Suflet nespus
Între aripi avem pusă
Toată lumea de duh
Cer de apă dansând dus
Printr-un ochi de colind
Am tăiat din viorile noi
Abisalele și lungile ploi
Doar din coasta apusului
Fac cuvintele recurs în van
Sufletului nostru nespus
Sânge pe unde de nisip
Mă dizolv și nu știu nimic
Unde apun și unde cad.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mariana Didu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suflet
- citate despre vioară
- citate despre sânge
- citate despre ploaie
- citate despre nisip
- citate despre cuvinte
- citate despre aripi
- citate despre Crăciun
Citate similare

Mi-e dor de sat
Veșnicia s-a născut la sat. (Lucian Blaga)
Mi-e dor de sat, unde veșnicia e la ea acasă,
Mi-e dor de sat unde vinul stă limpede în ulcior,
Unde pâinea e tăiată în două și e pusă frumos pe masă,
Unde mă așteaptă un suflet sfâșiat de dor!
Mi-e dor de sat, unde primăvara pomii sunt în floare,
Mi-e dor de sat, unde miroase a pită coaptă!
Unde se-aude susur de izvoare,
Acolo veșnicia cu adevărat mă așteaptă.
poezie de Vladimir Potlog (13 mai 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre vin
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre naștere
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- poezii despre copaci
- poezii despre adevăr
Veșnic pierdut
Parcă veșnic pierdut prin ținuturi străine,
Blestemat să tot sper la un veșnic peisaj:
Unde nori colorați îmi cântă despre tine,
Folosindu-ți surâsul pe post de mixaj...
Unde soarele veșnic e alături de lună,
Unde stelele toate dansează-n jurul lor,
Unde natura toată nu te crede nebună
Pentru că te grăbești s-ajungi în viitor...
Unde bezna există doar în basmele lunii,
Unde sufletul lumii nu face pe nebunul,
Unde dragostea ta nu depinde de unii,
Unde dragostea ta depinde doar de Unul...
Unde eu sunt acelea ce îți urmează pașii,
Când pășim împreună pe aceeași cărare!
Unde timpul, nebunu', nu își păstrează așii
Pentru-al nostru final lipsit de apărare...
Unde lumea și pacea se-nțeleg de minune,
Unde nimeni nu știe să trăiască-n trecut,
Unde tu și cu mine trăim totul pe bune,
Unde nici eu nu sunt veșnic pierdut...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (26 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre peisaje, poezii despre pace, poezii despre nori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Cântec fără glas
pune-mi aripi de mătase
și ridică-mă-ntr-o doară
unde vremea toarce-n caier
aerul de primăvară,
unde luna se ascunde
după nouri ca un fur,
unde orizontul cască
limpede un ochi de-azur,
unde își înfig cocorii
ciocurile ascuțite
despicând soarele-n două
părți egale... aripi sfinte.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre muzică, poezii despre aripi sau poezii despre aer

Cântec fără glas
pune-mi aripi de mătase
și ridică-mă-ntr-o doară
unde vremea toarce-n caier
aerul de primăvară,
unde luna se ascunde
după nouri ca un fur,
unde orizontul cască
un ochi limpede de-azur,
unde își înfig cocorii
ciocurile ascuțite
despicând soarele-n două
părți egale... aripi sfinte.
poezie de Dana Ene (13 februarie 2017)
Adăugat de Dana Ene

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocile păsărilor din Hiroshima
- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu știu. Uite fulgi de cenușă...
Au burat toți..."
- "Unde, unde?"
- "Nu știu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre păsări, citate de Eugen Jebeleanu despre păsări, poezii despre cenușă sau citate de Eugen Jebeleanu despre cenușă

În care mac
Unde să te caut, începând de mâine
În ce ochi de apă s-a cufundat cerul
Lăsând coasta verii frântă pe coline
Și rănind în albe aripi porumbelul?
Unde să te caut, începând de mâine
În ce basm fantastic s-a ascuns cuvântul
Lăsând vag să latre-n gânduri, ca un câine,
Ba tăcerea castă, ba haotic, vântul?
Unde să te caut, începând de mâine
Pe ce plai divin tălpile-ți apasă,
Lăsând fuga vremii între două șine,
Sub un ultim tren ce n-ajunge-acasă?
Unde să te caut, începând de mâine
Cântul cărei mierle glasul îți ascunde,
Lăsând depărtarea nopților s-anine
De baiera sorții nedrepte osânde?
Unde să te caut, începând de mâine
În ce legi nescrise firea ta s-a-nchis,
Lăsând de mâncare, nu un miez de pâine,
Ci un lan de stele dospind înadins?
Unde să te caut, începând de mâine?
Pe miriști de torțe-n care mac te-ai stins?
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vară, poezii despre tăcere, poezii despre trenuri, poezii despre porumbei sau poezii despre noapte
Omul poate dezvolta, în mod misterios, o sensibilitate ce-i permite să intre într-o dimensiune unde gândul nu este ales, unde invizibilul se depozitează în întunericul teatrului nostru interior, unde cuvintele adevărului pot ilumina și, poate, pot vindeca sufletul nostru.
Lillo Baglio în E i matti dove li mettiamo (noiembrie 2015)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre întuneric, citate despre teatru, citate despre lumină, citate despre gânduri sau citate despre adevăr

De unde începe începutul
De unde începe începutul?
unde fuge Dunărea în grabă
de ce magnoliile înfloresc de două ori pe an
iar fluturii trăiesc doar o zi de pământean,
de ce sunt brazii verzi tot anul
iar florile de mac își pierd elanul
în miez de vară când își scutură magia
petale muribunde sublim sărută iar câmpia,
vântul amorezat dansează cu ele
mă ia și pe mine să zbor spre stele;
De unde începe dragostea și cât va ține?
de unde știu că mă iubești tu doar pe mine
de unde știu că sufletu-ți mă cheamă?
mi-e frică să clipesc să nu te pierd de teamă
că nu se va-mplini ce e deja acolo scris
că nu-i nimic real ce simt, e doar un vis,
de unde știu că tu exiști, că nu ești doar o-nchipuire
un dans al minții, chinuit de-o dulce plăsmuire
un joc retoric copleșit de prea mult dor,
de întrebări și nențelesuri, de strigăte de ajutor,
De unde începe începutul?
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zbor, poezii despre frică, poezii despre dans, poezii despre început sau poezii despre verde

Maladia cuvintelor
nu se tratează
e o boală autoimună
cu rădăcini în suflet
ele cuvintele
cresc din mine
cu frunze albastre
pe ramuri violet
am devenit indefinit
nu mai știu unde încep
sau unde se termină încrengătura
nici oamenii nu mă mai văd
trec nepăsători dinspre nimic
către alt nimic
câte unul doar
mai puțin grăbit
mai sărac în duh
rupe uneori un cuvânt
și cântă la el
sub un balcon julietic
arareori
copii cu inima indigo
și ochi de cristal
îmi taie uscăturile din piept
și picură puțină speranță
numai tu iubito
ți-ai făcut cuib în ochii mei
dar mă tem
că vei deveni nevăzută
iar aripile
îți vor rămâne cuvinte
indescifrabile
zboară...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre devenire, poezii despre sărăcie, poezii despre medicină sau poezii despre inimă

Minunată-i iubirea pe furate
Iubirea e hrana sufletului acutizată-n noi,
Fiecare avem episoade cu fulgere și ploi,
Aleatoare sunt stările lăsate din urcușul înalt
Unde sălășluiește pe furiș frunzișul de păcat.
A mia oară ne prindem la piept și iubim
Clipele sfinte; îngenunchem singuri, dăruim
Nimicul cerșit din cerșirea-ncercată
Metaforei sufletului nespus de-apetisantă:
Ești poza ochiului postată-n al inimii clișeu
Pus în soluții acide, diluate, disimulate mereu
În săruturi fierbinți, intempestiv marcate,
Cu vorbe seci și vorbe frumos colorate.
Ești hrana iubirii sacre acutizată-n noi.
Știm să ne păzim oricând de fulgere și ploi
Și mai știm să ne ferim de lume și păcate
Când minunată-i, Doamne, iubirea pe furate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sărut, poezii despre ploaie, poezii despre ochi sau poezii despre metafore
Pleacă
nu știu unde și adu
nu știu ce - a poruncit
regele supusu
lui nu-i păsa, nu știa ce
nu știa de unde
supusul a plecat nu știu
unde și să aducă
nu știu ce
s-o pună sau să-l pună
în cutie? - nu știu ce
de nu știu unde -
se mai întreabă și azi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie

Acolo e altă lume
Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ruj sau poezii despre negru
Acolo
Undeva departe, unde-i veșnic soare,
Unde vânt nu bate, doar o sfântă boare,
Unde în izvoare curge numai miere,
Unde frunza-i verde și nicicând nu piere,
Unde blând răsună cântece o mie,
Unde-i voie bună, joc și poezie,
Unde ochiul vede numai frumusețe,
Unde dezmierdarea-i plină de tandrețe,
Unde noi miresme nasul ți-l îmbată,
Unde marea este cu azur pictată,
Unde orice suflet se înnobilează,
Unde simți cum vesel inima vibrează,
Unde-i fericire și-un puhoi de bine,
Acolo, iubito, vreau să vii cu mine.
poezie de Octavian Cocoș (8 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre pictură sau poezii despre nas

Unde...?
Unde se sting iubirile?
Când se șterg cuvintele?
Unde se termină timpul?
În care anotimp le vine rândul?
Unde te voi regăsi, în care zi?
Din calendar, din Galaxii?
Ș-atunci ce voi mai fi?
Ce-mi vei... mai fi?
În care toamnă am să știu?
Că-s mort sau că sunt viu?
Că pământul ce m-acoperă,
Nu-i cerul luminat de stele!
Unde să te mai caut?
Prin ce cuvinte?
Ce unghere?
În ce lume fără Soare?
Cum de te-am pierdut?
Încă de la-nceput?
Când îmi erai doar răsărit,
Și-o viață de-mplinit!
Cum să... te uit?
Sau poate nici nu ai vrut!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre moarte, poezii despre lumină sau poezii despre calendar

* * *
Acolo unde mintea nu e încolțită de frică și poți să-ți ții capul sus,
Acolo unde cunoașterea e liberă pentru toți,
Acolo unde lumea n-a fost fragmentată de pereții înguști ai caselor,
Acolo unde cuvintele vin din profunzimea adevărului,
Acolo unde străduința neobosită își întinde brațele spre perfecțiune,
Acolo unde izvorul clar al rațiunii nu și-a pierdut calea în nisipul mohorât al deșertului obișnuințelor moarte,
Acolo unde mintea e condusă înainte de ea însăși în tot mai larga gândire și acțiune,
Acolo în Raiul libertății, o, Tată, acolo să se trezească țara mea!
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre țări, poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre perfecțiune, poezii despre patrie, poezii despre nisip sau poezii despre gânduri
Noaptea când...
Unde te ascunzi
de unde să te chem să-mi răspunzi
din oceane din viroage din stânci,
din tăcerile mele adânci,
de unde să-ți dau formă lumească,
te aștept cu ochii ruguri de iască,
câteodată la răspântia unei ore neclare
te-am bănuit ca o plantă umbritoare
dar când am întins mâna ai dispărut
în ce licoare stranie te-am băut,
de unde-ți știu cuvintele, răspunde,
de unde te știu, că nu te găsesc niciunde?
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre plante, poezii despre ocean, poezii despre mâini sau poezii despre botanică

Ia-mă, vântule
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde dorul n-a apus,
Pe orbita de la Lună,
Unde ochii ți-ai ascuns.
Ia-mă, vântule cu tine,
Unde praful de nisip
Știu că, de aleargă bine,
Tot te oprește un pic.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde sărutul pictează
La inimă câte o cărare,
Apoi se resemnează.
Ia-mă, vântule, cu tine,
Unde roțile de tren
Râd când le convine
Și, apoi, lacrimi își cer.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre arte plastice

De unde
De unde această
curgătoare lumină
ce îmi transformă în vitralii
pleoapele
și șoaptele acestea sculptate
în ușiorii de cireș
ai sufletului?
De unde
izvoarele susurânde de dor
clipocind stele
și de unde eu
înspre tine târâindu-mi setoasă
umbra?
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură sau poezii despre cireșe
Din ochi de înger
Privesc în ochi, un înger alb, un înger luminos!
În ochii lui văd ceru-n rai, un rai așa frumos!
Vreau să-l ating, el stă pe nori, pe norii de zăpadă
Încet cad râuri de lumină, încet, într-o cascadă!
Ochii n-au văzut, vreodată, vreodată, o altă lume
Lumea lor! Ce-i lumea lor, cine ar putea spune?
Lumea noastră-i lumea noastră, așa de colorată!
Dar lumea lor, în lumea lor, mult prea minunată!
Se văd culori, ce curg, vărsate, vărsate în lumină
Pe-o mare de tăcere și-o liniște deplină
Doar cerul înstelat, el știe să-ți vorbescă
Ce visul nu cuprinde, nici mintea omenească!
Dincolo de nori e cerul, dincolo de cer e noapte
Unde gândul nu mai zboară și cuvintele sunt șoapte
Și din noapte poți ajunge, până-n răsărit de soare!
Unde vântul nu mai bate și nimic nu te mai doare!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă sau poezii despre visare
Rezident în țara cuvintelor
Rezident în țara cuvintelor
țara care m-a adoptat
și totuși
arhanghelii
ori demonii ce mă locuiesc
se simt uneori precum imigranți ilegali
dar unde să fug
unde să mă ascund
autoexilat din patria mumă
țara în care nu se mai produc tunuri
dar se dau tunuri la tot pasul
unde cerneala se uscă în uitare
pe pagini de carte
legate nu cu ață ori cu clei
ci cu zale
unde să fug
unde să mă ascund
dacă nu acolo unde călimara cu cerneală
e bolul în care
cei închiși pe viață
fără drept la recurs compensatoriu
își înmoaie pesmeții.
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre imigrație, poezii despre cărți, poezii despre compensații sau poezii despre artilerie