Bătrânii satului
Pe banci de lemn, mesteacan tanar, necojit,
La porti batranii satului asteapta seara
Si stelele cand jaruie spuzit
Cu glas scazut, molcom, vorbesc cu tara.
E-un ritual din prundul firii lor,
Din sangele neantrerupt, arhaic,
Un cult de sfetnici, batranesc sobor,
Ce-i face roata-n templul serii, laic.
Sub oistea-nstelata stau batranii
Si nimeni nu-ntelege soapta lor
Paraul satului isi stinge crinii
In noaptea ce-i invaluie usor...
poezie de Eugen Evu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Penultimul romantic" de Eugen Evu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Morarul
Melodiile, cupele pline,
Orele zilei, ritmate-n poeme
M-au gonit și pe mine
Pentru o vreme.
Am găsit moara deschisă în sat,
Adică la marginea satului, scundă,
Moara cu glas răgușit și cântat
În scrâșnet de piatră și plânset de undă.
Plutea înăuntru o spuză amară
Și-afară, la geam, luceau dulce caisele.
Mulți oameni își mai macină-n moară
Grâul și visele!
Morarul era un bătrân filosof,
Știa ce-i în țară și ce-i mai departe,
În Lună sau Marte,
Și nu cugeta la moarte.
Dar moara deschisă în sat,
Adică la marginea satului, scundă,
Are un glas răgușit și cântat
În scrâșnet de piatră și plânset de undă.
Morarul și el cântă, plânge aproape
Un rai pitoresc ori aproape-un prăpăd.
Privirile-i duse prin geam ori prin ape
Nu știu ce văd ori nu văd.
Cântă, morarule, plângi!
Eu îmi plâng până și-un vis ce se leagă,
Până și-un dor! Tu să plângi, să te frângi
Pentru viața-ți întreagă.
Căci aș cere prea mulți să mai fie
Ori nu!
Roși de iubire, asemenea mie.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Templul din Vârful Muntelui
In seara asta stau la Templul din Vârful Muntelui.
Aici aș putea culege stelele cu mâna.
Nu îndrăznesc să rostesc un cuvânt
De teamă să nu tulbur ordinea cerească.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groparul satului
Vreau să fiu ales primar
La mine în comună,
Nu degeaba sunt gropar,
Am să fac doar treabă bună.
epigramă de Daniel Lăcătuș (24 mai 2008)
Adăugat de Daniel Lăcătuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Au plecat mergand de mana
Un batran si o batrana,
Undeva unde n-ajunge
Jalea satului ce plange.
Au plecat manati de dor
In calea copiilor,
Cu pasi mici plini de durere
Ca-s batrani fara putere.
Sprijinandu-se-n toiag,
Stergandu-si lacrimi ce cad,
Un batran si o batrana
Merg tinandu-se de mana.
Scartaie incet portita
Si prea lunga-i potecuta,
Au ajuns cu greu la drum
Plang si frunzele de prun.
Ca batranii nu mai pot
Nici nu merg, nici nu se-ntorc,
Stau si plang langa o poarta
C-au crescut baiat si fata.
Si au ramas singuri in casa
N-are cine le da apa,
Si se roaga la icoana
Sa faca-un strain pomana.
Doamne cum te-ai indurat
Sa ii lasi singuri in sat,
C-au muncit o viata-ntreaga
Si azi nu mai pot sa mearga.
Da-le Doamne doar o zi
Sa-i mai vada pe copii,
Iar acolo langa poarta
Fa fantana... sa bea apa!
poezie de Dorin Dumitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gura satului
Savurând esența glumii,
Îi spuneam, mai ieri, iubitei:
Mărul dulce al ispitei
N-a scăpat de gura lumii.
epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gura satului
nuvelă
Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.
carte de Ioan Slavici
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Numai Noaptea
Numai noaptea vino, cand tacerea
Se loveste tainic de feresti,
Cand ma-nchid ursuz in incaperea
Unde stau si-astept sa te ivesti.
Ca un fur ce vrea sa-mi intre-n casa,
Dar s-a prins in curte, printre vreji,
Numai noaptea vino, cand se lasa
O perdea de plumb pe ochii treji.
Fluturand in urma ta esarfe
Negurile toate de pe lac,
Fa sa inceteze-aceste harfe
Care ziua-ntreaga nu mai tac!
Si la umbra lunii blestemata
Te apropie-ncet, prin pragu-nchis,
Ca sa fii si mai neasteptata
Decat ai fi fost, venind prin vis.
Nu-s frumoase zilele, nici calme,
Cat aceste nopti ce ma-mpietresc.
Daca vii, batand usor din palme,
Numai noaptea vino, cand primesc!
Numai noaptea, cand e luna plina
Si pe stanca neagra, langa-un trunchi,
Presimtindu-si pantecul, virgina,
Caprioare cad in genunchi,
Cand se umple cerul cu soapte
Pline de mister si prevestiri,
Numai noaptea vino, cand e noapte,
Si Sibiul tot, un cimitir.
Vino-ncet, ca ora ce-mi aduce
Sarutarea noptii pe obraz.
Locuiesc la ultima rascruce!
Cheia-i langa poarta pe zaplaz!
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusțanca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "111 cele mai frumoase poezii" de Radu Stanca este disponibilă pentru comandă online la 34.99 lei.Frumoasa Romanie
In tara mea iubita, pasc turmele pe plaiuri
Si varfuri Carpatine privesc semete zarea
Doinesc duios pastorii din fluiere si naiuri
Izvoarele le poarta in susure cantarea.
In tara noastra draga, batranii, albi mesteceni
Si brazii verzi si falnici se joaca-n munti cu vantul,
O capra neagra sare si scanteie prin cremeni
Iar vulturii se-nalta, dispretuind pamantul.
In dulcea Romanie, spice danseaza-n holde
Ca tinerii la hora cu pletele-aurii
Campia-si pune haina de in si de smaralde
Si peste tot rasuna, viers nou de ciocarlii!
Frumoasa Romanie, ai oameni buni si harnici
Cu fete luminoase, iubiti de Dumnezeu
Si iubitori de semeni, cinstiti si drepti si darnici
Romani din lumea larga, Romani, poporul meu!
Aleasa Romanie, ai grija azi de tine
Pastreaza a ta credinta si tot ce ai frumos
Pastreaza bucuria si facerea de bine
Multi ani nainte Tara, alaturi de Hristos.
Marius Alexandru
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (30 noiembrie 2015)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiii Cătinii
Fiii satului Cătina
Sunt aici, la coada oii,
Cei ce-i calcă zilnic tina;
Cei plecați sunt fiii ploii.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Undeva in trecut
Am sa plec intr-o zi,
Intr-un loc nestiut,
Intr-un munte secret,
Undeva in trecut.
Am sa plec in trecut,
Am sa plec intr-o zi,
Sa ajung cand te nasti,
Sa te pot intalni.
Stiu si eu ca-i ciudat
Si ca pasii-mi sunt grei,
Catre nunta din veac
A parintilor mei.
Las de veghe aici
Toti nepotii frumosi,
Eu ma intorc in trecut,
Eu ma intorc la stramosi.
Eu ma intorc la ai mei,
Intr-un mars revansard,
Sunt retrasi in paduri
Langa vreascuri ce ard.
Mai vorbesc despre noi
Si mai mor in razboi,
Se mai mira de cei
Care vin inapoi.
Am sa plec intr-o zi,
Am bagajul intreg,
Am cu mine ce simt,
Ce iubesc si inteleg.
Sunt satul de prezent,
Nu mai vreau viitor,
Dar ma-ntorc in trecut
Ca nu vreau nici sa mor.
Pe un deal coroiat
Curge mustul din teasc
Si batranii se sting
Si copii se nasc.
Eu ma-ntorc in trecut,
Din acest viitor
Si pastorii ma iau
Langa turmele lor.
Si din rodnice nunti,
Urca iarba pe munti,
Tutelarule Zeu,
N-ai de ce sa te-ncrunti.
Mai degraba sa pui
Legea ta peste tot,
Ca stramosi la nepoti
Sa se intoarca inot.
Si, cand vremea va fi,
Printr-un strigat urgent,
Pe noi toti sa ne chemi
Sa venim in prezent.
Sa fim toti pregatiti
De momentul solemn,
Cand va bate in munti
Vechea toaca de lemn.
Si un clopot din cer
O sa dangane sfant,
Ca s-a-ntors Dumnezeu,
Printre-ai lui, pe pamant.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Lacrimi pentru tatal invins
Unde va duceti, puteri parintesti
Si va tot stingeti mereu,
Tata, ce faci si de ce-mbatranesti,
Frate mai mare al meu?
Cand eu eram mai tanar si tata era tanar
Jucandu-se cu mine, ca-n basme si minuni
El ma purta pe brate si m-arunca pe umar
Sau ne tranteam prin iarba ca doi prieteni buni.
Era barbat puternic, intra cu sacu-n moara,
Nu-l speria nimica, avea puterea sa
Si ma-nvingea la lupta in fiecare vara
Si protector si tandru spre mine suradea.
Dar a venit o toamna cu mult porumb de lapte,
Dar a venit o toamna cum n-as mai vrea sa vad,
In mine era ziua, in tata era noapte
Si-a inceput al varstei neinfranat prapad.
Noi ne jucam de-a tranta stand umar langa umar
Si l-am simtit ca pica sub umarul meu stang
Si-am inteles ca tata, de-atunci nu mai e tanar
Si-nvingator in lupta, am inceput sa plang.
Ca un copil sub mine voia sa se agate
De-un umar mai puternic ca sa nu-i fie greu
Si imi venea sa urlu si-apoi sa-l port pe brate,
Tu, iarta-ma de toate, parinte bun al meu.
A fost cea mai cumplita si cea din urma tranta,
Latrau in departare si-n sangele meu caini,
Am ajutat faptura parintelui meu sfanta
Si lacrimi de iertare imi siroiau pe maini.
As vrea sa se intoarca iar vremea minunata
Cand tu in batalie ma invingeai usor,
Mai bate-ma o data si fii puternic, tata,
Ca tu crescand in varsta si eu incep sa mor.
Indreapta catre ceruri puternicul tau umar,
Tu, care-n biruinta mai cald ma ocrotesti,
Invinge-ma in lupta, sa cred ca mai esti tanar,
Asaza-ma sub bratul tutelei parintesti.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinți
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Fidelitate
Eu te iubesc ca-n prima clipa,
Macar ca a trecut un an,
Si-o presimtire fara frica,
Ca inca esti al meu un an,
Iar de cuvinte nu-i nevoie,
Caci fara ele-i mai usor,
Si las vorbele in voie,
Sa se prefaca-n fulgi,
Si-n seara asta va tot ninge,
Si-n noaptea se va prelungi,
De acum nici cand nu va mai plange,
Caci tu mereu ma vei iubi,
Dr las sa fie seara asta,
Nemaiuitata de amandoi,
Si las sa fie seara asta,
Ca o vecie pentru noi.
poezie de Andreea Maria Ghetu (21 februarie 2013)
Adăugat de Andreea Maria Ghetu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara aripi
fara aripi am inceput sa zbor, din rai sa cobor
decat sa nu te am si sa fiu nefericita prefer sa mor
la trupu-ti divin ce intunecat ma asteapta
sa ma tina in brate sa ma minta c-o soapta
sa inceapa nebuneste a ma saruta, dar cand eu voi pleca
sa nu incepi a ma uita, sa nu-ti dai suflarea alteia...
poezie de Raluca Rusoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contradicție în termeni
Un trepăduș patriarhal,
Anunță, cu un glas smerit:
Preafericitu-i la spital!
Atunci de ce-i preafericit?
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CXXXII
De nu-i iubirea ce eu simt, ce-i oare?
Iar dacă-i ea, mă-ntreb ce e iubirea?
E-un lucru rău? De ce-i râvnesc rănirea?
E-un lucru bun? Atunci de ce mă doare?
Cum plâng când cer plăcerea arzătoare?
De n-o doresc, la ce-ar servi jelirea?
Cum poți atât când nu-ți dau consimțirea,
o, rău plăcut, o, moarte-nvietoare?!
Iar de consimt, eu plâng pe nedreptate.
În barca fără cârmă stau cu plânsu-mi;
furtuni pe mare vin să se aștearnă.
Ușor de-nvățături, greu de păcate,
așa încât nu știu ce vreau eu însumi,
mi-i vara frig și ard în plină iarnă.
sonet de Petrarca, traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Despre ignoranta: a sa si a multora" de Petrarca este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mi se zbate
mi se zbate
sangele in vene
danseaza navalnic cand
te apropii de mine
inima se loveste de
peretii pieptului si
tipa
speriata terifiata ingrozita
atunci cand ochii tai
isi infing privirea in mine
si sapa in adanc
pana cand pasari albe isi
iau zborul
spre zarea in care soarele
se revarsa rosiatic
mi se zbate sangele
in vene
de atata timiditate ma narui
ca un castel de nisip
spulberat de vant.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre poeții români, îl simt mai aproape de suflet pe Lucian Blaga, deoarece cred în nemurirea satului românesc.
Lucian Blaga este sufletul pietrei de la temelia satului românesc, este
Intensitatea veșniciei eternă și tulburătoare.
Camelia Oprița în Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Părinților noștri între esențial și etern.
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i
E-un gust de povidlă cu nuci
Întinsă peste-o felie de pâine:
Cu unt.
E-un parfum de iasomie verde
Încâlcită în gardul de lemn:
Ud.
E-un ghimpe în gât când apari,
Zâmbind confuz, în întrebare:
Cu sens.
E-un pahar ciobit de vin roșu
Mirosind a strugure rece:
Cu sâmburi.
E-o îmbrățișare strânsă, stâlcită
Chinuită de emoție incomodă:
Dar caldă.
E-un cântec vechi, insistent
Fredonând versuri în minte
A dor.
E-o mână proptită-n intenții
Lângă degetele-ți izolate
A jenă.
E-un cuvânt ce nu tace
Când dispari și te-acoperi
Indecis.
E-o tăcere suferindă-n alint
A obrazului lipit de obraz
Zâmbind.
E-un tot definitiv, atemporal,
Ciudat, divin, aproape, plin:
Rotund.
Iubirea...
poezie de Gabriela Chișcari (26 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
balena albastră de plastic
ducea în spate o prințesă
păpușă de lemn și cârpă
și lăsată pe balta
unde se scăldau copilașii satului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau și admir
ocăitul unei broaște
care mai dă
semne de viață
în iazul satului
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!