Florile eterne

Dacă nu erau drumurile îmbătrânite
Pe care strămoşii au aşternut mulţi paşi
Prin care au creat mătasea pământului
Pentru flori eterne noi nu eram urmaşi.

Dacă nu găsim în ceaţa norilor poteca
Spre drumul cald aşternut de razele de soare,
Furtunile vor pune un sunet surd de clopot
Pe lumina stelelor care vrea să coboare.

Dacă nu mai aducem din crivăţul zilelor
Un balsam al durerilor noastre veştezite,
Nopţile vor avea pleoapele pierdute-n vise
Când istorii de aur nu vor mai fi trezite.

Dacă răsuflarea clipelor puse-n orizont
Vor avea mireasma florilor uitate-n geam,
De strămoşii din amurgul de toamnă trecut,
Vom şti să clădim comoara de lume şi de neam.

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş avea puterea

Dacă aş avea puterea
Domnului de sus din cer
Ţi-aş da toată mângâierea
Îngerilor ce nu pier.

Ţi-aş da fericire-n suflet
Că să nu fi trist nicicând
Ţi-aş trimite bucurie
În al tău orşice gând.

Dacă aş avea puterea
Celui care ne-a creat
Ţi-aş pecetlui iubirea
În pieptul tău nemângâiat.

Sărutându-ţi umbra ştearsă
De pe fiecare floare
Ţi-aş îmbrăţişa privirea
Şi-aş face-o nemuritoare.

Dacă aş avea puterea
Dumnezeului din Rai
Ţi-aş da ţie frumuseţea
Florilor din luna Mai.

Venerându-ţi astfel chipul
Te-aş păzi de orice rău
Mi-aş vinde şi nemurirea
Unicului Dumnezeu.

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu, dacă eu

Dacă tu, dacă eu
Mai simţim uneori
Dintr-un colţ să vedem
Un înalt curcubeu,
Dacă eu, dacă tu
Noi mai credem în vis
Într-o noapte din an
Nu gândim la abis,
Dacă tu, dacă eu
Inimi mari mai avem
Şi culori vor renaşte
Între ele mereu,
Dacă eu, dacă tu
Dezgheţam zile mii
Şi le umplem cu zâmbet
Colorat de copii,
Dacă eu, dacă tu
O iubire avem
Nu uita niciodat'
Drumul meu e al tău,
Dacă noi împletim
Zi cu noapte la rând
Timpul meu şi al tău
Ar rămâne în gând,
Dacă noi n-am visa
La un cer înstelat
Am tăia din iubiri
Doar bucăţi am avea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare parte din frustrarea pe care o simţi pe drumul tău spiritual provine din faptul că nu poţi să trăieşti ceva ca experienţă şi să-1 şi studiezi în acelaşi timp. Dacă stai de-o parte şi observi, nu vei avea experienţa pe care o are cel care participă. Şi, dacă participi, nu vei avea experienţa pe care o are cel care observă.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu ar avea un frigider, fotografia ta ar fi lipită pe uşa lui. Dacă El ar avea un portofel, ar pune fotografia ta în el. El îţi trimite flori în fiecare primăvară şi un răsărit de soare în fiecare dimineaţă. Confruntă-le, prietene! Dumnezeu te iubeşte enorm de mult!

citat din Max Lucado
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii pot şti mai multe decât strămoşii lor dacă pornesc de la cunoştinţele acumulate deja de strămoşii lor... De aceea poate societatea să fie progresivă, pentru că îşi conservă tradiţiile.

citat clasic din Walter Lippmann
Adăugat de Cristiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă dintre azi şi mâine
Alegi să stai mereu în ieri,
Visele tale vor rămâne,
În cufărul plin de tăceri...

Şi dacă nu ţeşi din speranţă,
Covor de flori strălucitor,
Doar ziduri arse de restanţă,
Te vor zdrobi în talpa lor.

Şi dacă te ascunzi de soare,
În umbră veşnic o să stai,
De-a curcubeului culoare,
Cât vei trăi n-ai cum să dai.

Si dacă vei purta cu tine,
Doar spinii amintirilor,
Şi azi, şi mâine şi poimâine,
Însângerat vei fi de dor!

Şi dacă rana disperării
Nicicum nu o poţi vindeca,
E pentru ca n-ai dat uitării
O dragoste ce te seca.

Dar dacă le dai deoparte,
Şi-n gând doar soare vei avea,
Inima ta va sta departe,
De steiul care o strivea.

poezie de Dorina Omota din Mai plâng o lacrimă şi plec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ochilor mei

Lumina ochilor mei,
În apa de cleştar
Îmi oglindesc trupul
Şi mă întreb
Dacă frumuseţea lui
Este deplină pentru tine.
Aş vrea să fiu
Frumoasa basmelor
Dăruită
Nopţilor tale de dragoste.

Lumina ochilor mei,
În deschiderea bobocilor de floare
Îmi oglindesc viaţa
Şi mă întreb
Dacă murmurul ei,
Îţi străbate viaţa înviorându-te.
Aş vrea să fiu
Murmurul viu al izvoarelor
Ce îţi izvorăşte viaţa
Zilelor şi nopţilor.

Lumina ochilor mei,
În sfinţenia curată a rugăciunii
Îmi ascult sufletul
Care se vrea pur,
Dăruire sufletului tău
Care caută zi şi noapte
Sfinţenia
De-a lungul anilor.

Lumina ochilor mei,
Îmi caut gândurile
Pe cărările stelelor
Şi ţi le dăruiesc ţie,
Ca să faci din ele
Punţi de lumină
Între constelaţiile
Fiinţei tale
În armonia lumilor.

poezie de Agenor Crişan din Drumul Tăcerii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş putea...

dacă ar fi să fie
aş construi lumea frumoasă
ca un trup de femeie
dacă ar fi să pot
cu lumina ochilor ei
aş face far să ne lumineze căile vieţii
dacă mi-ar sta în putinţă
aş pune zâmbetul ei de mamă fericită
în calea nopţilor pe drumul călătorilor
să le fie alinare de dor şi mângâiere
dacă puterile mi-ar fi atât de mari
aş face ca cel ce urăşte, ura lui să fie
ca iubirea pură a unei femei

şi dacă aş relua lumea de la începuturile ei
aş da ploaie, soare, iarnă, primăvară, vară şi toamnă
pentru ca să fie ca-n sufletul ei
dacă ar fi să fie, sărutul şi buzele ei le-aş pune
poartă cerului în răsărituri şi-n apusuri
să le simţim în dimineţi şi-n seri târzii

dacă Dumnezeu mi-ar dărui acea putere
aş face toate casele să fie ca-n inima unei femei
iar în ele să cânte fericirea legănată de braţele ei.
dacă aş putea...

poezie de Viorel Muha (aprilie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te sperie drumul spre vârf. Să nu-ţi fie frică de coborâre. Să nu plângi dacă te vei prăbuşi. Să nu-ţi fie teamă că nu vei avea cu cine să urci... Sau că vei înnopta singur într-o vale pustie. Să nu înjuri piscurile pe care nu vei găsi flori de colţ... Şi nici pe cele în care vei cunoaşte colţii sălbăticiei. Să te îngrijoreze doar ziua în care te vei trezi şi nu vei mai avea niciun munte de urcat.

citat din Mihai Morar
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare: "De ce îngăduie Dumnezeu atât de multă suferinţă în lume? Întreabă pe oricine dintre cei aici de faţă, nimeni nu e fericit şi toţi îşi doresc să fie." Mataji: "Dacă îţi doreşti lucruri din această lume, vei fi nefericit; dar dacă vei face paşi spre Dumnezeu, vei fi fericit. Acesta este modul în care El te învaţă să mergi la El. Dacă nu ai avea nicio problemă, nu te-ai gândi la El. Dar tu îţi doreşti tot felul de lucruri inutile şi tocmai de aceea eşti nefericit.

Anandamayi Ma în Poona, 10 iulie 1961
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii versului...

Paşii rămân cu urmele postume,
desluşind cărările cu sens invers,
dar rămân învăluiţi fără nume
dacă n-au itinerariile prin vers.

Poemul vindecă în amintiri
pasul nimicului din întuneric
cu liniştea caldă pusă în priviri
de curcubeul cu ecoul sferic.

Versul te înveleşte cu iubire,
schimbând lacrimile cu stropi de rouă,
iar prin paşii din omeneasca fire
mută drumurile pe-o cărare nouă.

Poemul nu vrea drumul rătăcit,
acum doar atâta aş mai spune,
în vers e comoara celui fericit
şi este drumul către rugăciune.

poezie de Constantin Rusu din Rânduri pentru gânduri (volum de poezie) (iunie 2011)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii versului...

Paşii rămân cu urmele postume,
desluşind cărările cu sens invers,
dar rămân învăluiţi fără nume
dacă n-au itinerariile prin vers.

Poemul vindecă în amintiri
pasul nimicului din întuneric
cu liniştea caldă pusă în priviri
de curcubeul cu ecoul sferic.

Versul te înveleşte cu iubire,
schimbând lacrimile cu stropi de rouă,
iar prin paşii din omeneasca fire
mută drumurile pe-o cărare nouă.

Poemul nu vrea drumul rătăcit,
acum doar atâta aş mai spune,
în vers e comoara celui fericit
şi este drumul către rugăciune.

poezie de Constantin Rusu din Rânduri pentru gânduri (august 2011)
Adăugat de Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dulce mi-ar fi moartea dacă privirea mea ar avea ca ultim orizont, chipul tău... şi dacă ar fi aşa, de mii de ori aş vrea să mă mai nasc, să pot muri de mii de ori apoi.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai dreptul să te lauzi cu strămoşii tăi doar dacă şi ei, dacă-ar trăi, ar avea motive să se mândrească cu tine.

aforism de George Budoi din Aforisme (7 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă joc abil cu razele de soare

Mi te acopăr cu nisip de aur,
Pe-o plajă risipită-n univers,
Adăpostind în tine un tezaur
Şi fluturii... etericului vers.

Mă joc abil cu razele de soare
Şi valurile albastre-ntr-un festin,
De litere ce ard ca o-ntrebare...
Când bate ceasul timpului puţin.

Apoi te scald în clipele rebele
Şi te înfăşor în tainice priviri,
Ascunsă te păstrez de toate cele,
Ca pe-un balsam exotic... de iubiri

Mi te-nvelesc cu visele spre seară,
Redesenând... speranţe-n aşternut,
Cu sânii tăi vibrând ca o vioară
Şi buzele topite-ntr-un sărut.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugurii răsăritului

Pentru ziua gândurilor mele
am păstrat şi soarele şi luna
lângă un buchet de albăstrele
pe care eu le privesc într-una.

Norii nu pot muri într-o noapte
când minciunile cresc în ecouri,
printre uragane resemnate
lângă legende puse-n tablouri.

Stelele nu împrăştie umbră,
dar dacă noi respectăm prezentul
vom aduce secunda celebră
să pună pe-o statuie momentul.

Toţi suntem nişte simpli trecători,
pe cărări fără umbre de statui,
cu scenele pline de mulţi actori,
unde doar o floare ai vrea să pui.

Numai petalele ne sunt comori,
care deschid poarta prezentului.
Dorim sădirea unei simple flori
lângă mugurii răsăritului.

poezie de Constantin Rusu (februarie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al: Kelly, când eram puştan, erau o mulţime de petreceri la care nu eram invitat. Mă duceam oricum. Apăream cu un zâmbet larg pe faţă şi spuneam "Iata-mă!" Desigur, nu mă voiau acolo, dar mă distram grozav. Şi dacă nu mă doreau, ce? Ideea este că, dacă vrei să fii undeva, du-te, chiar dacă lor nu le place.

replică din filmul serial Familia Bundy
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ce dacă

Şi ce dacă
Pământul văzut de sus, e rotund?
vei putea ajunge de unde ai plecat.
Închipuie-ƫi că ar fi perfect şi plat
şi ar avea un capăt, puƫin curbat.

Şi ce dacă
Timpul nu se mai întoarce pe jos?
Cine-şi doreste clipa care se roteşte?
Ai observat şi tu, oricum istoria se repetă,
la fel ca şi planeta, rotundă, imperfectă.

Şi ce dacă
Infinitul din jur ne sfidează?
Noi alergăm dupa un soare anorganic.
Planeta încă se roteste în sens unic,
motiv pentru care mai şi ameţeşte bezmetic.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune

dacă aş fi un om curajos
ţi-aş mărturisi că te visez
aproape în fiecare noapte
dacă aş fi un dandy
ţi-aş trimite prin curier
un buchet de flori
dacă aş fi respectabil
ţi-aş spune că e prea devreme
dacă n-aş avea inimă
ţi-aş da de înţeles că e prea târziu
dar sunt un poet uşor nevrotic
şi de-a pururi sărac
drept pentru care
am scrijelit acest poem
pe scoarţa unui copac
dintr-o pădure despre care
tu nici măcar nu ştii
că există

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te aştept

Vino!...
Ia-ţi şansa, iubite, să te aduci
oricât ar costa, să vii
căci te vreau împreună cu mine
în lumea-n care infloresc cuvinte
şi şoapte...
in flori de miazănoapte...

Nu vorbi incă...
Nu vorbi,
Nu gândi
Trecut, aducerii
din lumină adâncă:-
Aripă

De ce să rătăceşti
sub umbre şi Lună,
căutând soare-răsare, căutându-mă-n alte vise?
Făureşte-mă din tine,
nu mai căuta!
Nu vezi, iubite, că oriunde-ai merge,
pe paşii lăsaţi de mine tu calci
şi florile înflorite de mine,
tu le miroşi?
Dimineţii trezite de mine, tu-i zâmbeşti
şi-n cafeaua dulce-amară, tu mă sorbeşti?

Ce-ar fi iubirea, oare,
dacă nu ai avea cui s-o impărtăşesti?
Cum ai afla gândul a milioane
de clipe divine,
dacă n-ai avea cui să le dăruieşti?

Eu te aştept, cu mine
acum,
acum
şi peste acum
peste iubirea-mi foc şi scrum
peste tăcerea-mi de ţipăt şi fum
să-mi trăiesc cu tine drum
cât mai departe,
cât mai departe,
peste noi, peste cer, peste noapte...

vis necreat, fierbinte
trece- inimă vie- înainte
şi-n vise şoptite
dragostea mea ţi-o aduce,
printre stele, printre flori
spre cerul iubirii cobori...

poezie de Gabriela Docuţă (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!