Pot să trăiesc în umbră. Îndrăgostit nebunește de ea, pot să trăiesc pentru totdeauna în întuneric, pentru că, atunci când sunt lângă ea, nu există întuneric.
Anne Rice în Vampirul Armand
Adăugat de alina sooz

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Comentariu...
Motto: "Întuneric... Întuneric... Întuneric!..." Ion Minulescu
din "Strofe pentru întuneric"
... nici un cuvânt, ba nu, chiar nici un semn în plus,
și nici n-am observat că întunericul s-a dus
și-i ziuă albă-n noaptea din ferești
și strofe pentru întuneric mai cerșesc...
poezie de Iurie Osoianu (22 mai 2012)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei curajoși nu trăiesc pentru totdeauna, cei lași nu trăiesc deloc.
aforism de Victor Rechițian (5 martie 2011)
Adăugat de Victor Rechițian

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Deși pretutindeni se risipește lumină, există oameni care trăiesc în întuneric!
Elena Stan
Adăugat de Elena Stan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt îndatorat tatălui meu pentru că trăiesc, și învățătorului meu pentru că trăiesc bine.
citat clasic din Alexandru cel Mare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Virginia Woolf: Daca aș gândi limpede, Leonard, ți-aș spune că lupt singură în întuneric, în adâncul întuneric și numai eu știu. Numai eu îmi pot înțelege starea. Trăiești cu frica, îmi spui că trăiești cu frica dispariției mele. Leonard, și eu trăiesc cu ea.
replică din filmul artistic Orele
Adăugat de Andreea Tanase

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea zboară, Floare-nfloare
Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiți la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când ești lângă mine,
Chiar și când nu sunt îndrăgostit de tine.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Ești un înger pentru mine,
Aș vrea să te am lângă mine,
Să îți văd chipul zâmbind,
Când ești lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Și simt că am sa mor,
De dragostea și iubirea ta,
Care o porți mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Și simt că te doresc...
Și aș vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Și ești totul pentru mine...
Și nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când ești lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...
Și îți spun....
Că.... Te iubesc.....
poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucla mea de timp
Prieteni, m-am îndrăgostit de poezia mea!
O fi vreun soi de narcisism?!
Ast-ar fi o belea!
Mă plimb prin gânduri, mă găsesc cu sufletul uscat.
Când obosesc... mă odihnesc!
Credeți că e păcat?!
Pentru un timp, mă risipesc în grija pentru lut,
dar nu sunt eu... și mă întreb:
Ăsta e timp pierdut?!
Din nou mă-ntrec cu viața-n zbor, i-ascult vuietul mut...
Mă simt ca un soldat învins
de un dușman temut...
Repet mereu că-mbătrânesc, dar sufletul mi-e scut.
Vrea să mă-nvețe să trăiesc...
Nu asta i-am cerut!
Visez c-am aripi și mă-nalț să bat la porți de cer.
Când aprind ochii, nu găsesc
nici urmă de mister.
M-apuc să scriu iar poezii până te întâlnesc
și-n versuri ne iubim cu dor...
Atunci simt că trăiesc...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Seth: Eram acolo pe trepte... când plângeai pentru pacientul tău. Și te-am atins, îți amintești?
Maggie Rice: De faci asta?
Seth: Pentru că sunt îndrăgostit de tine.
replici din filmul artistic Îngerul păzitor
Adăugat de Anamaria Licurici

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc în secolul al XX lea
Trăiesc în secolul al XX lea
și tu ești aici lângă mine.
Când ai adormit erai tristă.
Nu am putut face nimic pentru a schimba
asta. M-am simțit neputincios. Fața ta
este atât de frumoasă încât nu mă pot stăpâni
să n-o descriu dar nu pot inventa nimic
pentru a te face fericită în vreme
ce dormi.
poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e nimic de găsit în mine. Sunt doar o umbră ce s-a agățat de tine, pentru a-și alunga teama de întuneric.
citat din Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff

Comentează! | Votează! | Copiază!
Era vara în care am încetat să o mai caut. Când am încuiat toate ușile, am spălat paharele de vin, am ascuns toate discurile. Vara în care nu am putut să arunc fotografiile, dar am reușit să nu le mai privesc, să nu le mai trăiesc. Vara în care m-am scos singur de sub dărâmături, fără să o mai aștept pe ea să vină să mă salveze. Atunci am început să trăiesc din nou, dar altfel. Involuntar am început să trăiesc prin ea, chiar dacă ea încetase să-mi mai fie stâlp. A fost momentul în care ea s-a mutat de lângă mine, undeva... în mine, pentru că abia după ce am pierdut-o, am reușit să o cunosc cu adevărat.
Andreea Blându în In Tempora
Adăugat de Andreea Blându

Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe pentru întuneric
După fiecare act al tragediei, tu cobori banal ca o cortină, și din spasmul agoniei de lumină împrumuți aspecte noi monotoniei.
Întuneric... Întuneric... Întuneric!...
Cu veșmântul tău de doliu sau de gală, tu-nfrățești o noapte boreală cu orchestra unui dirijor isteric...
Tu unifici adevărul cu minciuna, tu amesteci frumusețea cu urâtul și-ntregești prezentul cu trecutul, când nimicul și cu totul făceau una...
Ca o pleoapă obosită, sub povara unei lacrimi incrustate între gene, tu te-nalți și te cobori alene, alternând asfaltul cu Carrara!...
Întuneric - frate bun cu nebunia, cu iubirea, cu păcatul și cu crima - tu ești ritmul infinitului și rima, ce ne legi în somn cu veșnicia.
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru toată lumea (1930)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo în întuneric
Unul din cele mai frumoase lucruri
pe care le-am auzit vreodată spuse de ea a fost:
"Uneori, pur și simplu, mă retrag
într-un loc întunecos. Se întâmplă.
Și chiar te iubesc pentru că nu încerci
să mă schimbi.
Te așezi doar
lângă de mine
și mă ții de mână, în tăcere,
acolo în întuneric."
poezie de J.M. Storm, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de întuneric
ziua de azi e un fel de plictis
ocazițional casc de parcă
sunt pedepsit pentru toate răutățile lumii
uneori oscilez între cer și pământ
caut locul în care o să
locuiesc pentru o vreme
potrivindu-mi respirația după
zborul de pasăre
o să o iau de la început
și pentru că mi-e teamă de întuneric
cineva o să-mi fie complice
alteori stau să desenez cu privirea pe cer
un Dumnezeu răutăcios și fără barbă
cu mâinile lui însângerate
agită norii
un înger crapă cerul în două
mă privește lacom și plescăie din buze
pe lângă mine trece o umbră
știu
când vine vremea peștii
se lasă la fund
păsările coboară pe vârfuri de copaci
câinii scheaună bezmetic
Dumnezeu fără motiv
se plimbă de colo-colo și
nici că-i pasă de scâncetul
noului născut
un petec de cer negru cade peste zare
mă aplec
îmi fac semnul crucii și aștept...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni și flori
Oamenii sunt precum florile....
E plină lumea de flori,
De oameni și... OAMENI.
La fel ca florile, trăiesc și mor
Atât cât le este dat să trăiască..
Cunosc oameni ca florile perene;
Aceștia sunt prietenii mei.
Trec ierni vin primăveri,
Iar ei sunt lângă mine.
Nu au nevoie decât să-i țin aproape
Așa cum florile trebuiesc udate,
Din când in când să nu se usuce.
Alții sunt ca niște buruieni inflorite...
Trăiesc doar pentru ei,
Iși trag puterea din seva pământului
Și mor fără regretul celor din jur.
Unii sunt precum bujorii infloriți
Îi simți arzînd mereu pentru alții.
Dăruiesc dragoste, pace și liniște;
Aceștia sunt adevărații OAMENI.
poezie de Angelina Nădejde (20 mai 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!
Abia când am devenit vampir am respectat pentru prima oară tot ce înseamnă viața. Până atunci nu văzusem nici o ființă omenească vie, pulsând; n-am știut ce e viața decât când aceasta a țâșnit ca un șuvoi pe buzele și mâinile mele!
Anne Rice în Interviu cu un vampir
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi
Dă-mi din ochii tăi
Să vadă-albastru din dorul meu căprui.
Și să-i închid când noaptea
Vorbește-a întuneric,
Cu greieri.
Dă-mi din fața ta
Să râdă alb în golul meu cu riduri
Și s-o adorm când stele
Aprind din întuneric,
Cu vrajă.
Dă-mi din gândul tău
Să cânte plin în somnul meu de veghe
Și să-l cuprind când ceața
Lucește-n întuneric,
Cu umbre.
Dă-mi din mâinile tale
Să strângă cald din grija mea străină
Și să le-alint când luna
Vestește întuneric,
Cu frunze.
Dă-mi din buzele tale
Să stingă-n vorbe din focul meu aprins
Și să le-nchid când somnul
Adoarme-n întuneric,
Cu suflet.
poezie de Gabriela Chișcari (25 august 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Deși majoritarii trăiesc în întuneric, nu sărbătorește nimeni Noaptea Națională.
calambur de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât sens aveau clipele albe, înghesuite în spații restrânse de întuneric fragil? Și câte fărâme din tine aveau să-mi rămână în suflet, alipite de șoapte, la finalul viselor aruncate dezordonat în buzunarele rupte? Tu să-ți joci scena vieții, în ropot de priviri agile și-apoi să ne regăsim în lumină, într-un act consimțit. Eu să-ți fiu rol, umbră și spectator, când timpul captiv în gânduri se va înălța tăcut, estompând tardiv aplauzele mute. Să te simt febril, intens și dornic, cu ardoarea regăsirii în profunzimi de mister. Ca atunci când ai încheiat un spectacol alegându-mă hotărât din atâtea iubiri. Ca atunci când m-am dăruit în abis, fără regrete și am început să trăiesc cu adevărat.
Andreea Palasescu (7 februarie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când scriu din nou, mă simt precum un muribund resuscitat, la capul căruia se strigă: Trăiește! Doar pentru că respiră din nou. Cât a fost sănătos tun, nu a spus nimeni despre el, nici măcar în șoaptă, că trăiește. Eu, deci, nu trăiesc pentru că trăiesc, ci pentru că respir din nou, adică scriu din nou.
aforism de Marius Robu (5 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!