În drumul spre Slavă
Suntem în drumul spre Slavă
(Nu spre himere sau lut)
Separăm grâul de pleavă
Avem în Fiul un scut.
Suntem drumeți spre odihna
Neconturbată de-un val
Ne place s-atingem Lumina
Spre-a ști ce-i un sfânt ideal.
Imbold de-a învige-ncercarea
Primim din cerescul Izvor
Vrem să-ntreținem umblarea
Dorind un edenic decor.
Nu vrem răsplată umană
Nici valori fără iz divin
Știm că ne-așteaptă coroană
Și Cel ce ne-a dat un destin.
Crezul format lângă Dânsul
(Păstorul supremei iubiri)
Pătrunde, cu farmec, întinsul
Celor mai sfinte simțiri.
A Lui bunătate se-arată
Oricând, oriunde am fi
Pășim spre-o Cetate bogată
Unde-ai Lui, toți, vor sosi.
Avea-va final pribegia
Când glasu-I duios va rosti:
"N-ați părăsit părtășia,
În veci cu Mine veți fi."
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (31 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.