Nu contează cât de strâmtă e cărarea, şi cât de plină de încercări e viaţa; eu sunt stăpânul destinului meu, eu sunt comandantul sufletului meu.

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.

catren de William Ernest Henley
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus (extras)

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele, an de an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

in memoriam R.T.H.B.

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele,-n an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie celebră de William Ernest Henley din Ecouri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt stăpân pe soarta mea, sunt căpitanul sufletului meu...

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârşit,
Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.

În gheara sorţii strâns fără cruţare
Nu am dat înapoi şi n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.

Dincolo de blesteme şi de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-ameninţări şi patimi
Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.

poezie celebră de William Ernest Henley, traducere de Leonard Neculae
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa! Viaţa! S-o lăsăm să-şi trăiască viaţa!

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cărarea mântuirii

Pe cărarea mântuirii
Munţii-s nalţi, urcuşu-i lung,
Calea-i strâmtă, calea-i strâmtă
- Mulţi pornesc, puţini ajung.
Pe cărarea mântuirii
Crucea-i grea, dar bine-i sus,
Uşa-i strâmtă, uşa-i strâmtă
- Dar ce plată-i la Isus!

Pe cărarea mântuirii
Vânturi mari şi nori te-ncing
Lupta-i cruntă, lupta-i cruntă
- Mulţi încep, puţini înving.

Pe cărarea mântuirii
Mersu-i greu dar trecător
Viaţa-i aspră, viaţa-i aspră
- Dar e harul ajutor!

Pe cărarea mântuirii
Mulţi promit, puţini s-aleg
Fericiţi sunt, fericiţi sunt
Cei ce suie drumu-ntreg!

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

Dincolo de noaptea la care sunt expus,
Neagră ca o groapă de la un pol la altul,
Îi mulţumesc, oricare-ar fi zeul acolo sus,
Pentru sufletul meu de neînvins, înaltul.

În încleştarea zilei n-am dat înapoi,
Nici n-am scâncit când mi-au smuls scalpul;
Sub cnutul crunt al sorţii, sub nevoi;
Deşi rănit, eu nu mi-am plecat capul.

Dincolo de-acest tărâm de lacrimi şi de ură
Se desluşesc umbrele ororii cerând vamă –
Şi, totuşi, anii care de mine nu se-îndură
Mă vor găsi aici, demn şi fără teamă.

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele, an de an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ameninţarea anilor mă va găsi şi pe mine.

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imensă, marea dansează şi fulgeră

Imensă, marea dansează şi fulgeră
În toată veselia şi gloria-i măreaţă.
O, nu mă-ngropaţi în lutul insensibil,
Ci în marea cea plină de viaţă!

O, îngropaţi-mă la o mie de mile de ţărm,
Acolo unde clocotesc valuri verzi, enorme
Şi unde-n neodihna oceanului fratern
Voi lua-n eternitate alte mii şi mii de forme.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duhul Vinului

A cântat în paharul meu, iar eu m-am împlinit,
Tot numai iubire, în parfumul acelei muzici,
În cântecul lui îmbujorat şi magnific.

"Eu sunt sănătatea, eu sunt viaţa!
Pentru că eu ofer, celor care cer,
Focul tatălui meu, Soarele,
Şi puterea mamei mele, Ţărâna.
Esenţa în marea ei inspiraţie,
Sunt învăţătură şi spirit pentru cei înţelepţi,
Muză vizibilă pentru poeţi,
Sufletul înflăcărat al celor îndrăgostiţi,
Geniul veseliei şi-al râsului.

Veniţi, sprijiniţi-vă de mine, voi, cei obosiţi!
Ridicaţi-vă, voi, cei suferinzi şi plini de îndoieli!
Grăbiţi-vă, voi, cei întârziaţi pe drumuri!
Eu sunt Mândria, mângâietorul;
Valoarea şi Nădejdea sunt scutierii mei;
Eu sunt Îngerul Tihnei.

Eu sunt viaţa, eu sunt bunăstarea, eu sunt faima:
Pentru că eu sunt căpetenia unei armate
De vise strălucitoare şi generoase;
Şi-ale mele-s, de-asemenea, toate-ale mele, cheile
De la templul spiritualităţii,
Unde sufletul uită de truda unei zile
Şi se-închide-acolo cu sfântul sfinţilor lui –
Cu sinele-i radiant şi cuceritor –
Şi omul se închină, şi vorbeşte, şi se bucură.

Apropiaţi-vă, staţi lângă mine, voi, cei frumoşi,
Voi, cei care sunteţi plătiţi cu dispreţ,
Voi, cei care sunteţi înlănţuiţi şi care vă veţi lua zborul!
Eu sunt frumuseţea şi iubirea;
Eu sunt prietenia, mângâietorul;
Eu sunt cel care iartă şi uită."

Duhul Vinului
A cântat în inima mea, iar eu am renăscut
În savoarea şi-n parfumul muzicii lui,
A acelui cântec magnetic şi atotstăpânitor.

poezie clasică de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propoziţiile complete ale fiecăruia sunt încercări, de cele mai multe ori, pentru a încheia un sine incomplet, cu cuvinte.

citat din William H. Macy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visele sunt încercări ale sufletului, pictate atunci când realitatea devine insuportabilă.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul singurătăţii

Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viaţa mea,
Cuprinde numai rime-n ea
Plus visul care mă frământă.

Luna-n haloul ei de sfântă
Cu indulgenţă oglindea,
Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viaţa mea.

Singurătatea ne-ntreruptă
Îmi e decor, îmi e perdea
De ploaie, ca-ntr-o zi de nuntă
Din care mirele lipsea.

Această încăpere strâmtă...

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus (Invincibil)

Din noaptea ce mă prinde tare
Din negura de pe pământ
Eu mulţumesc zeilor care
Mi-au dat un suflet neînfrânt.

În gheara nemiloasă a sorţii
Nici n-am scâncit, nici n-am urlat
Şi nici măcar în faţa morţii
Eu capul nu mi l-am plecat.

Dup-acest loc de of şi chin
Pândeşte iadu' întunecat
Dar prin al anilor venin
Eu am trecut neînfricat.

Şi cât de-ngustă ar fi poarta
Şi de-am păcătuit la greu
Am luat în stăpânire soarta
Şi îmi conduc sufletul meu.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţială în război este, deci, victoria, nu apariţiile prelungite. Iată de ce generalul care înţelege războiul, este stăpânul destinului poporului şi arbitrul destinului naţiunii.

Sun Tzu în Arta războiului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare moment dau formă nouă destinului meu cu dalta. Sunt tâmplarul sufletului meu.

citat celebru din Rumi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţea este grea când eşti singur, dar nu te omoară. Te omoară indiferenţa celor pe care îi iubeşti şi care te-au uitat. Îmbătrânesc împreună doar cei care nu ţin cont de vorbele lumii. Pentru ei contează ceea ce sunt cu adevărat şi cât sunt de pregătiţi să treacă peste cele mai dure încercări.

Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile încercări ale destinului mai pot fi totuşi anesteziate, cât de cât, prin cultură.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i amară

Viaţa-i amară. Toate feţele zilelor, de dimineaţă şi până-n amurg
Sunt cenuşii de la atâta trudă şi lacrimi care-au curs şi curg.
Trebuie să ne trezim doar pentru a munci, obosi şi plânge?
În soare, prin frunze, dincolo de flori, refuzând orice emoţii,
Somnul este avangarda visătoare a clipelor grele ale morţii....
Lăsaţi-mă să dorm. Ajunge.

Averile strânse râd de oamenii bătrâni, de gurile lor ştirbe-n ora de amurg;
Faima-i o perlă-ascunzând sub ea râuri de lacrimi care curg;
Iubirea trebuie să moară sau să-şi fie sieşi îndeajuns atât cât poate plânge.
În soare, printre frunze, de dincolo de flori, refuzând orice emoţii,
În vreme ce noi aţipim, se-apropie, tiptil, orele morţii.
Lăsaţi-mă să dorm. Ajunge.

poezie clasică de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!