Snobilor sau celor fără originaliate sau/și celor care se lasă purtați de haznaua TV...
În lumea asta mare și plină de bipezi,
Mă-ntreb așa de tare cam cât vreo opt cirezi,
Ce-a mai rămas în viață din neuronii breji,
Când toți se vând pe piață ca niște simpli iezi?!
Și stau băgați în ceață sau în absență treji....
pamflet de Vasile Zamolxeanu
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Asta este!...
Ce e mai frumos în viață
Decât să privești la ea,
La cea care te învață
Cum să îndrăgești o stea;
Ce e mai frumos în lume
Pentru mine totdeauna,
Dragostei să-i dau un nume
Și-o inimă, că-i doar una!...
Ce e mai frumos ca tine
Nu-i nimic pe lumea asta,
Când îți spun, să mă crezi bine,
Te iubesc și cu-asta-basta!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inginerul reprofilat
Eu, ca inginer titrat,
Cu tristețe vă spun vouă:
De când regimu-i "democrat",
Stau în piață și vând ouă.
epigramă de Alexandru Truță
Adăugat de Alexandru Truță
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Ață...
Întinderi
În prinderi,
Surprinderi,
Deprinderi
În ceață;
Regește
Vuiește,
Primește,
Ferește
În față;
Aprinderi,
Desprinderi,
Prin vinderi
Perinderi
În viață...
poezie de Vasile Zamolxeanu (19 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea e un ecou etern
Plânge cerul și pământul,
Soarele nu mai răsare,
Totul e beznă și întuneric
În lumea asta atât de mare!
Oamenii sunt ca niște stafii
Fără suflet, fară minte,
N-au altceva decât
Un grai, fară cuvinte.
Tot învăluit în ceață,
Pământul parcă e un infern
Oamenii sunt morți,
Chiar dacă sunt în viață.
Lumea e un ecou etern!
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capra cu trei iezi (în versiune modernă)
Zise unul dintre iezi:
"Să ne-aduci, când vei sosi,
Dacă vrei să ne mai vezi,
Kent, cafea și Ecstasy!"
epigramă de Vasile Vorobeț (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rumoare
Unii-s suspecți
Că ar fi deștepți
Sau chiar înțelepți
Alții-s suspectați
C-ar fi învățați
Printre remarcați
Iar alții mai breji
Cică ar fi treji
Dintre cei viteji.
poezie de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Faci vaccinul
despre care se știe
că poți să faci tromboze
dacă vrei sau
sau
nu vrei
tot reușești
pentru prima oară în viață
să ai o durere insuportabilă
și
și să se umfle picioarele
să ai în sfârșit o durere puternică
de cap
o durere a ta originală
să vezi în ceață și când
nu este ceață în jurul tău
respiri greu conform prevederilor
da' ce-i ușor și simplu în lumea asta
te consolezi că s-ar putea
nu-i sigur
să scapi de infectarea cu sars-cov-2
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul poet
Avusei coșmar atroce,
se făcea că am rămas
singur pe astă planetă
inutil și de pripas
nu știu cum, dar dispărură
scriitorii toți, subit,
dramaturgii, prozatorii
și poeții ce-ați iubit.
Dar nu fu de-ajuns aceasta,
m-am trezit singur, deodată
toată lumea își îndreaptă
atenția deșănțată
către mine. Și de-acuma
să te ții neneacă bine,
n-am putut face-o mișcare
că-s ca roiul de albine!
Mă-mpresoară unde-aș merge
nu pot respira în voie
stau la ușă, la fereastră,
n-au vreo jenă, nici nevoie,
că-mi sufocă viața simplă
de scripcar modest, sărac,
sar pe mine și la tâmplă
îmi șoptesc: "fii fără trac!"
Luat pe sus și dus în piață
sunt urcat pe scena mare
la tribună microfonul
soarbe vorbe, prin urmare
sunt chestionat pe dată
de-un individ tupeist
care mă interoghează
într-un pur stil polițist:
"Când nu vei mai fi, tu, Petre,
cine va mai pune-n versuri
amintiri din tinerețe,
de amor și de tristețe,
din copilăria pură,
de bătrâni, de social,
și de anotimpuri mândre
de sublim și de banal?"
Îi răspund, că-mi vine bine
("l-a mâncat" să mă provoace):
"Are cine, nu mi-i frică
că de la Adam încoace
sute, mii, chiar milioane
de poeți trăiră, frate,
mii de tone de creioane
au scris dorurile toate...
N-am vreo teamă, vreo credință
c-aș fi ultimul poet,
Dumnezeu poartă de grijă,
chiar nu e nici un secret!
Dintre voi, ăștia din piață,
s-or ridica scriitori
cât vor fi oameni în viață
vor fi mai strălucitori,
își vor întrece maeștrii
vor da capodopere
Universul cu-ai săi aștri
va lucra să-i apere!"
poezie de Petrică Conceatu (12 octombrie 2016)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între organic și anorganic, până la lumea spiritelor, orgoliul ne definește ca bipezi.
Vasile Ghinea
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însurătoare
Așa carevasăzică...
Să o pun de-nsurătoare -
Vreo babă mai... tinerică
Ori vreo tinerea... mai mare!
Stau în dubii. De ce oare?
Ori e mamă ori fiică,
E tot plină de ardoare
Când se face lampa mică!
Apoi... trece vremea! Cică...
Ce se naște mai și moare.
Cine-ți dă, la o adică,
De te duci, o sărutare?
Mă îmbrac a sărbătoare
Cu colțuni și cu opincă
Și cât e ziua de mare,
Cercetând mamă, fiică,
Tot găsesc, eu fac prinsoare!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste veche
Am încălecat pe cal
Și-am ajuns într-o poveste
Cum o alta nu mai este
Dela Decebal.
Se făcea că-n lumea dacă
Între marile hotare
Viețuia unu'-ntr-o stare
Afrodiziacă.
Foarte gras era Vomyllus,
Vesel, și era în stare
Să-l facă să râdă tare
Chiar și pe Coryllus.
Cu privirea-i acvilină,
De pe tronul său de rege,
Încerca, se înțelege,
Ca să se abțină.
Dar putea? cu gura plină,
Povestea cum el cu vărul
Căutaseră-adevărul
Într-o bute plină
Cu un vin adus de-acasă,
Căci la neamul lui din Roma,
Nici tăria, nici aroma,
Nu-i de viță-aleasă.
Au băut întreaga noapte
S-au distrat, au tot zis "Ave!",
I-au servit vreo zece sclave,
(El a avut șapte.)
S-au spălat într-un thermarum,
Și-au plecat să viziteze
Roma, să se ușureze
Pe la buzunarum.
Sau, mai bine, în chimir, că
Poartă-așa ceva la piață
Ca să facă la hoți față
După vreo poșircă.
A făcut, cu mintea trează,
Trei afaceri cu romanii,
Că de-acolo-și face banii:
I-aprovizionează.
Cu un Vomyllus în vervă,
N-apuca nici să se-nfrupte,
Râdea regele pe rupte,
Fără vreo rezervă.
Pentru el romanii-s doară
Soldățoi fără morală;
Tarabostes-ii de fală
Sunt aici, în țară.
Ei vor doar s-adune lauri,
Tribul lor mult prea războinic
Și-a dorit rege destoinic
Pe alte coclauri.
Fostau toți niște comati
Ce-au plecat demult din țară
Ca să prade pe afară
Ca niște pramatii.
Legea tribului străbun e
Ori uitată, ori schimbată,
Căci se uită ca să bată
Popoare mai bune.
Au ei niște zei, dar banii
Sunt cei la care se-nchină,
Om fi veri, vorbim latină,
Dar ei sunt... rromanii.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resturi
Resturi de fructe
sunt foarte multe,
resturi de pâine,
de azi pe mâine,
resturi de haine,
cârpite, dar faine,
resturi de cărți
te-ajută să-nveți,
resturi de eră,
pentru cine mai speră,
resturi de iubire,
ce vis subțire,
resturi de oameni,
flămânzi și fameni,
resturi de viață
avem în față!...
Stau și mă-ntreb,
mai avem ceva-ntreg?...
Fructe străine,
de chimicale pline,
pâine umflată,
parcă e din vată,
haine ieftine tare,
de înmormântare,
cărți groase și multe,
de nimeni citite,
vor fi și ere noi,
în timpul d-apoi,
iubire de zor,
la televizor,
oameni solizi, întregi,
musculoși, dar blegi,
viața-i toată-n față,
da-n umbră și ceață!...
poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui... Regelui!
Pentru mine-n lumea asta, de n-ai fi tu n-ar fi nimic,
Mai mult ești ca un prieten sau cu a mare un amic,
Un îndrumător în viață, printre prăpăstii, mărăcini
Un deschizător de drumuri, produs al veșnicei lumini;
După furtuni ce-ai pătimit și lacrimi reci de-mpăcăciuni,
În pace tu te odihnești, lăsând în urmă-nțelepciuni,
Oricum, cumva, eu vreau să știi, te voi păstra în amintire
Neam dupa neam te va afla... în armonie și iubire!
poezie de Vasile Zamolxeanu (9 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dictonul meu: o viață secretă e o viață fericită. Nu vreau să mă invidieze lumea când sunt fericit, să-și roadă unghiile când mă plimb în avioane private prin lumea întreagă, când stau la hoteluri cu multe stele sclipitoare, când rulez milioane pe bandă rulantă. Dacă pot să ajut pe cineva, o fac cu mare bucurie.
Michelle Rosenberg în Secretomanul Șarmant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În gând cu glas tare...
Nu-ncape-ndoială ca voi merge în rai
Fără vreo pilă sau să dau vreun parai,
Nu-ncape nici gândul că e bun sau că-i rău
El iese pe gură cum l-a dat Dumnezău
Și-astfel reiese că sunt deștept nătărău...
Nu-ncape-ndoială ca voi arde în iad
De dor de iubire la doar minus un grad
Nu-ncape nici mintea de-i bună sau rea
Și-atunci dă pe-afară că-i vine-a făta
Din asta reiese că dracu-i sadea....
Când capul e troacă, latrină ți-e guru
Iar viața-ți confirmă: gura bate...-mprejuru!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 iunie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este scurtă, lumea este mică dar mai este și foarte largă. Când aveți o problemă întrebați-vă: "va mai conta asta peste un an sau doi?" și dacă răspunsul este "nu" gândiți-vă bine dacă merită să vă irosiți atât de tare pentru ea. Sunt probleme care atunci când apar credem că s-a sfârșit lumea dar mai târziu realizăm că nu au fost decât niște noi începuturi sau niște oportunități.
Robin Sharma în Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Leader Who Had No Title: A Modern Fable on Real Success in Business and in Life Paperback" de Robin Sharma este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la E plin sătucul... plin de dor
E plin sătucul de cărări,
De ulițe și doar un drum
Pavat și ăla de plecări
Că de venit, e gol oricum...
La câte-o curte stând comod
Mai cârâie vreo doua cloști,
E plin sătucu-n pomi de rod
Dar să-i culeagă, stau de proști...
Mai sunt pătuluri de știuleți,
Ici colo gardu' ține-un țol,
Iar cioatele mai fac bureți,
Sătucu-i plin, păcat că-i gol...
Sunt guri de lut ce-și cată foc
Să-i fie-aprins de un vlăstar,
Și bătături cu dor de joc,
Un dor de plin, un dor amar...
E plin sătucul de uitați
La grobiște pe deal în sus,
Iar cei ce-au mai rămas purtați
Te uiți la ei că-n zori mai nu-s...
Cei de curând plecat-au toți
În a streinilor priviri,
De unde alții să mai scoți?
E plin sătucul de-amintiri...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întunecarea
Se-nalță drumuri lungi de fum
Și plouă...
Și lumea toată legănată-n vânt,
Visăm de-acum cu toți o lume mare
Dar mare-ntunecare-i pe pământ.
Sufletul parcă plânge de durere...
Odată cu cerul s-a închis și gândul
Ne întrebăm dacă e gând sau noapte
Și-n vis plutim o clipă printre stele.
E-n toamnă-n noi și-n lumea noastră este
Tot toamnă, dulce hibernare, apatie și vis.
Stau și privesc cu fața-n sus
Cum aleargă prinși de vârtejul vântului,
Pe păienjenișul albastru,
Ca niște corăbieri, câțiva nori solitari,...
Vestitori ai dulcelor ploi, ai clipelor tandre, ale tainicelor vise,
Aduc iubiri rătăcite la margine de mare
Și păstrează intactă urma de nepătruns a primei iubiri
Acoperă lumea cu valuri de cu valuri de ceață și de răcoare
Lăsând în suflet liniște și singurătate.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La piață
Telemeaua asta seacă
Îmi provoacă indignarea:
"Cum au reușit s-o facă,
Mai sărată decât sarea?"
epigramă de Vasile Matei din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeița cu balanță
moto: Nu se sinchisesc de probe
Nici de cei ce vând vreun pont
Cât mai costă azi trei robe
Să le-aprobe-ntr-un decont?
--------
Un lipsit de apărare
capotează. Dar mai des
Cine dă cu pumnul tare,
Are cel mai mult succes
Dați-mi numai o părere
Nu e nou nimic sub soare
Iluzia iluzii cere
Chiar când dăruiești o floare
Am lăsat să se răstoarne
Lumile cu susu-n jos
Și-am suflat cu toți în goarne
Fără de nici un folos
Camarila sau ce-a fost
Se-noiește după rang
Cum își ia proverbul rost
Dintr-un zbor de bumerang
La ce bun să protestezi,
Să-ți bați singur cuie-n talpă?
Lupul caprei cu trei iezi
A fost o monedă calpă!
La ce bun să dai din coate
Când te afli la nevoie
Dacă numai banul poate
Să dicteze după voie?!
Banul face ca instanță
Toate legile din țară
Că zeița cu balanță
Ați văzut: e chioară, chioară!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!