
Adam: Dumnezeu a murit, Maestre...
Poetul (ironic): Serios? Vrei să spui că în cetatea binelui au rămas doar diavolii, cu goliciunile lor ascunse în steaguri?
Adam: Dacă Dumnezeu există, de ce nu se exprimă?
Poetul: Ți-e foame de minuni, necredinciosule! Aștepți miracole! Descumpănit, în erezia ta, vrei semne...
Adam: Aștept un gest mântuitor, de la cel hăruit să mântuiască...
Poetul: Dar harul sfânt e peste tot! Dacă vrei să-l vezi pe Dumnezeu, închide ochii și deschide-ți larg sufletul...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Poetul: Eu nu cu voi am treabă. Prin versul meu, vorbesc cu Dumnezeu!
Adam (zâmbind): Aici e problema, Maestre! Rânduiala noastră presupune că Dumnezeu nu există. Iar dumneavoastră îl invocați în fiecare pagină...
Poetul: Dumnezeu? Voi L-ați scos din biserici, dar El există! Căutați în inimile oamenilor... (Ironic). Percheziționați-le atent sufletele!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Veniți cu noi!
Poetul: Cu voi? Nu voi călca nicicând pe drumul crimei. Sunt prea bătrân să mint.
Adam: "Căci e înțelepciune a ști să fii și rău"!
Poetul: Străine! Răul sub tine-i calul cel sprinten! "Ademenești lumina, cu îngerii-ți perfizi"! În glasul tău mieros eu simt otrava. "Nu-ți pot iubi minciuna"!
Adam: Tată! "Revarsă-ți harul peste mine-acuma"...
Poetul: Nu pot, străine! (Oftează). Mare păcat că inima nu ți-e la fel de bună, precum memoria...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (cu venerație sinceră): Bună ziua, Maestre....
Poetul (surprins): Maestre? Ce vorbe fără rost!
Adam: Vă cunosc opera! Sunteți un mare spirit...
Poetul (trist, reținut): Sunt doar o umbră, care își caută noaptea ei cu lună plină... Dar n-o găsesc. Mă orbește falsa lumină... E prea multă beznă sclipitoare în jur...
Adam (declamă): "Cât negurile vieții putem să le desfidem,
Alt soare să aprindem pe vechile ei căi."
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreți să vă salvați, lepădați-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeți-le...
Poetul: Dar ele ard mereu. Sunt numai flacără. Un rug aprins!
Adam (speriat): Rugul acesta trebuie grabnic stins...
Poetul: Nu pot să-l sting... "Sunt doar o biată urnă cu zgurile durerii"...
Adam: Iertați-mă! Aveți un suflet prea mare pentru vremurile acestea mărunte... (Speriat). Ce să fac? Ultimele resturi ale conștinței mă îndeamnă să vă ajut... iertați-mă...
Poetul: Vino lângă mine, străine! Ce dacă ești călău?... Vino și vei primi iertarea mea! "Hai, vino cum te afli, în haina ta de crime"... Iertat să fii!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: De ce-ai venit?
Limbău: Am cules informații proaspete...
Adam: Despre ce?
Limbău: Despre nevastă-mea...
Adam: Spune...
Limbău: Am urmărit-o atent... Am văzut-o intrând în Biserica Amzei...
Adam: Ascută, Limbău. Dacă vrei să scapi de nevastă-ta, de ce nu divorțezi?
Limbău: Nu la mine mă gândesc, tovarășe colonel! Mă gândesc la țară...
Adam: Bine! Vom face cercetări... Altceva?
Limbău: Nevastă-mea are legături cu popa Arvinte, despe care lumea spune că a fost legionar...
Adam: Ce fel de legături...
Limbău: Conspirative. Poate și de altă natură... Sunt tineri amândoi... Ar trebui arestați!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (declamă, calm, fascinat): "Te-am străvăzut prin toate a tale pavezi grele
Nativu-ți bloc de aur a rezistat întreg,
Supus regalei ape a ironiei mele,
Cu care mușc pe oameni, să-i cerc și să-i aleg..."
Lupoi (apăsat): E clar!
Adam: Ce e clar?
Lupoi (agitat): Aur!... Apă regală!... Aici, în miezul republicii, poetul plânge după monarhie...
Adam: De unde știi, Lupoi? Când a fost proclamată republica, tu erai în pușcărie...
Lupoi (încurcat): Burghezia m-a înfundat! A fost o sentință politică!
Adam: Minți! Te-au condamnat pentru furt! Erai șef de depozit! Ai jefuit magazia poporului!
Lupoi (panicat): Permiteți să raportez! Magazia era a unui patron! O căpușă exploatatoare! Pe vremea aceea, poporul nu avea magazie proprie...
Adam: Vrei să spui că ai furat în numele revoluției?
Lupoi: Exact! După ce i-am golit depozitul, patronul meu a intrat în faliment. A fost o lovitură grea dată orânduirii capitaliste!
Adam: Ieși afară!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

A murit poetul (În memoria lui Grigore Vieru)
În miez de noapte,
Venind de departe,
A murit poetul
Pe un drum care ducea spre moarte.
A murit poetul,
Un geniu nepereche.
El s-a dus ceruri,
Să stea de veghe,
Peste neamul lui care atât de mult l-a iubit,
A cărui soartă dură
Cu dânsul a împărțit,
A murit poetul cel mai iubit!
Și toată lumea plânge
Cu lacrimi amare,
Cu lacrimi de sânge,
Căci nu a murit poetul!
A murit un înger...
poezie de Vladimir Potlog (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mișu: Sunt sigur că și Dumnezeu, acolo sus în ceruri, citește ziare...
Nina: Mișule! Cred că ai temperatură...
Mișu: Din Biblie lipsește un capitol important: Facerea Presei!
Nina (îngrijorată): Poftim?
Mișu (cu glas profetic): La început era cuvântul! Și cuvântul era la Dumnezeu! Și Dumnezeu, după Facerea Lumii, l-a făcut imediat pe Adam. Iar Adam a făcut imediat un ziar...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul (cu glas stins): Doamnă! Dar pe mine cine mă apără?
Aurica (autoritară, răsfoind dosarul): Ți-am spus să taci! Tu ești un trădător! Cu toate acestea, te voi apăra... Am această obligație de serviciu! Să nu crezi că mi-e ușor! Ești un gunoi, o cârpă. Un păduche! În loc să scrii despre eroica noastră clasă muncitoare, mâzgălești hârtia cu metrafizică, îngeri și popi. Ba mai vrei să reinstaurezi și monarhia... Te voi apăra, totuși... Justiția e justiție...
Poetul: Cred în imparțialitatea conștiinței...
Aurica: E treaba ta! Crezi în ce vrei! Eu una nu sunt imparțială! Sunt de partea celor mulți...
Poetul: Închis fără de moarte într-un singur vers...
Aurica: Ți-am spus să taci! Te voi apăra! Chiar dacă ești un zero barat.
Poetul: Am vrut să cânt înaltul...
Aurica: Gura! Aici e tribunalul poporului, nu cenaclu...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul: Neputința mi-e scrisă în palme... Va trebui să fug. Nu pot fi vânt decât în pribegie...
Lupoi: Știm că vrei să fugi din țară, nenorocitule! Noi știm totul și vedem orice!
Poetul (privind în sus): Sunt orbi, Doamne! Ei văd totul și nu înțeleg nimic...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă și-ar fi dorit un partener (și nu o jucărie vie), Dumnezeu îl putea face pe Adam perfect, după chipul și perfecțiunea Sa!.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă vrei să-L găsești pe Dumnezeu, deschide-ți inima. Fii blând cu tine însuți și cu ceilalți.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Citește! Descurcă firele, domnule gestionar de destine! Ai o datorie față de țară!
Lupoi (crispat): Citesc... Descurc fire...
Adam (sever): Te ascult! Ai deja un punct de vedere?
Lupoi (deschide sertarul și caută în el, speriat): Punct de vedere? Nu am așa ceva, tovarășe colonel!
Adam (ironic): Caută! Trebuie să găsești pe undeva, măcar un punct de vedere. E vorba de subminarea puterii...
Lupoi: Am înțeles!
Adam: Când vei avea detalii și puncte de vedere, să vii la mine!... (Iese luând cu el "Caietul negru").
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Poetul scrie cam pe unde apucă,
Pe-o tâmplă de cer, pe-o coaja de nucă.
Poetul ghicește în palma Tăcerii,
ÎIn chiar miezul Nopții, în splendoarea Verii.
Poetul adulmeca urma Ideii,
De se-nchina toti, uluiti, ateii.
Poetul saruta gura de vin,
Poetul e-un demon, un demon divin.
Poetul se-mbata cu vinul celest,
Poetul se-mbata de trupul acest'.
Poetul se-nchide in propriul arest,
Poetul se-nsala, sperand ca-i onest.
Poetul traieste Absolutul acum,
Poetul renaste din cenusa si scrum.
Poetul mai are o viata secreta,
Scrisa pe ceruri cu-a versului creta.
Poetul traieste intr-un stat paralel,
E rau uneori, si crud si rebel;
Poetul e-adesea bland ca un miel,
Iubitor de Cuvant, il iubeste pe El.
poezie de Doru Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului
Tu ești poetul cu carte, cu lumini
Toți te recită, până și cei străini
Copilele-ți pictează heruvimi
Tu strălucești ca roza-ntre ciulini
Tu ești poetul cu carte, cu lumini
Și nu te pierzi nicicând printre păgâni
Poemele-ți sunt scrise cu lacrimi și suspin
Iar răul vrei să-l rupi din rădăcini
Tu ești poetul cu carte, cu lumini
Și luminezi în lumea noastră de nebuni
poezie de Monica Trif (16 mai 2008)
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Mi se pare o mare ticăloșie să-ți torni nevasta...
Limbău: Dimpotrivă! E o dovadă de devotament suprem față de țară...
Adam: Familia este celula de bază a societății...
Limbău: Poporul este adevărata mea familie...
Adam: Ieși afară...
Limbău: Poftim?
Adam: Ieși!
Limbău: Am înțeles! Trăiască pacea între popoare!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam, Eva, Cain. Copiii prost crescuți ai lui Dumnezeu.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam
Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat și trist
Pentru că nu știa ce-i mai lipsește.
Atunci Dumnezeu a confecționat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Și primului om atât de mult i-a plăcut această minune,
Încât chiar în clipa aceea
Și-a pipăit coasta imediat următoare,
Simțindu-și degetele frumos fulgerate
De niște sâni tari și coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O nouă Evă răsărise în fața lui.
Tocmai își scosese oglinjoara
Și se ruja pe buze.
"Asta e viața!" a oftat Adam
Și-a mai creat încă una.
Și tot așa, de câte ori Eva oficială
Se întoarce cu spatele,
Sau pleca la piață după aur, smirnă și tămâie,
Adam scotea la lumină o nouă cadână
Din haremul lui intercostal.
Dumnezeu a observat
Această creație deșănțată a lui Adam.
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeiește,
Și l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei...
Dacă vrei să ți s-arate
îngeri albi, strălucitori,
vino să-ngenunchi la rugă
lângă oi, lângă păstori...
Dacă vrei să vezi aievea
stele sfinte și minuni
vino să-nsoțești pe cale,
ca un mag, pe magii buni...
Dacă vrei să afli taina
dragostei fără hotar,
vino să privim în staul
și, din staul, la Calvar...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul și poezia
De vrei să scrii poezie
Îmbracă norii în soare
Și cu cânt de ciocarlie
Dă speranțelor culoare
De-ți dorești un vals cu rima
Cuprinde în brațe dorul
Și caută-n suflet clima
Dată doar de Creatorul.
Dar nu crede în himere
Poet al deșertăciunii,
Cu versul nu faci avere,
Însă urci pe bolta lunii.
Iar de vrei nemărginirea
Scrie doar ce simți în suflet
Nu-ți minți închipuirea
Cu vorbele altui cuget.
Poezia e candoare
Bunătate și iubire
Sau e geamătul ce doare
Pentru-a vieții irosire.
Iar poetul este farul
Care arde-a nebunie
Scriind versu-n care harul
Se transformă-n poezie!
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!