Tata se ducea la cârciumă pentru că el a fost muzicant. În familia lui erau trei fete şi doi băieţi. El era cel mai mic. Soarta lui a fost să pască capra. Nu caprele. Capra! Atât aveau. O rudă le-a spus părinţilor lui: "dă-mi-l mie!". Şi aşa a ajuns la regiment. Regimentul l-a făcut copil de trupă la fanfară... A făcut şcoala primară, liceul, Conservatorul, a ajuns dirijor şi comandant de fanfară şi şeful muzicilor militare din toată ţara.

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra

avea semnătură electronică securizată
şi trei iezi modificaţi
genetic care visau cifra zero
nu mâncau iarba era de fumat
înainte se temeau de lup
acum vânau lupi visând planuri
tactice şi capre şi iarbă
capra noastră comună purta bijuterii
făcea yoga şi era zen
de dimineaţă până seara
când făcea chiolhanuri
vorbea despre capra neagră zburătoare
mitul cifrei unu
unu la făcut pe doi
exact ca-n taoism
înainte nu a fost nimic
nici măcar zero nu era
capra luase imaginea apei
ca simbol al con
secvenţei
iezii au crescut mari
nu mai încăpeau în pielea lor
au dezbrăcat trei lei
şi purtau pielea mai lejer
capra practica şcoala
maimuţelor şi scria în blogul ei
doi la făcut pe trei
şi trei a făcut celelalte lucruri
era învăţătura lui lao tzu
o idee despre mersul căii lactee

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine este Albulescu ăsta? Este evreu, nu? Nu, domne, ta-su este Vasile Albulescu, dirijor la fanfara militară, mă-sa este catolică. Păi lucrurile stau aşa: pe mine tata a zis să mă boteze ca pe tac-su. Şi a spus Albulescu Iorgu şi aşa s-au făcut toate actele. În cristelniţă când m-a băgat am avut fericit un naş, a fost generalul Constantin Vasile şi în cristelniţă m-a băgat: "se botează robul lui Dumnezeu Vasile!" Maică-mea a tăcut din gură şi nu a zis nimic, dar când am început să ne înţelegem, mi-a zis Mircea. Cine a fost Mircea, fireşte că nu ştiu, dar ea a vrut ca în casă să poată să strige Mircea cu o autorizaţie. Asta a fost povestea cu numele meu.

citat clasic din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am făcut şcoala primară, până la reforma Învăţământului, la Liceul "Sfântul Andrei". Erau două licee cu călugări din Germania, unde se învăţa intens limba germană - "Sfântul Iosif" şi "Sfântul Andrei". Eh, această educaţie mi-a dat o anumită dispoziţie către ordine, către mai puţină întâmplare şi mai multă judecată înainte. Nu atunci, ci mai târziu. E un răsad care înfloreşte peste 20-30 de ani, iar la unii nu înfloreşte nici peste 80.

Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost singur la părinţi, dar nu am fost un copil sărac. Noi am trăit din banii lui tata. Mama n-a lucrat niciodată, a fost casnică. Ea a avut grijă de noi toţi, iar tata ne-a ţinut: pe ea, pe mine, şi pe el. Nişte oameni normali, stând într-o casă cu chirie undeva în vecinătatea Casei Poporului... Acolo am locuit toată copilăria mea.

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt băiatul mamei mele. Este foarte limpede. Mama mea a fost catolică, Tempinski, un nume polonez. Din familia lor mulţi s-au tras în vale către noi, au intrat în România şi şi-au făcut un rost, o viaţă. Şi aşa... Nu ştiu cum e corect: mama mea l-a cunoscut pe tata sau tatăl meu a cunoscut-o pe mama. Aş vrea să lămuresc această poveste. A fost o femeie superbă.

Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Naţional" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am descoperit că bărbaţii şi femeile care au ajuns in vârf au fost cei care s-au implicat în ceea ce aveau de făcut cu toată energia, entuziasmul şi sârguinţa lor.

citat din Harry Truman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajuns, în 1990, să revăd terenul pe care fusese casa părinţilor, în Corneşti - Basarabia, am fost rugat să nu-l privesc cu insistenţă, să nu se creadă că-l revendic

Locul ăsta, mătuşică,
Eu îl am, nu-ţi fie frică,
Îl păstrez în inimoară
Din clasa-ntâia primară.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia, zic unii, a falsificat iubirea. Poezia a făcut cântece, statui, versuri din sentimentul simplu şi firesc ce a fost odinioară iubirea, a făcut nebuni din oamenii cari, şi altmintrelea, erau cam porniţi spre nebunie, a făcut gurmanzi din oamenii cari până atunci erau înfometaţi. Eu însă zic că nu există poet, muzicant, pictor sau sculptor mai mare ca un îndrăgostit.

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am comandat şi eu trupe şi de când am fost sublocotenent şi până la regele Carol n-am făcut decât să mă cert, până la bătaie sau boxare pentru hrana soldatului. La mine la Divizie se mâncau două feluri de mâncare — la Regimentul 9 Roşiori, regimentul meu. La Şcoala de Război, soldatul de la depozit avea două feluri de mâncare. Era şi curat. Toată lumea avea ce-i trebuia pentru că mă mişcam. Totul era ţinut în cea mai perfectă condiţie. Astăzi nu se mişcă nimeni. Sunt loviţi parcă de paralizie progresivă. Nu sunt inspectaţi.

citat clasic din Ion Antonescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost când a fost

tare frumos a fost dacă a fost
de se minuna toată lumea
dar ei îşi făceau cruce
în zadar a fost ce pretindeau ei
luptele cu bodyguarzi adversarului
se ciupeau şi zgârâiau pe mâini
pe faţă când începeau să se pieptăne
cu toată paza din jurul ei
voinicul voinicului a văzut
prinţesele cartofului trecând
în spatele adversarului
rămâneau caprele alături
să le păstorească cu mandolina
a fost când a fost
dar acum a ajuns generalul
frunzelor uscate într-un partid resuscitat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata a fost din Vlaşca, îl chema Vasile, era băiatul lui Iorgu, iar pe mama o chema Olga Tempinski şi era fata unui polonez care a cunoscut o cehoaică în Ungaria şi cu care s-a însurat şi a făcut-o pe maică-mea în România, la Dumbrăveni. Asta e povestea! Merg destul de des la biserica catolică. Pentru că familia mea a fost majoritar ortodoxă îmi fac semnul crucii dupa ritul ortodox. Amin-ul îl intorc înapoi catoliceşte cu toată palma. Fac aşa pentru mama. Şi se cheamă că m-am închinat şi pentru dânsa!

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am un regret e că nu am făcut pictură. Tata, în momentul în care am intrat în liceu, m-a determinat să dau admiterea la «Caragiale» şi nu la Liceul de Arte Plastice, unde fusesem până în clasa a VIII-a. Urmându-mi şi pasiunea pentru artele plastice, am ajuns arhitect.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamilton Greene

Am fost singurul copil al lui Frances Harris din Virginia
Şi al lui Thomas Green din Kentucky,
Amândoi de obârşie înalta şi onorabilă.
Părinţilor mei datorez tot ce am devenit,
Judecător, membru al Congresului, lider al Statelor Unite.
De la mama am moştenit
Vivacitatea, imaginaţia şi limba;
De la tata, voinţa, judecata, logica.
Toată onoarea se cuvine lor
Pentru serviciul făcut de mine poporului

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

În şcoala primară am fost isteţ, dar n-am avut prieteni. În şcoala secundară, am renunţat să fiu isteţ şi mi-am făcut prieteni.

citat din David Spade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra cu trei iezi - varianta portocalie

Gena toţi o poartă
Nalţi ca nişte brazi,
Capra este moartă,
Iezii sug şi azi.

fabulă epigramatică de Valentin David (26 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Ies, grăbit, cu furca-n poartă,
Injurând ca un ateu:
Capra din vecini e moartă…
După cucuruzul meu!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Peste Dunăre, aproape,
Cât ar face un zbor barza,
Capra am dori să scape
Şi să le mănânce varza!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra

Atât împunge capra cât stă rău;
Atât cât ţine, cari cu oala apă;
Atât cât fieru-i cald dă-l de ilău;
Atât dă-i cu barosul, până crapă;
Atât cinsteşte omul, după teapă;
Atât ţi-l aminteşti: cât stă cu tine;
Atât e hoţ, doar cât în ocnă sapă;
Atât îl chemi pe dracu', până vine.

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lista ei de rufe

Perdelele au fost făcute
pentru a ascunde nuditatea oamenilor.
Beţele de chibrit au fost făcute
pentru a-ţi curăţa urechile
(doctorii sunt împotriva acestei practici).
Undiţele au fost făcute pentru a ucide ambiţiile bărbatului.
Mochetele au fost făcute pentru a acoperi mizeria de pe podele.
Televizorul a fost făcut pentru a vinde porcării.
Ziarele au fost făcute pentru menţine lumea dependentă de porcării.

Şi, în sfârşit...
Eu am fost făcut să fiu al tău.
Şosetele purtate mai mult de trei zile sunt menite a fi aruncate,
de aceea n-ai fost făcută să fii a mea.

Logic... a spus cineva ceva despre Logică?

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar petrecerea se prelungi, pentru că era week-end, continuând şi duminică, 1 martie 2093, până luni. Şi parcă tot nu era de ajuns pentru dragul lor comandant; merita mai mult, oricât de mult... Dar, deşi Sonya Kelso îi categorisise, fără răutate, drept nişte "petrecăreţi incurabili", iată că nu erau chiar aşa; aveau şi ei limitele lor, pe care nu le depăşeau. Ar fi fost prea de tot s-o ţină astfel în continuu. Nu neplăcut, dar exagerat...

citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!