Florile eterne
Dacă nu erau drumurile îmbătrânite
Pe care strămoșii au așternut mulți pași
Prin care au creat mătasea pământului
Pentru flori eterne noi nu eram urmași.
Dacă nu găsim în ceața norilor poteca
Spre drumul cald așternut de razele de soare,
Furtunile vor pune un sunet surd de clopot
Pe lumina stelelor care vrea să coboare.
Dacă nu mai aducem din crivățul zilelor
Un balsam al durerilor noastre veștezite,
Nopțile vor avea pleoapele pierdute-n vise
Când istorii de aur nu vor mai fi trezite.
Dacă răsuflarea clipelor puse-n orizont
Vor avea mireasma florilor uitate-n geam,
De strămoșii din amurgul de toamnă trecut,
Vom ști să clădim comoara de lume și de neam.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de dory58
Votează! | Copiază!
Cartea "Soaptele vietii" de Constantin Rusu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.