Ieşirea

Şi a ieşit omul din neant
Ca dintr-un vârtej de tornadă
Umbră translucidă şi difuză
Înfăşurat în scutece de haos
Delegat cu sarcini tainice
Ca dintr-un plan providenţial
Înzestrat cu suflet şi imaginaţie
Dotat aievea cromozomi şi gene
Conştiinţă infantilă minte puerilă
Începutul multor tentaţii
Făuritor de obiecţiuni
Purtător de idealuri angelice
Sau aspiraţii în forme inedite
Subiect subiectiv de existenţă
Jonglând între supoziţii şi abţineri
Şi s-a contaminat de cutume
În decursul vremurilor incerte
Pe neamuri culori şi paliere
Caracter schimbător şi sensibil
Îndreptăţit să poarte speranţe
Până la noi mesaje mesianice.

poezie de David Boia (17 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Risipite în derizoriu
Stihurile melancoliei
Plângeau despletite
Cu rime întortocheate
Prin tărâmul dezolării
Cu neprihănire tristă
Şi tânguiri în lacrimi
De mâhnire şi de apăsare
Transmiteau împrejur
Perspectiva unui neant
Mesaje de bocet cu alean
Dureri de noimă adâncă
Evocând aspiraţii sacre
Zel de parabole imense
Cu arii în decor nostalgic
Prin orizonturi confuze
Invocând simţiri sublime
Dinspre meleaguri angelice.

poezie de David Boia (22 martie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prevestire

O prevestire ar dilata timpul
La o scară sensibil voalată
Dar numai în plan emoţional
Şi pare-se undeva asimetric
În sistemul de veghe inteligent
La subiect cu rezerva de rigoare
Din cauza legilor relativităţii
Impuse fizic şi de altă natură
Ar trebui mărită viteza de reacţie
Până aproape de sărutul luminii
Aşa s-ar putea intra inopinat
Pe celălalt tărâm cel al euforiei
Acolo s-ar găsi secvenţe rodnice
Din care ar răsări stări agreabile
Noi destine ascendente în mister
Situaţii angelice şi de încântare.

poezie de David Boia (6 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neantul din noi

Pe dincolo numai văzduh
În deplină necunoaştere
Neantul tresare din noi
În lungi convoaie private
Pe cale de cutremur
Pe drum de restrişte
În formaţii melancolice
De amintiri nostalgice
În stare tot mai diformă
Percepte rupte din haos
Amprente şterse de uitare
Uitare raportată la abis
Urcă sau coboară haotic
După principii dedublate
În care principii nu sunt nobili
Mai degrabă rătăciţi în neant
Precum îngerii apocaliptici
În plan senzorial
Salvarea vine dintr-un clik.

poezie de David Boia (14 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Visez, prezentul epocal
Cu aspecte prelungite
Undeva prin encefal,
Dar cu viteze infinite

Visez, adeseori trecutul
Printre gene strecurat,
Într-un plan necunoscut
Pasibil, dar modificat

Visez, un viitor măreţ
Pus pe criterii obiective,
O lume fără de dispreţ
Cu performanţe efective

Visez, deziderat major
Pentru întreaga omenire,
În care omul călător
Să-şi împlinească o menire

Visez, acerb un ambient
Cu caracter total uman,
Sensibil şi inteligent
Din material de talisman

Visez, frecvent atemporal
În spaţii de factură mini,
Cum dau avid extemporal
De zor cu viteza luminii.

poezie de David Boia (12 martie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

plouă peste pietre
plouă lung şi mărunt
fără dimensiuni Dumnezeu
dintr-un imposibil eter rotund
a intrat pe poarta bisericii şi a ieşit în neant

continui să merg printre mistificări de gând
într-o lume nepurificată
unde viaţa e un ordin dat de sus

o zi lungă-mi stă în faţă ieşită dintr-un corn de melc
ochii mei adună toate lucrurile împrăştiate
ce se strâng în braţe
suprapuse în toate chipurile
eu sunt în vârful piramidei nemişcate
descompunând gândurile în forme obscure
rostogolindu-le până la ştergere

sentimentele cad vertical pulverizate de o memorie contorsionată
de pe umărul tău clipele pereche fug într-o altă lume.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective

Investind în poeme virtuale
Cu nuanţe charismatice
Accesăm deziderate de viitor
Plus aspiraţii pentru mâine
Năzuinţe tendinţe şi idealuri
Pentru cei mulţi dintre noi
Ori pentru toată specia umană
Dorinţa de a oferi mesaje
La cei de azi sau la urmaşi
În configuraţii agreabile
De preferinţă forme artistice
Alteori estetice sau plastice
Selectând cele pasibile de valoare
Pe cele susceptibile semnificaţii
Sau cele purtătoare de calităţi
Proiecte artistice de anvergură
Resorturi ale fanteziei creatoare
Structuri ideatice de iscusinţă
Lăsăm după noi dividende idilice
Moşteniri sacre pentru fii
Cu trăire pentru eternitate
În speţă pline de charismă.

poezie de David Boia (5 ianuarie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentul

Nuanţat pe scara timpului
Nimic mai oportun ca prezentul
Un infinit infim de mii de stele
Şi alte multe mii de carate
Concentrat în propriul sistem
Singular în plan sensibil
Absolut în stăruinţă
Trainic în statornicie
Desăvârşit în existenţă
Nelipsit din cotidian
De faţă în orice moment
Ne despărţit de existenţă
Călător cu viteza timpului
În sincronism cu vremurile
Asul din mâneca lui Cronos
Să fie prezentul mare spirit
Cel de toate clipele
Singularitate imanentă
Inspiraţie de la Big Bang.

poezie de David Boia (9 iunie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cod de adio
Artificii tainice
În plan virtual

haiku de David Boia (6 februarie 2015)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori şi forme
tradiţii şi cultură
în forme sacre

haiku de David Boia (1 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant

Pe vremuri
Minerii
Împingeau cu râvnă
La râznă
Acum râznele
Au ruginit
Şi au dispărut subit
Iar minele
Au intrat
De tot în pământ
Cu partea de sus în jos
Ca dintr-un şut
În galeria neantului.

poezie de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe în van
Limita existenţei
Un subiect tabu

haiku de David Boia (11 mai 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Predilecţie

Veneau atâtea presupuneri
Cât să accelereze consecvent
Iniţiativele de emancipare
Veneau atâtea tentaţii
Cât infinitul infatuat în sine
Din eter de pretutindeni
În situaţii defavorabile ele
Ar putea să divulge concepte
În stări de inadvertenţă
Emisiuni de orice specie
Invadând orizontul oriunde
Pot seduce imaginea gândului
Nu lăsaţi nicicând închipuiri
Să dea iama în conştiinţă
Luaţi doar învăţăminte sacre
În forme demne de încredere.

poezie de David Boia (6 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În culori politice se pot zugrăvi, aievea, cele mai sumbre tablouri.

aforism de David Boia (13 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inerţii

Nimic nu-i de colo
Şi nu voi renunţa gratis
La proiectele auto impuse
Dincolo de aparenţe
Apar munţi de proiecte
Dincolo de intenţii
Se văd coloşi de aspiraţii
Dincolo contemplaţii
Se văd etape în devenire
După nuanţe incerte
Răsar fluvii de inerţii
Peste secole de vis
Întrevăd paşii regăsiri
Călăuziţi de serafimi
Senzaţia de reuşită
Se va înfiripa activ
Cu fiecare intenţie
De colo până dincolo.

poezie de David Boia (18 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterul e extrem de subtil, lunecos, schimbător şi contradictoriu. E un amestec ciudat de obiceiuri, speranţe, motive, idealuri, slăbiciuni şi amintiri, toate manifestate într-o mie de faze diferite.

William George Jordan în Măiestria stăpânirii de sine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generaţii

Prunc în scutece eram
şi visam libertate
copil terestru eram
şi visam evident
la cele astrale
băiat pedestru eram
şi aspiram la zboruri
scriam poeme omeneşti
şi gândeam la cele angelice
aşa sccesiuni empatice
urmate de încercări
printre fante de lumină.

poezie de David Boia (7 aprilie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patos intuitiv

Doar entuziasmul
ne saltă pe culmea speranţei
prin vene ţâşnind euforic
ca un vârtej concludent
fior prelung predestinat
cu frisoane şi lumini
imediate
până la stadiul de har
translucid
purtător de efecte
ca la un delir sacrosanct
după un tipic cutezător
cel mai probabil prezent
la apelul viitorului
aşa că merită share
după obicei nou
şi like-uri
la prezentul continuu
cât cuprinde distribuţia.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire. Ecou de demult reverberând între suflet şi minte.

David Boia (19 iulie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sarcini opuse

Deşi acuzate că-s rele,
De unii, purtând pantaloni,
Femeile nu-s infidele...
Ci doar schimbător de Ioni!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A gândi - verbul Gemenilor. Şi e adevărat, gândirea devine tot mai tiranică între compartimentele psihicului meu. Acum e o gândire fără substanţă, sau care îşi e sieşi substanţă. Gândesc aşa cum imaginam în adolescenţă: vedeam imagini, dar ele nu formau o lume. Poate că, la fel ca atunci, dar în planul meditaţiei, în câţiva ani am să reuşesc să devin, dintr-un om care gândeşte, un gânditor. Dacă aş duce o anume viaţă, dacă nu aş trăi în paradox şi ipocrizie, ştiu că ar fi aşa. Sunt între paliere, poate între poezie şi mistică, magie, iluminare, plenitudine, distrugere. Sau între ficţiune şi realitate (dar cea adevărată, nu cea din jur).

Mircea Cărtărescu în Jurnal I (1990-1996) (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!