'Nălţăm steagul biruinţei...

Păşim-nainte spre răsplată
Deşi e drumu-ngust, spinos
Noi ştim că-n Slavă ne aşteaptă
Stăpânul cel mai credincios.

În carul Lui de biruinţă
‘Nălţăm un steag de-nvingători
Ştiind că e de trebuinţă
Să fim, de El, ascultători.

Atâtea piedici din cărare
Ne-ajută să le-ndepărtăm
Să depăşim orice-ncercare,
Spre culmi de glorii să urcăm.

Privind ‘nainte, doar ‘nainte
În suflet energii se nasc
Să trecem chiar prin val fierbinte,
Să-nlăturăm rugini şi vreasc.

În focul luptelor acerbe
Puteri sosesc la orice pas
Deşi-n duşmani o ură fierbe
Ieşim cu bine din impas.

Încredinţările primite
Şi prin lucrări şi prin Cuvânt
Ne-arată zonele-nverzite,
Ne-atrag spre adieri de vânt.

Stindardul bătăliei sfinte
Spre slava Lui îl ridicăm
Domol să trecem de morminte
În faţa Tronului să stăm.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (8 aprilie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depăşind dificultăţile

Ne ridicăm deasupra problemelor spinoase
Mereu având conecţii cu Cerul în splendori
Când înspre noi se-ndreaptă priviri mai duşmănoase
Dăm zâmbete duioase şi proaspete culori.

Ne înălţăm mai sus de dure opoziţii
Sfidând păreri nefaste din cercuri ce propun
S-abandonăm noi crezul în sfinte investiţii
Şi s-adoptăm tradiţii şi-un ritual străbun.

Că-nvingem arsenalul oştirii infernale
Se datorează Celui ce n-are vreun rival
Simţim împrospătări când ducem osanale
Şi-I dăm recunoştinţă prin vorbă şi chimval.

Vom depăşi necazuri ce vin să ne doboare
Urcând la un nivel – spiritual vorbind
Unde găsim izvor de har şi-nseninare
Şi-unde puteri cereşti în inimă descind.

Spre zone nefertile din lumea frământării
Nu ne lăsăm atraşi; urcăm cu-avânt spre ţel
Chiar zilnic de-ar veni vreo undă a-ncercării
Stăpânul nu ne lasă căzuţi în vreun tunel.

Ne ridicăm mai sus de-adânca suferinţă
Luând cu noi mesajul transmis prin Duhul Sfânt
C-aşa îndeplinim cucernica cerinţă
Şi zilnic îmbrăcăm dumnezeiesc veşmânt.

Urmând itinerarul trasat de Trinitate
Privim spre biruinţă şi nu spre colbul dens
Şi nu ne-oprim în spaţii ce nasc nedemnitate
Că ştim că spre Cetate e un urcuş imens.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (11 aprilie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mare-i Dumnezeu

Mai mare-i Dumnezeu decât îngrijorarea
De ce ne-ngrijorăm? Se pune întrebarea
Când intervine El fug diavolii-n pustie
S-avem în suflet pace, să bem din Apa Vie.

Mai mare-i Dumnezeu decât probleme grele
De-aceea, El, necazuri e-n stare să le spele
El face să răsară Lumină-n fiinţa noastră
Spre a putea vedea splendoare într-o glastră.

Privim la uriaşi cu gând că ne-or învinge?
De stăm lângă Păstor tăria nu se stinge
Sublima Lui veghere încredere formează
Să ştim că la Stăpân găsim deplină pază.

Fiind de partea noastră Stăpânul îndurării
Nicicând nu vom uita mesajele chemării
Şi-n grele suferinţe privi-vom spre răsplată
Şi optimişti vom trece prin starea complicată.

Motive să ne temem un mâine ce aduce?
Cu El pot paşii noştri spre Paradis să urce
Necazuri care vin să tulbure umblarea
Se schimbă în ocazii ce nasc înseninarea.

Nimic nu depăşeşte o forţă creatoare
Ea poate vindeca o rană care doare
Mai mare-i Dumnezeu decât dureri acute
Ne-ajută să sfârşim lucrările-ncepute.

Când dă năvală oastea cu sediu-n adâncime
S-aducă nimicire în paşnica mulţime
Ce pare imposibil devine biruinţă
El poate să dărâme chiar munţi de neputinţă.

Călătorim senini prin lumea frământării
Necontenit purtaţi pe braţele Salvării
Nimic nu depăşeşte divina lor putere
Veniţi să Îl urmăm oricând, orice ne-ar cere!

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (6 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu reverenţă ne-nchinăm

Ne închinăm cu reverenţă
Eşti vrednic să Îţi dăm onor
Ne-ndrumi spre Mal cu competenţă
S-avem progres, eficienţă,
Să ştim ce-i dincolo de nor.

Eşti vrednic, Tată, de-nchinare
Îţi mulţumim că nu ne laşi
Să disperăm în încercare
Ne scoţi din stări de-nvolburare,
Din valul unde-am fost atraşi.

Din fiinţa Ta luăm tărie
Cu uriaşii să luptăm
Am strâns comori în visterie
Şi, credincioşi, precum Ilie
Spre-altarul rugii alergăm.

‘Naintea tronului de slavă
Din nou rostim:"Eşti generos"
Când sănătatea e firavă
E leac Lumina Ta suavă
Chiar când sezonul e ploios.

Spre Tine suie adorarea
(Vrem să ajungă chiar acum)
Reduci, total, îndepărtarea
Îndepărtezi îngrijorarea,
Adaugi poze la album.

Şi prin vorbire şi prin faptă
Ţi-aducem glorii necurmat
Cu-avânt păşim din treaptă-n treaptă
Răspunde-vom la orice şoaptă
Să nu uităm că ne-ai salvat.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (14 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă... mai aşteaptă

Aşteaptă, mai aşteaptă
Primi-vei un răspuns
Vei auzi o şoaptă
Stăpânul nu-i ascuns.

Aşteaptă cu răbdare
Cântând spre slava Lui
Şi fără-ngrijorare
Spre Paradis să sui.

Aşteaptă împlinirea
Căci va veni-n curând
Să-nfăptuieşti slujirea
Cu mult avânt lucrând.

Aşteaptă să sosească
Ce-n rugă ai cerut
Făptura-ţi să vestească
Cine e Domn şi scut.

În lunga aşteptare
Răsplata nu ţi-o pierzi
Vedea-vei pomii-n floare,
Vor fi copacii verzi.

Aşteaptă revenirea
Cu sufletu-ţi deschis
Acel ce e Iubirea
Îţi dă ce ţi-a promis.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Tine vrem să-ncepem anul...

Cu Tine vrem să-ncepem anul
C-aşa-n credinţă fi-vom tari
Şi-aşa poate spori elanul
Să fim în lupte temerari.

Privind ‘napoi cu nostalgie
Azi recunoaştem c-ai condus
Tot traiul nostru-n pribegie
Spre lumea fără de apus.

Ne stă ‘nainte şi-ncercarea
Dar şi-ajutoru-Ţi preţios
Vrem să sporească-ncredinţarea
Când drumu-ngust e mai pietros.

Pornind pe calea-ntortocheată,
Prin labirinturi reci şi lungi
Pe cei din infernala ceată
Pe toţi... pe toţi o să-i alungi.

O, nu lăsa să se strecoare
Perfizii stropi cu ezitări
Spre-a fi uniţi cu o splendoare
Ce-i dincolo de-albastre zări.

Păşim spre viitoarea lume
Călăuziţi de Raza Ta
Rosti-vom des slăvitu-Ţi nume,
Lângă Cuvântul Tău vom sta.

Nevoi, ofense, suferinţe
Le depăşim când mergi cu noi
Când vin, Isuse, neputinţe
Ne dai putere de eroi.

Să-ncepem zilele cu Tine
Şi anii toţi câţi ne sunt daţi
E modul de-a putea menţine
Un dor de-a fi încununaţi.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din neam în neam...

Din neam în neam ai răspândit Lumina
Nicicând nu ne-ai lăsat să rătăcim
Ne vrei imaculaţi precum hermina
Spre-a Ta răsplată, cu râvnă, să păşim.

Zilnic se-arată aceeaşi bunătate
Acelaşi eşti şi-n faptă şi-n cuvânt
Al Tău mesaj din adâncimi ne scoate,
Din grota tenebrosului mormânt.

Un gând răsare la răsărit de soare:
Din nou vei cerceta al nostru trai
Să nu ne frângă neplăcuta întâmplare,
Să stăm cu Tine, slăvite Adonai.

Din neam în neam decretele-Ţi transmise
Ne-au dat elan pe drumu-ntortocheat
Nicicând n-ai apelat la jocuri de culise
Ci doar călăuziri spre Rai ai dat.

Atâtea generaţii Ţi-au savurat iubirea
Şi n-ai lăsat năpasta să-nfrângă sacrul dor
La toţi ai Tăi le-asiguri fericirea
Din vale să-ntrevadă edenicul Decor.

Din neam în neam Ţi-ai arătat puterea
Stăpân ai fost, Stăpân vei fi în veci
Dovada cea mai clară este Învierea
C-ai vrut spre fiinţele umane să Te-apleci.

Şi azi trimiţi din Slavă revelaţii
Ca-n vremi străveci reverşi iluminări
Şi-atunci când viaţa creează complicaţii
Ne-mbraci, duios, în har şi-n vindecări.

O, nu-s cuvinte să descrie adorarea!
‘Nălţăm recunoştinţă ştiind că o primeşti
Suntem ai Tăi, nu părăsim cărarea
Că-n orice clipă, pe drum, ne însoţeşti.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (4 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergem optimişti

Mergem optimişti pe-a vieţii cărare
Chiar dacă traseul e întortocheat,
Chiar dacă în faţă e înceţoşare
Ştim că e cu noi Mirele-mpărat.

Nu există teamă în călătorie
Tătăl ne e scut când duşmanii vin
El nu ne îndrumă spre periferie
Ci spre spaţiul unde totul e divin.

O, ce exaltări şi ce fericire!
Inimile-s pline de încredinţări
Că-n această sfântă, caldă însoţire
Vrem doar Paradisul nu străine ţări.

Nu abandonăm când vine-ncercarea
În vâltoarea luptei sreagu-i ridicat
Ploaia suferinţei nu ucide starea
În care fiinţa s-a înveşmântat.

Mergem otimişti chiar prin câmp cu mine
Paşii sunt păziţi de Blândul Păstor
Să sosim la Mal, să sosim cu bine
Unde nu ajunge valul stricător.

Aţintim privirea nu spre lutul rece
Ci spre Cel ce-a fost pentru noi străpuns
Şi-astfel când va fi ceasul doisprezece
Vom primi de gratis marele RĂSPUNS.

poezie de George Cornici (9 iulie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu-ncredere de neclintit

Cu-ncredere de neclintit
Străbatem calea spre Cetate
În ce-i ceresc am investit
De când pe Fiu L-am întâlnit
Şi ne-a-nzestrat cu demnitate.

Deschişi fiind pentru Cuvânt
Nu ne-ndoim nici o secundă
În Duhul noi găsim avânt
Respingem tot ce e nesfânt
Vrem haru-ntreg să ne pătrundă.

Un crez testat în lupta grea
E far pe drum şi e tezaur
Lumini cereşti putem vedea
Şi ştim că-n Slavă vom umbla
Pe străzi cu plăcile din aur.

Sunt certitudini ce-ntăresc
Speranţele pentru cunună
Iar fiinţele sărbătoresc
Miracolul dumnezeiesc,
Comori din Biblie adună.

De la al vieţii ideal
Au încercat să ne abată
Acei din ceata lui Nabal
Să fim purtaţi de-al lumii val
Spre o cetate dezbinată...

Dar, iată-ne, păşind cu zel
(În stare n-or fi să ne-nvingă)
Mergem spre veşnicul Betel
'Nălţând al luptelor drapel
Căci nu pot crezul să ni-l stingă.

Cu-ncredere de neclintit
Ne deplasăm spre veşnicie
Ştiind că Tatăl ne-a unit
Cu un popor neprihănit
Câştigător de vrednicie.

poezie de George Cornici din Nestemate pentru suflet (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi azi ne chemi...

Şi azi ne chemi la o viaţă
De adevăr neajustat
Să ascultăm a Ta povaţă
Şi s-o-mplinim imediat.

Şi azi ne chemi să dăm de ştire
Că eşti şi Împărat şi Fiu
Şi că a noastră moştenire
E, sus, la Dumnezeul viu.

Şi azi ne chemi la rugăciune
Căci dă putere şi avânt
Să-nvingem orice presiune
Produsă de al lumii vânt.

Şi azi ne chemi să facem bine
Oriunde-am merge şi oricând
Pe drum, prin văi şi pe coline
Stindardul luptei fluturând.

Şi azi ne chemi la o lucrare
Spre slava Tatălui ceresc
S-o-nfăptuim făr-amânare
C-aşa speranţele-nfloresc.

Ne chemi, ne chemi să fim lumină
În bezna ce s-a aşezat
Ca toţi acei ce nu se-nchină
Să afle veşnicul Regat.

Chemarea Ta, chemare dulce
Inspiră crezul dându-i zel
Şi împlinire ne aduce
Să ştim că-i un ceresc apel.

poezie de George Cornici (11 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembre

Te uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.

Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.

E ziuă şi ce întuneric...
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.

Eu nu mă mai duc azi acasă...
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pitici sau uriaşi în credinţă?

În credinţă nu pitici,
ci-uriaşi oricând să fim
Doar aşa învingem valul
chiar atunci când suferim
Doar aşa mutăm un munte
de probleme mici sau mari
Dovedind întregii lumi
că suntem ai Lui stegari.
Nu e umbră de-ndoială
El, Stăpânul absolut
A plantat în noi convingeri
nu spre pleavă sau spre lut
Ci, spre zonele stelare
şi-astronomice splendori
Să ne-ncânte nu reclama
ci divinele comori.
Îndoiala când pătrunde
n-o lăsăm să-şi facă loc
Nici n-aprindem lumânarea
s-o ascundem sub obroc.
Uneori credinţa-i mică
dar ne-ajută Duhul Sfânt
S-o-ntărim, să n-o răstoarne
vreo năpastă, sau vreun vânt
De-L lăsăm să modeleze
orice gând născut în noi
Confrunta-vom opoziţii
cu un spirit de eroi.
În credinţă, nu pitici,
ci titani, mereu, să fim
Doar aşa cu-ncredinţare
către Infinit suim.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (12 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcurgem calea spre Eden

Călăuziţi de-aceeaşi Carte
Parcurgem calea spre Eden
Dar focul viselor deşarte
L-am transferat în alt teren.

Trimitem gânduri spre Cetate
Că-n alte zone e pârjol
Ne-am ancorat în Trinitate
Căci a umplut al vieţii gol.

În fiecare zi prezenţa
Fără de care am pieri
Ne fericeşte existenţa
Chiar dacă sunt intemperii.

În timpul zilelor toride
Prea multe umbre nu găsim
Şi totuşi noi putem decide
Doar către glorii să păşim.

Prin densa pâclă de probleme
Ne-am pierde dacă n-am vedea
Pe Cel ce vrut-a să ne cheme
Ca multe daruri să ne dea.

Da, slăbiciunea-i trecătoare
Şi iarăşi pasul e vioi
Să biruim în încercare,
Să nu ne frângă vreun puhoi.

Spre farul care nu se stinge
Privim, mereu, încredinţaţi
Că nimeni nu poate învinge
Un crez la care-am fost chemaţi.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (22 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul spre Slavă

Suntem în drumul spre Slavă
(Nu spre himere sau lut)
Separăm grâul de pleavă
Avem în Fiul un scut.

Suntem drumeţi spre odihna
Neconturbată de-un val
Ne place s-atingem Lumina
Spre-a şti ce-i un sfânt ideal.

Imbold de-a învige-ncercarea
Primim din cerescul Izvor
Vrem să-ntreţinem umblarea
Dorind un edenic decor.

Nu vrem răsplată umană
Nici valori fără iz divin
Ştim că ne-aşteaptă coroană
Şi Cel ce ne-a dat un destin.

Crezul format lângă Dânsul
(Păstorul supremei iubiri)
Pătrunde, cu farmec, întinsul
Celor mai sfinte simţiri.

A Lui bunătate se-arată
Oricând, oriunde am fi
Păşim spre-o Cetate bogată
Unde-ai Lui, toţi, vor sosi.

Avea-va final pribegia
Când glasu-I duios va rosti:
"N-aţi părăsit părtăşia,
În veci cu Mine veţi fi."

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (31 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să merg cu Tine pe cărare

Să merg cu Tine pe cărare
E cea mai sfântă delectare
Cântăm aceeaşi melodie
Din sufleteasca visterie.

Privirea Ta mă cucereşte
Şi-atunci încredinţarea creşte
Cu bucurie port o cruce
Cuvântul Tău avânt mi-aduce.

Când am decis să fiu cu Tine
A vrut lăuntru-mi să se-nchine
Am renunţat la uscăciune
Şi-am înţeles a Ta minune.

Prezenţa Ta mă-nviorează
De trecem prin pustiu sau oază
Zâmbim sau plângem împreună
În inimă comori se-adună.

Când întâlnim împotrivire
O-nvinge veşnica oştire
Continuăm pe drumul care
Şi scrum şi colb şi pietre are.

Păşind-nainte cu-ndrăzneală
Din loc în loc facem escală
Ne odihnim la umbre dese
Privind comorile culese.

Să merg cu Tine spre răsplată
E-o stare binecuvântată
Mi-eşti Prieten, Salvator şi Mire
Mă-ncântă veşnica Unire.

poezie de George Cornici (6 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delectările primăverii

Se-aude ciripitul în surdină
la ora când creştinii se închină.

Şi-n depărtare se văd pomi în floare
învăluiţi în taină şi culoare.

Procesul înverzirii iar ne poartă
gândirea, la edenica Poartă.

Ma mult ridicăm privirea spre Slavă
văzând îmbrăcămintea albă, suavă.

Miresmele vorbesc de-o altă viaţă
fără cutreierări prin foc şi ceaţă.

La tril de ciocârlie întristarea
nu-şi poate înfăptui lucrarea.

Privind cum zboară buburuze
băieţi au început să se amuze.

Ninsori de petale în luna Mai
sunt încântări pe calea spre Rai.

Preţuind tot ce ne dă Creatorul
ne delectăm admirând decorul.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (19 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am ataşat de Tine

Ne-am ataşat de Tine înţelegând Cuvântul
Când ne-am desprins de lumea eternelor pierzări
Am aruncat "cadouri" ce ni le-a dat pământul
Şi am pornit pe drumul spre necuprinse zări.

Primindu-ne în ceata ce merge spre Cetate
Ne-ai explicat lucrarea ce n-o înţelegeam
Şi ne-am putut convinge că doar prin puritate
Acces avem, deplin, în neamul lui Avraam

Am vrut să Te cunoaştem mai bine... şi mai bine
Şi-ai împlinit dorinţa ce-n suflet s-a născut
Şi-am mers unde te-ai dus: prin văi şi pe coline
Şi-atâtea vise, împreună, am ţesut.

Regrete nu au fost şi nu vor fi vreodată
Că Ţi-am urmat povaţa, c-am fost ascultători
Ne-ai scos, cu duioşie, din starea complicată
C-ai vrut, întotdeauna, să fim învingători.

Ne-am ataşat de Tine înţelegând chemarea
La slujba aprobată de Duhul vieţii noi
C-aşa e sigură, în Paradis, intrarea
Alături de acei ce-au devenit eroi.

Cu Tine vom parcurge cărarea-ntortocheată
Să evităm capcane plasate de vrăjmaşi
Ca să privim spre Slavă, spre veşnica răsplată
Ca vrednici credincioşi şi devotaţi urmaşi.

Ne este dragă ora sublimei alianţe
Când ne-ai scăpat fiinţa din mersul spre nimic
Şi-n inimi facem loc divinelor speranţe
Ca mult să se-nmulţească recolta ce-i în spic

În vale împreună, în ceruri împreună
Acesta este traiul cu har înmiresmat
C-aşa doar împliniri, în fiinţe, se adună
Semn c-am spus "DA" la tot ce Tu ne-ai dat.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecând prin ore

A sunat clopoţelul
şi noi nu mai ieşim rebeli nici în
pauza mare, fredonând
din Phoenix sau Queen.

Ne-am aşezat în banca noastră-
puţin monotonă-
mai puţin monotoni-
privind cum trece vremea:
pe nesimţite ca Leoaică tânără, iubirea
la ora de română,
deşi era mai bine ca la teza la mate:
poate şi acum eram în clasa a 12-a,
chiulind prin parc sau întrebându-ne
filosofic: cine sunt eu şi cine Dumnezeu?

A sunat clopoţelul şi coridorul amintirii
păstrează umbre de nume, de lacrimi,
plecări şi căderi.
Uşa se deschide spre iubiri nenăscute
şi noi trecem în clas

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atinge-mi condeiul cu Soaptele-Ti Sfinte

In inima-mi plansa mai toarna cantare,
Prin lacrimi, sa curga iubirea din mine,
Prin zambet, credinta-mi spre stele sa zboare,
Si sufletu-mi odihneste, Isus langa Tine.

Fa-mi gandul un rob... ascultarii
De Tine, si Voia Ta Sfanta,
Si traiul mi-l fa... armonia cantarii,
Un glas ce-Adevarul cuvanta.

Fa-mi versul ca focul... fierbinte,
S-aduca caldura arzand pe altar,
Sa fie lumina pe cale ‘nainte,
Sa-ndrepte, sa-ndrume... in noapte un far.

Atinge-mi condeiul cu Soaptele-Ti Sfinte,
Fiorul Iubirii sa simt iar si iar...
In varful penitei Tu pune-mi cuvinte,
Si-n Dragostea-Ti mare ma-mbraca in Har.

poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte - Poezii (31 decembrie 2017)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mântuitorul vine tainic spre noi, prin cei săraci şi singuri, prin cei bolnavi şi necăjiţi, prin orfani şi văduve. Să ieşim în întâmpinarea Lui prin milostenie, prin ajutorare frăţească şi prin facere de bine.

citat din Patriarhul Daniel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbracă-ţi sufletul

Îmbracă-ţi sufletul cu flori şi cu dantele
Să poată să privească, duios, spre multe stele
Învăluie-l în taine, arome şi splendori
Să poată să reziste dogorii multor sori
Ai adunat în el sublime sentimente
Ca să răspundă bine în stările urgente.
Îmbracă-l în lumini ce nu pot să dispară
Spre a simţi din plin un iz de primăvară
Dă-i hrană consistentă; nimicuri să nu-i dai
Din el se nasc scântei ce pot sufla un scai
Din el curg râuri pline de-acea seninătate
Ce îşi întinde braţul spre sfânta Trinitate
O, pune straie scumpe pe sufletu-ţi senin
Fereşte-l de ispită, de ură, de venin
Păzeşte-l de himera ce dă arsuri grozave
Şi de atacul crunt al slovelor bolnave.
Te reprezintă-n lume oriunde te-ai afla,
Îţi dă noi energii spre culmi a te-nălţa
De poţi să înţelegi ce giuvaer e-n tine
Doar străluciri cereşti în sediul lui vei ţine.

poezie de George Cornici (27 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!