Te-am ascuns în mine
Glasul tău răzbate în inima mea
Prin petalele cuvintelor dulci,
Îmi vindecă mugurii de aprigă stea
Cernută în sânge cu ochi de năluci.
Se clatină în ceruri brownianul greu
Al sentimentelor de vis iradiate,
Cu iadeșul iubirii descâlcesc mereu
Experimentele de dor înnobilate.
Regula psihozei roade-n telefon
Oasele notelor muzical rotunjite,
Săruturi fierbinți se întorc în ton
Prin roua trăirilor pure și sfinte.
Fericirea înalță-n zbor de păpădie
Aripi mutuale, multiple, în timp,
Te-am ascuns în mine dulce poezie
Pentru iubirea acordată-n schimb.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Înnobilând iubirea
Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în brațele Domnului.
Tu îmi privești inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.
Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorții din coji de pământ?
Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.
Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptați de o floare.
Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caruselul de păpădie
Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spațiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveștilor cu ploi.
Inima răvășită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinți
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinți.
Sunt lunecos arcuș pe gât de vioară,
Pe-aripile nopții șterg cerul de ceață,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală și muguri de viață.
O batistă agăț în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oase la Târgul de Sare
Am pus oasele
Pe taraba
Târgului de Sare
Să vindec
Magma lor stelară.
În mugurii cuvintelor
Putrezește inima
Precupeților.
Oasele îndoaie
Genunchii umbrei
Semănate
În Târgul Inimii
Izvodește iubirea
Lăsând praf de oase
Pe vatra încinsă
A târguielii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea golită în noi
Ascuns e-n inima mea
Fulgerul iubirii tale,
Vâjâind precum o stea
Pe un nor prins în zăbale.
Hățu-i visul prelungit
Prin vertebre și prin sânge,
Unde dorul a zidit
Lacrima ce amar plânge.
Fulgerul va arde totul,
Chiar a inimii culoare,
Iubirea va fi resortul
Care va ieși la soare.
Și va prinde în cârlige
Rufele spălate-n doi,
În lacrima care frânge
Lumea golită în noi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nud cu metafore
Ploaia de îngeri din inima mea
Se topește în cerul ascuns în apus
Unde s-a aprins ca semn câte-o stea
Cu fierbințeala iubirii sub lacăt ascuns.
Florile își ofilesc surâsu-n absența
Întâmplărilor cu brațele de fum
Uitând că-n dragoste virtutea și esența
Revin ca phoenix din scântei și scrum.
Locul tău a rămas înmiresmat în vecie
În inima de flori cu aripi la sandale,
Poți reveni zburând în miez de poezie
Lipindu-i pe nud metafore petale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potrivirea-n veșnicii uscate
Iubirea ta zvâcnește-n sufletul meu,
Palmele ei sunt cuib de sentimente,
Îmi zidește-n ochi un curcubeu
Și-n sânge-mi pune aripi de erete.
Intru încântat de Bachus, sus în vie,
Lumea cântă între umbre moarte,
Picioarele au bătături ce-mbie
Rodiile iubirii să nu fie spate.
Dorința nu se-astâmpără în târg,
Nu vând, nu cumpăr vise împlinite,
Visele ce-au sânii în nou pârg
Sunt veșnicia clipelor cernite.
Tu, aceeași, treci și-acum prin mine,
Roua ta mă spală de păcate,
Oasele se macină-n ruine,
Mi le potrivești în veșnicii uscate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândră floare, dulce floare
Te-am văzut prin geamul vieții
Mândră floare, dulce floare,
Aduceai zâmbet de soare,
Rouă-n roua dimineții.
Te-am întâmpinat zâmbind
Și te-am adunat la piept,
Ai crezut că sunt șiret
Când îți șopteam bâlbâind.
Tu cu irisul fierbinte
Mi-ai potrivit joaca firii
Și în pacea fericirii
Mi-ai spus câteva cuvinte.
Am surâs, semn de mirare,
Am jurat în joc ghiduș
C-am să urc făr' lunecuș
Cu tine în nalta zare.
Te adun și-n vis la piept
Încercând mereu, mereu,
Zborul lung spre Dumnezeu
Tu, floare și eu, poet.
Geamul vieții se deschide
Zâmbet dulce m-a cuprins,
Zboru-n mine s-a aprins,
Prin tine culoare prinde!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cununa iubirii
În spumele gândurilor devin tigru mutat între valuri,
Îmi aștern surâsul secundelor pe-ntinsele fregate,
Tremurândele mele mâini te ating ca pe o acvilă
Pe buze, cu o floare, întronând o minunată carte.
Sunt egalul tău cu mine în egal, cerul de peste munții
Scăldați în marea de rune, de semne-mbujorate de iubire,
Sunt păzitorul rachetelor înaripate în fiecare toamnă,
Mă recunosc pe căi necunoscute ca dulce amintire.
Pasăre cu buze de foc, suflet pus în templul de cuvinte,
Scutur crinii din roua lacrimilor în sânul altarului
Din care zeii beau fericirea tainei cosită din dorințe,
Fulgere de flori trec prin unica viziune a pândarului.
Văd cununa iubirii încoronând lumina sufletului meu,
Cu ea șlefuiesc rime și epitete, în poezie prelinse,
Așez cuvintele pe buzele tale, îți stropesc inima cu mir,
Cu ea mă dezlipesc de pământ și mă ung cu aripi de vise.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatră de dor
Inima fură pulberea
Nemărginirii stelelor,
Sărutul nostru apropie
Vraja de buzele verbelor.
Dorul cuvintelor dulci
Miroase a clisă-n poezie,
Rimele-s zidite-n oase
De cruci, de iasomie.
Sărutul limpezește clipa,
Inima se zbenguie-n zbor,
Sub aripă munții și marea
Rămân o vatră de dor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te-am iubit, te voi iubi
Eu te-am iubit, te voi iubi
Cât pe pământ vor fi izvoare
Că-n trecere am fost, vom fi
Un freamăt alintat de soare.
Și inima fi-va poruncă
În mângâieri fără sfârșit
Când pe furiș în ceruri urcă
Destinul nostru infinit.
Mă-ngenunchează deseori
Doar gândul că îmbătrânesc,
Cum tu răsari din miez de flori
Ești valul prin care vâslesc.
Frumoasă ești în dulce grai
Și muză-mi ești în poezie,
În tine cresc ramuri de nai,
În mine semnul veșniciei.
Așa voi face, cum îmi spui,
În lacrima ce ai vărsat
Purificarea gândului
Că mi te-a dat și n-ai uitat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatra focului...
În caseta de gândire a luminii mele
Ziua este soare, noaptea-s mii de stele,
Timpul nu-i uitare, e visul din ele.
Inima îmi pune șoapte în cuvinte,
Rimele iubirii de tine-s potrivite
Printre mângâieri din graiurile sfinte.
Zarea stă să nască fluturi pentru zbor,
Din arșița voinței iese un izvor,
Un fulger mă sculptează pe un mic ulcior.
Pe cuvânt îți spun: în gândirea mea
Cresc mugurii din pajiști, cărărui de stea,
De-a păstra iubirea rotunjită-n ea,
În caseta de gândire a luminii mele
Unde ziua-i soare, noaptea-s mii de stele,
Trupul tău e vatra focului din ele.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă-aș fi...
Dacă lumină aș fi
Cu inima-n miez de stele,
De-aș fi contopit cu ele,
Cu tot cerul te-aș iubi.
Ai ochii de floare-n rouă,
Limpezi și strălucitori,
De îmi vine deseori
Să ți-i sorb, c-o rimă nouă.
Ai buzele încarnate
În cuvinte-nmugurite,
În săruturi potrivite
Zi de zi, noapte de noapte.
Dacă-aș fi un curcubeu
Peste lume trecător,
M-aș opri ușor din zbor
Să te iau la pieptul meu
Să te duc pe-o lungă rază
Către stelele fierbinți
Unde să fim doi iubiți
Sub a Domnului păvază.
Numai că, nu mi-s lumină,
Nici steluță cu miez nu-s,
În inimă te-am ascuns
Prin huceagul din retină.
Tu decizi rima ei nouă
În cuvinte-nmugurite,
Cu săruturi potrivite
Prefăcute-n bob de rouă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ram de poezie
Vreau să dorm în brațele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...
Flori din livezi și câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...
Să adunăm dorurile în inimi fierbinți,
Să ne-mpărțim săruturi fără rugăminți...
Să facem leacuri din iubirea noastră
Și-n ea zidită luna ca fereastră...
Să fim în miezul nopții doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea-i adusă de îngeri, din cer...
Noaptea închide-mă-n inima ta,
Ziua ia-mă în zboru-i înalt,
Vopsește-mi dorința de-asalt
În iubirea sclipirii de stea.
Buzele noastre să cânte în zbor
Săruturilor năvalnice-n dor.
Prin inima ta, prin inima mea
Zvâcnesc întrebări și răspunsuri
Cu pante moi dar cu urcușuri
În încercări de flori de catifea.
Totul e farmec și totu-i mister,
Iubirea-i adusă de îngeri, din cer!
sonet de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet învăpăiat
Învăpăiat mi-i sufletul când tu
Licăriri de miere îmi presari pe buze
Prin mângâieri și sărutări fierbinți
Sub zgomotosul zbor de buburuze.
Marea ne așteaptă cu nisipul plajei
Finisat de valul sitei universale,
Unde timpul macină toate iubirile
Ce se sufocă-n cuvintele banale.
Vreau măreția unui vis prin tine
Vorbe dulci prin buze însetate,
Să ne iubim împărtășind iubirea
Braț la braț cuprinși de bunătate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți cânt iubirea
Îți cânt iubirea pe-o aripă de vânt,
Pe curcubeul ce se vede-n zare,
Și am s-o cânt cât voi fi pe pământ
Căci e iubire pură-nălțătoare.
Îți cânt iubirea prin jocul fulgilor de nea
Care brodează-n iarnă voal alb, imaculat,
Și printre florile multicolore din grădina mea,
Pe zborul păsărilor ce-n toamnă au plecat.
Îți cânt iubirea printe valurile înspumate
Ce scaldă plaja-ntinsă, netedă și aurie
Sau printre poezii încă neterminate
Ce-așteaptă a iubirii dulce poezie.
Îți cânt iubirea zi și noapte,
Căci m-a vrăjit și nu o pot uita.
Ecoul cântecului ei, ca niște șoapte
Se-ntipărește adânc în mintea mea.
Îți cânt iubirea pe-un nor,
Prin viața încărcată cu povești,
Și îți trimit vibrația în zbor
Spre strălucirea aștrilor cerești.
Și printre stele-ți voi cânta iubirea
Când eu voi fi o mică stea,
Și cât va fi să țină veșnicia
Eu am să-ți cânt mereu iubirea ta.
poezie de Lucia Marin
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă din soare cu aripi
Plouă din soare cu aripi de apă,
Zbori cu elan prin inima mea,
Pescărușii din ochi se adapă
Atârnați vertebral de o stea.
Traversăm în valuri oceanul vieții,
Stropi înflorați în suflet descriu
Frumuseți din geana dimineții,
Vreau să fie așa și-n veșnicul târziu.
Și reciproc, o, Doamne, vreau să fie,
Aripi de apă s-ajungă până-n soare,
Să intru-n inima iubitei ca în vie,
Să mă îmbăt cu-a dragostei licoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reintrarea în stalactite
Orizonturi răsucite, răsucite, împletite
În oasele mărunțite în transpuse stalactite
S-ar da huța zi și noapte pe sub razele de lapte
Care curg în cupa vieții din steluțele răscoapte.
Adunăm în sân cu dorul flacăra unei iubiri,
Căutăm să punem aripi pe cuțit cu străluciri,
Iadeșul în zbor cuprindă orizonturi răsucite
Și în larg de împliniri reintrăm în stalactite!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale-n a inimii urnă
Dimineața iubirii mele
Se-nalță pe aripi de curcubeu,
Se ascunde în inima ta
Să aibă vibrații mereu.
Amiaza iubirii se-nalță în cer
Pe raze ce-atârnă din soare,
Tu-mi aduni umbra în roua
Ochilor descântați de o floare.
Acum, înserarea iubirii
Șterge luna din elipsa nocturnă,
Tu vrei dimineți și amiezi -
Petale - n a inimii urnă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa mea, frumoasa mea...
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolțit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.
Se-nalță, cade, reînvie
Pe pala vântului ștrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleștar de vis,
Tămăduiește-mi rana vieții
Prin aripa ce m-a cuprins.
A încolțit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Își spală fulgerele-n ploi.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!