Neantul din noi
Pe dincolo numai văzduh
În deplină necunoaștere
Neantul tresare din noi
În lungi convoaie private
Pe cale de cutremur
Pe drum de restriște
În formații melancolice
De amintiri nostalgice
În stare tot mai diformă
Percepte rupte din haos
Amprente șterse de uitare
Uitare raportată la abis
Urcă sau coboară haotic
După principii dedublate
În care principii nu sunt nobili
Mai degrabă rătăciți în neant
Precum îngerii apocaliptici
În plan senzorial
Salvarea vine dintr-un clik.
poezie de David Boia (14 decembrie 2018)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.