Adam (cu veneraţie sinceră): Bună ziua, Maestre....
Poetul (surprins): Maestre? Ce vorbe fără rost!
Adam: Vă cunosc opera! Sunteţi un mare spirit...
Poetul (trist, reţinut): Sunt doar o umbră, care îşi caută noaptea ei cu lună plină... Dar n-o găsesc. Mă orbeşte falsa lumină... E prea multă beznă sclipitoare în jur...
Adam (declamă): "Cât negurile vieţii putem să le desfidem,
Alt soare să aprindem pe vechile ei căi."

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreţi să vă salvaţi, lepădaţi-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeţi-le...
Poetul: Dar ele ard mereu. Sunt numai flacără. Un rug aprins!
Adam (speriat): Rugul acesta trebuie grabnic stins...
Poetul: Nu pot să-l sting... "Sunt doar o biată urnă cu zgurile durerii"...
Adam: Iertaţi-mă! Aveţi un suflet prea mare pentru vremurile acestea mărunte... (Speriat). Ce să fac? Ultimele resturi ale conştinţei mă îndeamnă să vă ajut... iertaţi-mă...
Poetul: Vino lângă mine, străine! Ce dacă eşti călău?... Vino şi vei primi iertarea mea! "Hai, vino cum te afli, în haina ta de crime"... Iertat să fii!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Dumnezeu a murit, Maestre...
Poetul (ironic): Serios? Vrei să spui că în cetatea binelui au rămas doar diavolii, cu goliciunile lor ascunse în steaguri?
Adam: Dacă Dumnezeu există, de ce nu se exprimă?
Poetul: Ţi-e foame de minuni, necredinciosule! Aştepţi miracole! Descumpănit, în erezia ta, vrei semne...
Adam: Aştept un gest mântuitor, de la cel hăruit să mântuiască...
Poetul: Dar harul sfânt e peste tot! Dacă vrei să-l vezi pe Dumnezeu, închide ochii şi deschide-ţi larg sufletul...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Veniţi cu noi!
Poetul: Cu voi? Nu voi călca nicicând pe drumul crimei. Sunt prea bătrân să mint.
Adam: "Căci e înţelepciune a şti să fii şi rău"!
Poetul: Străine! Răul sub tine-i calul cel sprinten! "Ademeneşti lumina, cu îngerii-ţi perfizi"! În glasul tău mieros eu simt otrava. "Nu-ţi pot iubi minciuna"!
Adam: Tată! "Revarsă-ţi harul peste mine-acuma"...
Poetul: Nu pot, străine! (Oftează). Mare păcat că inima nu ţi-e la fel de bună, precum memoria...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul: Eu nu cu voi am treabă. Prin versul meu, vorbesc cu Dumnezeu!
Adam (zâmbind): Aici e problema, Maestre! Rânduiala noastră presupune că Dumnezeu nu există. Iar dumneavoastră îl invocaţi în fiecare pagină...
Poetul: Dumnezeu? Voi L-aţi scos din biserici, dar El există! Căutaţi în inimile oamenilor... (Ironic). Percheziţionaţi-le atent sufletele!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (declamă, calm, fascinat): "Te-am străvăzut prin toate a tale pavezi grele
Nativu-ţi bloc de aur a rezistat întreg,
Supus regalei ape a ironiei mele,
Cu care muşc pe oameni, să-i cerc şi să-i aleg..."
Lupoi (apăsat): E clar!
Adam: Ce e clar?
Lupoi (agitat): Aur!... Apă regală!... Aici, în miezul republicii, poetul plânge după monarhie...
Adam: De unde ştii, Lupoi? Când a fost proclamată republica, tu erai în puşcărie...
Lupoi (încurcat): Burghezia m-a înfundat! A fost o sentinţă politică!
Adam: Minţi! Te-au condamnat pentru furt! Erai şef de depozit! Ai jefuit magazia poporului!
Lupoi (panicat): Permiteţi să raportez! Magazia era a unui patron! O căpuşă exploatatoare! Pe vremea aceea, poporul nu avea magazie proprie...
Adam: Vrei să spui că ai furat în numele revoluţiei?
Lupoi: Exact! După ce i-am golit depozitul, patronul meu a intrat în faliment. A fost o lovitură grea dată orânduirii capitaliste!
Adam: Ieşi afară!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (citeşte mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... şi numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarăşe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ţi-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un şir de vorbe goale, care pocnesc milităreşte din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citeşte iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumuseţea versurilor): "Când fluturul îşi arde aripa-n lumânare
El nu-şi doreşte seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Eşti un prost incurabil!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Mi se pare o mare ticăloşie să-ţi torni nevasta...
Limbău: Dimpotrivă! E o dovadă de devotament suprem faţă de ţară...
Adam: Familia este celula de bază a societăţii...
Limbău: Poporul este adevărata mea familie...
Adam: Ieşi afară...
Limbău: Poftim?
Adam: Ieşi!
Limbău: Am înţeles! Trăiască pacea între popoare!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Citeşte! Descurcă firele, domnule gestionar de destine! Ai o datorie faţă de ţară!
Lupoi (crispat): Citesc... Descurc fire...
Adam (sever): Te ascult! Ai deja un punct de vedere?
Lupoi (deschide sertarul şi caută în el, speriat): Punct de vedere? Nu am aşa ceva, tovarăşe colonel!
Adam (ironic): Caută! Trebuie să găseşti pe undeva, măcar un punct de vedere. E vorba de subminarea puterii...
Lupoi: Am înţeles!
Adam: Când vei avea detalii şi puncte de vedere, să vii la mine!... (Iese luând cu el "Caietul negru").

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: De ce-ai venit?
Limbău: Am cules informaţii proaspete...
Adam: Despre ce?
Limbău: Despre nevastă-mea...
Adam: Spune...
Limbău: Am urmărit-o atent... Am văzut-o intrând în Biserica Amzei...
Adam: Ascută, Limbău. Dacă vrei să scapi de nevastă-ta, de ce nu divorţezi?
Limbău: Nu la mine mă gândesc, tovarăşe colonel! Mă gândesc la ţară...
Adam: Bine! Vom face cercetări... Altceva?
Limbău: Nevastă-mea are legături cu popa Arvinte, despe care lumea spune că a fost legionar...
Adam: Ce fel de legături...
Limbău: Conspirative. Poate şi de altă natură... Sunt tineri amândoi... Ar trebui arestaţi!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: V-aţi lovit la cap?
Adam: Nu doamnă! La glezna stângă...
Nina: Ştiţi că sunteţi pe moarte... Vă pare rău...
Adam (speriat): Eu pe moarte? Ai înnebunit, femeie?
Gigel (ameninţător): Adame! Te rog să te controlezi!
Adam (blând): Da, doamnă! Ştiu că sunt pe moarte...
Nina: Vă pare rău?
Adam: De ce să-mi pară rău, doamnă? Eu mă întorc în raiul meu natal! Chiar vă compătimesc, pe voi, cei ce rămâneţi să vă bălăciţi în continuare, în economia voastră de piaţă...
Mişu (scrie cu înfrigurare): Frumos spus...
Gigel (mândru, către Mişu): Vezi, şefule? Ţi-am spus că-ţi aduc marfă de calitate!...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (iritat): Maestre, maestre, maestre! Aţi înnebunit? Chiar nu mai vrea nimeni să-mi spună Costache?

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi Eva

Nu Eva este vinovată
De soarta grea a noastră,
Adam e cel ce vina poartă,
Căci el i-a dat o coastă.

epigramă de Iulian Marian Chimigeru (20 ianuarie 2009)
Adăugat de Iulian Marian Chimigeru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam

Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat şi trist
Pentru că nu ştia ce-i mai lipseşte.

Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune,
Încât chiar în clipa aceea
Şi-a pipăit coasta imediat următoare,
Simţindu-şi degetele frumos fulgerate
De nişte sâni tari şi coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O nouă Evă răsărise în faţa lui.
Tocmai îşi scosese oglinjoara
Şi se ruja pe buze.
"Asta e viaţa!" a oftat Adam
Şi-a mai creat încă una.

Şi tot aşa, de câte ori Eva oficială
Se întoarce cu spatele,
Sau pleca la piaţă după aur, smirnă şi tămâie,
Adam scotea la lumină o nouă cadână
Din haremul lui intercostal.

Dumnezeu a observat
Această creaţie deşănţată a lui Adam.
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieşte,
Şi l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi Eva

De când lumea şi-a tras seva,
De Adam vorbim răzleţ,
Pe când şarpele şi Eva
Sunt de-acum la mare preţ.

epigramă de Dumitru Negrea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară

Seară,
Un om,
Un bacs de peşte congelat
Marea nordului, rece,
Eu, cu un cidru în mînă
Sudoarea rece avictemelor mării,
Tu, cu un trandafir,
Eu într-o maşină bună,
Porumb pe jos împrăştiat,
Tu, creaţă, caldă,
Eu î-ţi arăt un hering,
Tu,
Cît ai băut?
Eu cu o barcă pe o mare de ghiaţă,
Manînc hering şi beau cidru,
Mi-e bine,
Pierzi!
Pierzi!
Î-ţi spun, î-ţi ordon!
Dar,
Visez, eu bărbatul un mal,
Vodcă, cidru, cidru,
O! Ochii tai,
Eu cu gura spre soare spre lună,
Tu, tu, tu,
Braţele mele cu coatele pe masa de bar,
Ce lumină!
E noiembrie,
Ce lumină e azi
O ţigările!
Tu, o doamnă,
Eu, poetul,
Tu nu şti!
Eu văd, î-ţi dai seama, văd!
Tu, poţi rămîne fără mine o fiinţă necunoscută,
"Din sure văi de hauos"
"De un dor nemărginit"
Tu,
Eu,
Eu,
Tu,
Am două şuruburi în loc de ochi!
Cum te văd eu acuma?
Nu şti,
Eu poetul,
Tu,
Eu poetul,
Tu?
Ochii mei!
Am baut,
Nu mai sînt lucid, zici,
Eu,
Poetul,
"Te vad de-a doua oara,
Şi glasul ţi-l ascult,
Şi atîta ştiu,
Că am trăit prea mult"
Tu,
Eu,
Două maşini,
Eu ultra-indivizibil
Poetul
Tu, un nimic,
Atîta carne!
Eu, poetul.....
Chiar trebuie să facem aşa ceva?
Eu, poetul......
Pa!

poezie de Ciprian Vaida
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi cu Eva sunt aceiaşi ca Eva şi Adam...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Adam şi o Adamă

Vicleanul şarpe jubila pe ram
(Iar pomul biblic se umfla în sevă)
Că ispitise nu doar prima Evă,
Ci şi un "Ev", bun frate cu Adam!...

epigramă de Alexandra Dogaru (14 martie 2017)
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi Eva

Când lui Adam, întâiul om,
I s-a făcut, pesemne, foame,
I-a dat chiar Ea un măr din pom,
De-atunci, cred, Evele sunt poame.

epigramă de Eugen Albu din ziarul "Viaţa Buzăului" (11 ianuarie 2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi Eva în rai afectaţi de modă maxi

Cheltuială de soţie
Pe Adam să-l usture
A schimbat frunza de vie
Cu una de... brusture!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam la semafor

Mi-e sufletul răspântie de semne,
Care-ncotro şi care nicăieri,
Nu s-a născut un om care să mă-ndemne
Spre mine omul cel de până ieri.

Aceste vorbe le-ar fi spus Adam
La prima lui răscruce. Mai târziu
Le-am îngânat şi eu când aşteptam,
La semafor, al câtelea nu ştiu.

poezie de Marius Robu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!