
Cine sunt eu?
Eu sunt adolescent hoinar
Ridică-mi, îngere, piciorul
De la Kamceatka-n Gibraltar
Să nu mai sparg clipei ulciorul!
Eu sunt eternul grațios,
Delfinul marilor artist,
Am eșuat corăbier
Să fiu al insulei stilist!
Eu sunt ce n-aș fi vrut să fiu,
Poetul marilor ecluze,
Mă risipesc în tot ce scriu
Culori, vibrații, fluturi, buze!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Curcubeu
Sunt la vârsta marilor culori
și-a marilor uși
care anunță neantul,
dar pe care nu voi a le deschide
decât din mine și cu mine
cum vreau.
sunt la vârsta marilor muzici
și-a marilor acorduri
cre anunță un țipăt
dar pe care nu voi a-l auzi
din mine,
decât dincolo de mine.
sunt la vârsta marilor iriși
și-a marilor unde
care anunță eclipsa totală de culoare
dar eu nu vreau s-o văd, încă
din mine se deschid uși cu strigăte de fericire
poezie de Corina Plesa
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, spune
De ce nu mai dai nici un semn,
iubito cu ochii de lemn?
De ce nu-nțelegi ca sunt Viața,
iubito cu ochii de ceața?
De ce nu ma lași sa te-ating,
pe tine cu floare sa ning
și nu ma saruți pe idei,
iubito, cu ramuri de tei?
De ce nu dai drumul la vânt,
iubito, cu sâni de pământ;
și ma tot lași de cu jale,
iubito, cu ochi de migdale?
De ce șoldul ți-e ca ulciorul,
sprânceana pe cer ca și norul;
și mă îmbăt în de tine
și sparg absolutul cu rime?
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ai cultura marilor poeți, marilor scriitori, marilor dramaturgi, că poporul ăsta a dat atăt de mult... n-ai nimic.
Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Meleagurile marilor descoperiri sunt și meleagurile marilor nedreptăți.
citat din Ivo Andric
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când personajele mele sunt copii sau adolescenți, am multă tandrețe pentru ele. Mă gândesc că sunt vii în romanele și în povestirile mele; le tratez cu multă dragoste. Când scriu o povestire în care personajul este adolescent, eu sunt acel adolescent în timp ce o scriu. Cu personajele adulte este altceva.
Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Androgin
Îmi amestec sentimentele cu tine,
nu mai știu nici cine sunt; ce ești,
și tot raul se descarca-n bine,
nici macar nu știu cum te numești!
Parul tau devine parul meu și iata
ca-l spal cu uleiuri din Levant!
Forța mea nu scade, dimpotriva;
mersul e parca mai elegant!
Vreau mai multa mângâiere totuși;
n-am rațiunea fructului oprit
când tu ma plimbi în luntrile cu lotuși
sunt integral și te privesc uimit!
Rușine nu-mi mai e și nu simt vină
ca umblu fara haine mahaviric;
și n-am nici simțamântul de rutina
nu fabulez ci ma comport empiric!
Sa fie Doamne asta nemurirea?!
Am rezolvat problema ancestrala?!
Si m-am întors din nou la începuturi,
cuprins în curcubeul din mandala?!
Simt ca ma contopesc akum cu tine,
și bine-mi e și cântec am pe buze,
în ochii tai cutreier universul
și ma îndrept spre marile ecluze!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când scriu despre clasici, criticii teribiliști sunt asemenea șoriceilor care încearcă să roadă marmura marilor monumente.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Femeia
De mustul cuvintelor
te îmbeți prea ușor
privește-mă numai
eu sunt
ascensor
pentru
dor
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuși: Alex, dacă vrei să ajungi artist mare, nu zăbovi la umbra marilor maeștri! Caută-ți drumul tău! Dă-i dracului de maeștri! Învață de la ei ce trebuie și mergi mai departe! Sunt stejari găunoși!
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Este întodeauna destinul marilor sinceritați și marilor prietenii să pară ridicole.
Mircea Eliade în Oceanografie
Adăugat de Anastasia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sunt eu?
Ce sunt eu, arhitect,
salahor sau neprețuitul aspect
pe care nu-l alegeți?!
Dar cum se face ca mi-a cazut galaxia pe piept!
A, nu!
Vă înșelați!
Eu sunt doar un amarât de poet!
Iubitor de femei?! Da! Aici m-ați ghicit!
Doar ele ma fac fericit!
Numai daca vor!
Dar, nu știu de ce, mă ignora;
vor sa ma prinda în hora!
Nu ma recunosc
ca doar eu le iubesc de milioane de ani,
pe sub castani
și le-am smuls milioane de șoapte!
Și ele m-au tatuat cu noapte!
Unde sunteți voi
iubite pământești sau celeste?
Luați aminte!
Eu sunt cel ce sunt
și doar eu vă scriu
a vieții voastre poveste!
Habar n-aveți voi
ca doar eu, cel din vise
rebele
va călăuzesc pâna la minunatele stele!
De mucava? De cinema?
Nu, nu, nu!
De ce te vaieți tu?
Era vorba de steaua mea,
care le nemurea,
le nemurea,
le nemurea....
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt victimă și niciodată nu mi-a plăcut să mi se spună așa. Sunt un învingător, pentru că nu am renunțat niciodată la iubire, la frumos, la frumosul din oameni, la frumosul naturii, la frumosul primăverii, la frumosul reînvierii.
Ilorian Păunoiu în Agapologia - Logodna iubirii cu libertatea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi bine
Ar fi bine să poți
Secundei un bine
De nu mai sunt hoți,
Să te fure, un cine?
Jefuiți-mă toți
Sunt omul bogat
Am turme de vise
Și-un magic regat!
Și vă cânt pe la porți,
Că am mult de umblat,
Dacă nu mai sunt roți
Avem pas rourat!
Doar atât mă iubești?
Ce târzie mirare!
Hai, spune, dă-mi vești
Sunt un semn de-ntrebare!
Ia-mă-n brațe la tine
Dacă vrei să-ți mai fiu!
Pe corabia mea
Încă nu e târziu!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
- pasiune
- Pasiunea este sursa marilor crime și a marilor virtuți; fără ele omul n-ar fi decât un automat care vorbește.
definiție de Jeune Hermite
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Delfinul poem diamant
Inteligent
mamifer acvatic
efectuând salturi acrobatice
înotând grațios printre valuri
urmând neîncetat vapoare mici și mari
delfinul salvează vieți omenești
fără să aștepte
să primească
recompense.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Codrul meu albastru
Dacă tu ai fi albastru
Codrul meu de zile dulci
Cerul sigur ar fi verde
Și-ncotro ai s-o apuci?
Sigur că la mine-n versuri
Sunt cariatide mov,
Sunt alchimice-nțelesuri
Și domnițe în alcov!
Dacă frunzele-s albastre
Florile doar roze sunt!
Cine sa trimită-n astre
Miresme de pe pământ?
Sigur că la mine-n cântec
Armonii se-nlănțuiesc
Stele zămislesc în pântec
Paradisul pământesc!
Tu cum mă găsești, iubito,
Dacă-n plopi m-am fost ascuns,
Pe un drum ce nu te pierde
Și prin inima strapuns?
Vino-n codrul meu albastru
În palatul cel de fluturi
Dacă vrei sa nu fii verde,
Daca vrei să nu te scuturi!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Majoritatea marilor savanți, a artiștilor, poeților, cântăreților, scriitorilor sau a marilor inventatori au cunoscut din proprie experiență legătura intimă dintre conștient și subconștient.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărțile mele sunt ca apa. Cărțile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire toată lumea bea apă.
citat celebru din Mark Twain
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărțile mele sunt ca apa. Cărțile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire, toată lumea bea apă.
citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, portugheză, italiană și germană.

Picătura de viață
Sunt un crâmpei din visul frânt
al păpădiei, pe Pământ;
Sunt umbra florii ce-a dorit
să înflorească-n asfințit;
Pot fi un curcubeu căzut
din zborul unui gând pierdut,
sau doar amestec de culori
adus de fluturi călători;
Mai sunt suspinul ce-a zburat
spre norul cel întunecat
în noaptea cerului spuzit
cu stele-n timpul infinit.
Iar ce n-aș vrea să fiu, nici pic,
e, numai, stropul de... nimic.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!