Povestea fluturelui
Ți-am încercat buzele...
Erau fierbinți.
frisonul ultimului cuvânt "Rămâi!"
sărea ca o minge pe treptele
dărâmate.
Iar eu zburam
în mâini țineam aripile tale
de fluture.
Le prinsesem,
când se ferfenițau
pe umerii mei.
Le-am sărutat,
erau mici.
În ozonul nașterii
dragostei
se atrăgeau două extreme-
absența trupului meu
și aripile tale de fluture.
Se ciocniseră doi magneți-
frisonul bătea în soarta iubirii-
o minge magnetică,
iar eu zburam
și tu zburai,
și buzele noastre se sărutau.
La început culorile
se pecetluiau pe buze-
Așa se născuse povestea
fluturelui.
Magnificul zbor
era o minge
ușoară
ce sărea pe caldarâmul
amețitor
și noi după ea
ieșisem în stradă...
Ah, ce aromă de culori
și ce iubire fără anotimpuri!
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Un om a văzut o minge de aur pe cer
Un om a văzut o minge de aur pe cer;
A urcat după ea
Și, într-un final, a atins-o
Era de argilă.
Acum vine partea stranie a lucrurilor:
Când omul a ajuns pe pământ
Și a privit din nou,
Iată, acolo era o minge de aur.
Acum vine partea stranie a lucrurilor:
Era o minge de aur.
Da, în numele cerului, era o minge de aur.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Red Badge of Courage & Other Stories" de Stephen Crane este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Azi sunt fericită fără motiv!
Azi sunt fericită, fără motiv!
Un motiv ar fi totuși,
aripile de fluture în zbor.
Știți câți fluturi am văzut azi?
Dar, câte culori s-au strâns,
să le împodobească aripile?
Privirea mi-a zburat odată cu ei
și mirosul fiecărei flori m-a amețit.
Poate, de aceea sunt fericită, fără motiv!
Poate sunt deja un fluture
și nu mi-am văzut aripile până acum!
Poate că parfumul e de vină sau vântul.
Azi sunt fericită! Toți fluturii, toate florile
mi-au cântat, au dansat, s-au jucat.
Iată un motiv să fiu fericită!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am privit la el fascinată. Nu vroiam să mă mișc de lângă el. Un fel de clopote au început să-mi bată prin vene - astea nu erau, cu siguranță, semnele unei boli - un fluture părea să-și fi desfăcut aripile de-o parte și de alta, pe umerii mei. Aș fi putut să zbor cu ușurință acum. Mircea și-a îngropat din nou fața în mâinile mele. Cerul a coborât pe pământ, soarele și cerul păreau una cu pământul, am rămas fără cuvinte, țintuită de greutatea unui sărut.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Mociornita Georgiana Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erau pe acoperiș
urcați pe țigla care arde azi
se sărutau sub nori coborâți
să primească mângâierea
celor ce încă se îndrăgostesc
vântul
bătea lin pe străzi și plimba
sămânța iubirilor limpezi
sus era derutat și lovea hornurile
afumate cu te miri ce zeci de ani
vântul
sufla acum în dorul lui prin părul
sărutat cu buzele fierbinți
lua forma gâtului mlădios ce poartă
doi ochi frumoși de căprioară
care bea apă din izvorul fericirii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
ți-am adus
o petală de trandafir roșu
în buze am strâns-o delicat
să nu o strivesc
ți-am adus și ieri o petală
te-ai supărat că am strâns-o prea tare
fără să vreau mi-am încleștat buzele
simțeam o durere în inimă
de la iubire
până la urmă m-ai sărutat
încă păstrează voluptatea trandafirului
dacă aș avea o daltă l-aș sculpta
să rămână veșnic roșu
buzele noastre se unesc
petala trece de pe buzele mele
pe buzele tale
sărutul e ușor și rapid
petala seamănă cu o rană
de îndrăgostit fericit
întins pe nisip
petala de trandafir este mângâiată
ușor de briza mării
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripile de dimineață
Am încercat să zbor,
dar toți îmi spun că aripile mele sunt pentru înot.
Mi-am încercat întâi aripile din somn,
Aproape reușisem.
Cu răsuflarea tăiată planam peste câmpii albastre și domuri înalte,
mă înălțam și coboram aievea.
Cât vis era în zbor și-n vis câtă zburare
când se-ncheiau sub aripi
imensități albastre-n continuă urcare!
Plutind pe mai departe,
din aurora boreală mi-am tăiat o parte.
Erau minunate ca aripi, dar prea mari erau
și, când m-am rotit într-o parte,
amețită de-atâta adâncă imensitate,
au alunecat la nord, acolo unde erau învățate
să stea și să fluture.
Aripile de miazăzi când le-am vrut
pe la subsiori, când luam viraje, s-au descusut.
Într-o poiană, un fluture bătrân
mi le-a dăruit pe ale sale.
Spunea că înțelepciunea vieții nu e să zbori,
Ci, cât mai mult, să stai în nemișcare.
Cu-asemenea aripi subțiri,
care imediat mi s-au rupt,
să gândești așa nu-i de mirare.
Atunci m-au găsit aripile de dimineață:
înalte, albe, sidefii, cusute fără ață,
parcă din nori, parcă din ceață,
parcă sunând a micșunele,
clopoței argintii la încheieturi,
pe margini, boabe de rouă cu stele,
nici cântec de leagăn doinind,
nici auz de pasăre albă auzind,
Urcând și sunând, spațiile deschizând,
sufletul înălțând
la marginile mării hodinind,
când apusurile vii cerurile-nchid,
fremătând în zori, peste mări, în argintii zale,
înotând prin ceruri umbrite de stele,
Mari cât ale crinilor petale.
C-o sete nebună de viață, de parcă
nicicând nezburând, nicicând neîncetând,
ar fi pornit din însuși izvorul de viață,
mai pure decât crinul,
mai limpezi decât seninul,
argint de porumbiță picurându-mi pe spate,
dor de zări și viață, dorul de departe,
dorul de lumină, lumină neâncetată,
neatinsă, neapropiată,
adevărată!
poezie de Dania Vasilescu din Aripile de dimineață
Adăugat de mihai51
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Aripile de dimineata" de Dania Vasilescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sunt fluture de-o zi...!
E dimineață...
Încă pe trandafiri
Mai sunt boabe de rouă.
Zbor...
Culeg nectarul vorbelor
Și vouă...
Vă dăruiesc iubiri!
E ora nouă
Și aripile mi le-ntind spre cer...
Iubesc...
Ce mister!
La prânz,
Sunt învăluit în flori de migdale...
- Ah! Ce petale!
Nu-mi rupeți aripile la ora două...
Mi-e dor!
Și...
Vreau să zbor...
Sunt fluture.
Călător...
Pe la chindie,
Poate iubita o să știe
Cumva...
Undeva...
De dragostea mea.
Când întunericul mă va cuprinde,
Cineva mă va vinde...
Poate pe treizeci de arginți...
- Iubita mea,
Să nu mă minți...
În palma sufletului tău,
Sunt EU.
Să nu-mi faci rău,
Eu sunt al tău.
Sunt fluture de-o zi...
Așa va fi...
Poate-oi trăi
Mai mult de-o zi
ȘI IARĂȘI VOI IUBI!
poezie de Coman Vasile (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Situația în care arunci o minge și prinzi o minge - reprezintă un truc în sine. Am făcut acest lucru de câteva ori, dar nu este un lucru pe care-l poți face mereu la fel.
citat din T. Boone Pickens
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The First Billion Is the Hardest: Reflections on a Life of Comebacks and America's Energy Future Paperback" de T. Boone Pickens este disponibilă pentru comandă online la 65.99 lei.
Iubire
am luat o coală de hârtie
și-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
și ți-am desenat chipul
am luat gândurile
și le-am prins între pagini
am luat buzele tale
și
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc
poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul fluturelui
Cand primavara curgea prin
Cascada visului unui fluture,
Cand razele soarelui tipau
Spre fereastra deschisa a sufletului sau,
Cu aripile-i mici si fragile zbura
Numai cu un singur gand
Catre drumul acelei sperante
De a mai zbura inca o zi,
Poate va cunoste si el alte anotimpuri
Si aripile lui fierbinti vor simti
Adierea vantului si va vedea frunzele
Ce invelesc pamantul,
Iar cand va simti primul fulg de nea
Atunci ve-ti vedea lacrimi de fericire,
Cristale mici albastre ce cad pe
Un covor alb si visul fluturelui
Va fi implinit si se va duce
Pe acel drum al nemuririi.
poezie de Nica Dorin Alexandru
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluture
Un fluture timpuriu
În primavara vibrând de seve...
Privești de sus.
Cât vezi cu ochii
Sub tine se-ntind mări de flori
Păduri și sesuri
Inundate în lumina simplă, picturală.
Cu umerii încarcați de bronz
Te poartă vântul, te coboară,
Te scufundă în marea de polen.
Dincolo de tăcere
E vântul, cuvintele tale nerostite încă,
Așteptând o altă naștere, o altă primavară...
Aripile iți vibrează de dor
Și treci, căutându-mă în fiecare floare,
În fiecare răsărit,
Într-o altă viață.
poezie de Rada Rancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buzele tale
strivesc tăcerea departe
de mine ai plecat
vrei să mă uiți
șoptesc ceva de iubire
nici nu mai vrei să auzi
e chinul dragostei întrerupte
cu brutalitate cer să te întorci
buzele tale vreau să le strivesc
în sărutul nostru bestial
încerc să comunic telepatic
dar ți-ai închis toate ușile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurtă călătorie
Din iubire ne-am născut
Viața-i scurtă călătorie în timp
Existăm cu iubirea celui sfânt
Iubire aperi sufletul ca un scut
Am deschis în noapte o carte
Fluturi eliberați zburau grăbiți
Suflete ce erau aproape moarte
În file fără iubire stătea amorțiți
Un fluture ce-i bătea tare inima
Scutură agitat dintr-o aripă
Aripi pufoase precum plapuma
Iubirea se-mprăștie fără risipă
Viață tu poartă-mă în voia sorții
Acoperă gândul cu ale tale muze
Prin cuvinte iubire te laudă poeții
Cu freamătul neîngrădit de buze
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna fluturelui
te-ntrebi unde-s fluturii iarna
s-au deghizat în fulgi de nea
și zboară dinspre cer spre pământ
topindu-se pe obrazul tău
nu-ntreba unde-s fluturii iarna
aripile lor se opresc pe reverul hainei tale
în părul tău
caută coloritul florilor
parfumul lor
uneori dansează
alteori se odihnesc pe pleoapele tale
pe buzele tale
ei cred că-s petale de maci
sau de roze
uneori mor striviți de copite de cai
alteori se transformă în oameni
sau aripi de îngeri pierduți prin zăpadă
poposesc în palma copiilor
se topesc și devin
lacrimi
poezie de Ana Podaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roșii, dulci, două petale
Roșii, dulci, două petale
Așa văd buzele tale,
Ori de câte ori, de mână
Ne plimbăm sub clar de lună.
Vezi iubito, ce-ți spuneam
Când de mână ne țineam?
Străbăteam alei înguste
Gura mea, gura-ți să guste.
Îți spuneam vrute, nevrute
Gura ta să mă sărute...
Dintr-o simplă joacă, atunci,
Azi în brațele-mi te arunci.
Și o faci cu nonșalanța,
Eu scorpion, tu ești balanță,
Amândoi romantici, sinceri
În iubire flori de nuferi.
Cine-ar fi crezut vreodată
Că va fii adevărată,
Dragostea-ncepută-n glumă
Azi n-i tată, dar și mumă.
S-a-ntâmplat fără să vrem,
Unul pe-altul ne avem,
Dragostea pe noi ne leagă,
Îți sunt drag și îmi ești dragă.
S-a-ntâmplat în acea seară
Când eu pentru prima oară,
Am gustat buzele tale,
Roșii, dulci, două petale.
poezie de Razvan Isac (14 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruj
sângele tău este pasăre
cu aripile între două lumi
ia forme și culori
potrivit intențiilor
(apropo de pavaje
unui iad prezumtiv
și de foamea
de o îmbrățișare -
gestul în sine
nici nu mai contează)
vine Ultima
își țuguie buzele
în oglinda oaselor tale strălucinde
și se fălește cu un roșu
impecabil
zborul abia acum
începe
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt că sunt plin
ochi de dragoste și alte boli
de inimă în sufletul care pictează
buzele tale pe buzele mele
mai mult pe retină îmi urcă
am ajuns la punctele de suspensie
sufletul e un fluture albastru
iubesc intens părul blond
lacrimi de nebunie ies să-l ude
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fluture
Un fluture aș vrea să fiu,
Să zbor, să mă înalț,
Chiar dincolo de vise,
În emisferele necunoscute
Să-ngenunchez doar în fața iubirii tale,
Să simt cum inflorește dragostea.
Cu inima-n timpane, eu plutesc
Spre curcubeul ce miroase a flori de lotus
De dragoste mi-e dor ca de lumina verii
Cu flori pe câmp și păsări cântătoare,
Dorința parfumată, de iubire!
Iar tu, aș vrea să fii o floare
Ce tânjește după sărutul meu firav, de fluture, ce-n zor concav,
Te-a sărutat.
Azi cu un fâlfâitde aripă aș vrea să te ating
Tu colorându-mă cu-al tău polen,
Să -ți răcorești staminele îngălbenite,
Hrănindu-mă cu-a ta dulceață și beție de culori.
Pe o saltea de flori vreau să mă odihnesc.
Doar din petale să îmi fac culcuș
Și să visez, gândindu-mă la nemurire...
Clipă să-ți fiu, zâmbet pe față,
Să te mângâi și să te fac să râzi,
Să alergăm prin univers desculți,
Să ne-nfrățim cu fiecare rază.
Tu, minunată floare, cobori din pliul ăstui soare,
Bucură-mi scurta viață trecătoare!
Nu lăsa întunericul să mă-nconjoare!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sergentul de poliție: Knox, Dooley, am primit un raport despre un fel de minge de foc pe Liberty Island. Verificați ce s-a întâmplat.
Dooley: O minge de foc? Ne ocupăm imediat de asta.
Knox: Nu poți trimite pe altcineva sergent? Doar am lucrat toată noaptea.
Sergentul de poliție (sarcastic): Oh, îmi pare rău domnule Knox. Uite ce, întinde-te in biroul meu și o să-ți aduc o păturică ca să tragi un pui de somn.
replici din filmul artistic Ți-l prezint pe Dave
Adăugat de Spătaru Cosmin, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilăria asta e un fluture...
Să se facă repede copilărie,
cât ar bate trei orologii
cu douăsprezece aripi de pegași în cetatea norilor,
să se prefacă zăpezile în armăsari de foc.
Copilăria asta e un fluture
urcat în fulgerul tânăr,
amestec de primăvară și lumină între flori.
A fi copil e înger la ureche.
Atunci ce rost mai are orizontul
sau râul cu un singur mal?
Că s-a întâmplat să-mi văd aripile în oglinda apelor.
Am trecut de toamna cu buzele de mere roșii,
Jumătate floare, jumătate grăunte de rouă,
plutesc în armura soarelui.
Se-ntâmplă, că s-a întâmplat să mă fac fluture
de la inimă în jos,
hoinăresc deasupra râului de păpădie
căutându-mi încălțările
pe care le avusesem legate c-un fir de nea.
poezie de Camelia Oprița (30 august 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!