Și-admiră cu respect frumosul disc preasfânt.
Netulburat el suie ca pe un deal ceresc
De parc-ar fi un tânăr ce are mult curaj
În timp ce muritoare priviri îl însoțesc
În auriul său măreț pelerinaj.
Dar când de la zenit, cu carul ostenit,
Ca-n vârsta neputinței, începe să coboare
Ochii ce pân' atunci smeriți l-au urmărit
Văzând că vine-n jos privesc spre altă zare.
Așa pățești și tu în viață, mai târziu,
Nu mai atragi priviri și mori dacă n-ai fiu.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La Betleem în miez de noapte
La Betleem în miez de noapte
Iată s-a făcut lumină;
A sosit pe neașteptate
Însăși Gloria divină
Ce din vremi îndepărtate
Așteptată era să vină.
Îngerii străbat Cetatea
La păstorii din câmpie
Și la cei care "Dreptatea"
Așteptau din cer să vie
Pentru-a ne preface "noaptea"
Într-o "zi de bucurie".
Tot văzduhu-a îmbrăcat haina
Sărbătorii minunate
"Untdelemnul" și "făina"
Sunt din Ceruri revărsate
Căci a răsărit Lumina
Să Domnească peste noapte.
Corul Îngerilor cântă
Osanale și mărire
Și-n cântarea lor preasfântă
Vestesc marea Mântuire
Care-a fost făgăduită
Și adusă la îndeplinire.
Magii de la răsărit
Vin cu darurile lor,
Steaua i-a călăuzit
Până la Mântuitor,
Dumnezeu le-a întărit
Prin har pașii tuturor.
Doar Irod, păgânul rege
Întristatu-sa de moarte
Neputând a înțelege
Suprema Divinitate
Și în veci își va culege
Roadele, după dreptate.
Azi, în prag de sărbătoare,
Privind Nașterea Divină
Și Jertfa mântuitoare,
Cei ce umblă în lumină
Au o mare așteptare:
- Domnu-I gata să revină!
Va sosi pe neașteptate
Cel dorit și așteptat...
Tu, stai treaz ca să ai parte
De-acest lucru minunat,
Căci într-un târziu de noapte
Vei fi negreșit chemat
La viață ori pentru moarte,
Chiar de Veșnicu Împărat!
Da! Stai treaz într-a lumii noapte,
Să-auzi glasu-I minunat!
Da! Veghează să ai parte
De Cuvântul întrupat!
poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieții, Nașterea Mântuitorului
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de Craciun, stelele strălucesc puternic și toți îngerii cântă. "S-a născut fiul lui Dumnezeu", copilașul, copilul sfânt, cât de mult îmi doresc să fiu aproape de tine, în această binecuvântată noapte de Crăciun.
citat din Garry Gamble
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Culeg si ploi și vremi cu soare..
Prin sita sufletului meu cern dimineți cu dor..
și nopți fără de stele..
Și poezie cern.. si nepăsare..
și Cer, dar și țărână cern..
și câte lacrimi, câte resemnari...
si crucea. i tot mai grea, Cuvinte,
Dureri fără de margini cânt..
sub zgura lumii aripile. s frânte...
Și scriu pe Cer o ruga.. si. ncă una...
și lacrimile dor in mine toate,
Si. alerg cu doruri și dureri in spate..
Dar simt cum cresc in mine,
tainic, drumuri de lumină..
si alte aripi, aripi de iubire...
fiori de har și muguri de. mplinire
Si. i scrijelit acum in mine.. un fir de dor,
un dor nemărginit de tine..
un dor ce. l ingropasem cuminte
intre altare..
si. un timp ce parca. a fost rupt și din calendare..
Dar e al meu acum..
Esti cel strigat in ruga..
Și. acum e timp de leagăn după. o lungă truda..
.. iubirii cântec vreau sa. i fiu..
in murmur heruvimic sa. ti port și ție pașii..
în miez de noapte.. și la ceas de zi...
Cern ploi și vremi... și dorurile toate..
Iubire cernem.. și. asteptari târzii...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ingheata-mi fruntea noapte
îngheață-mi fruntea noapte
căci dintr-atâta viață
nu mi-a fost dat să aleg
decât păcat și moarte
îngheață-mi fruntea noapte
să nu mai fiu pământ
ci doar glasul ce-și duce
dorul-n infinit
îngheață-mi fruntea noapte
îți cer cu umilință
să mă redai uitării
ca ultimă dorință...!
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!