Rondelul unei frunze brumate

Brumă rece, sclipitoare
Ai venit peste grădină
Şi cu otrăvita-ţi mână
Mi-ai ucis o mândră floare.

În piept inima mă doare
Că- i aud plânsul în surdină,
Brumă rece, sclipitoare
Ce-ai venit peste grădină.

Te vei speria de soare
Şi vei fugi ca o nebună,
Dar ce folos, dacă o floare
Moare neputând s-o spună,

Brumă rece, sclipitoare!

rondel de Ioan Friciu (29 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruma

nici singur nu mai ştiu
de nu mă mai doare
nici sufletul pustiu
nici eu-l care moare

din pietre vine rece,
o apă de izvoare
şi peste mine trece
şi tot nu mă mai doare

lin turlele bisericii
se oglindesc în soare
nimic din gânduri sferice
nimic nu mă mai doare

un sloi de brumă tristă
căzută-n fapt de seară
insistă şi insistă
că toate-or să mă doară...

poezie de Iurie Osoianu (24 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E atât de rece

E atât de rece primăvara care a venit,
Ca sărutul tău care mi-i l-ai dat la despărţire.
De atunci viaţa îmi pare o lamă de cuţit
Fără tine dulcea şi gingaşa mea iubire.

E atât de rece primăvara care a venit
Căci chiar nici pomii nu mai vreau să dea în floare.
Şi sufletul meu de durere e răvăşit,
Fără tine dragostea mea cea mare.

E atât de rece primăvara care a venit
Chiar dacă soarele mai des răsare.
Lumea îmi pare un alb infinit,
Îngropată toată în ninsoare!

E atât de rece primăvara care a venit,
Dar în suflet mai am o speranţă!
Că soarele care a răsărit,
O să topească lumea mea de gheaţă.

poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel la Toma

La Toma-n grădină
Colegii s-adună,
Au multe să-şi spună;
El îi aşteaptă să vină

Cu muzică-n surdină,
Să fim toţi împreună;
La Toma-n grădină
Colegii s-adună.

Cântece răsună,
Veselia e plină
Sub clarul de lună
Şi-n zori pe lumină,

La Toma-n grădină

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocelul

E zi de primăvară,
Zăpada s-a topit,
Dar nu-i frumos afară,
E timp posomorât.

Un ghiocel răsare
Şi tremură de frică,
Că-i mic, iar sfântul soare,
Pe cer nu se ridică.

- Nu vreau să mor acuma,
Abia am răsărit.
E rece. A fost brumă.
De ce eu m-am grăbit.

Apari, o dulce soare,
Nu mă lăsa să mor,
Caci sunt o biată floare
Şi tare te ador.

Şi soarele se-nalţă
Cu raze aurii,
Îl mângâie pe faţă:
- Alină-te. Tu vei trăi.

Pământul se-ncălzeşte
Şi păsările cânt,
Iar ghiocelul creşte:
- O, soare, tu eşti Sfânt!

poezie de Petru Plătică (februarie 2016)
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa 2

Frumuşica noastră floare,
Luminoasă ca o stea,
Sclipitoare ca un soare...
E ca soacra-mea şi ea!

epigramă de Constantin Păun din Cu ochii-n patru (1991)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rece

Şi rece in jurul meu
Şi aerul e rece.
Eu plâng de dorul tău,
E rece şi nu-mi trece.

Dar tu îngheţi
Şi-ai sufletul rece.
Inima mea e caldă,
Dar căldura trece.

Şi e gheaţă in jurul meu
Şi e rece mâna ta.
Ingheaţă si mai tare
Atingându-ţi inima.

poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de Cristina Vâlcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Valentine's day....

Iar ne-îmbolnăvim astăzi de roşu
Peste tot foiţe sclipitoare
Declaraţii despre cum, şi "moşu"
Te va scoate astăzi la plimbare...

Nu luaţi în calcule reproşu
Vreunei fete... cutremurătoare
Iar ne-îmbolnăvim astăzi de roşu
Peste tot foiţe sclipitoare...

Vor fi mult mai multe inimioare
Îţi vei afişa-n localuri cloşu
Cocoşelul tău, s-avem iertare
Iar va face (din card) pe cocoşu...

Astăzi când ne-îmbolnăvim de roşu!...

rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa neunsă

Mai ştii
cum beam din ceai poveşti
cu biscuiţi din brumă
de-o bârnă-n ochi ne sprijineam
zăpadă într-o urmă...
Şi ne spuneam
tot ne spuneam
nimicuri sclipitoare
de ne striga şi Dumnezeu
să nu vorbim mai tare.
Atât de doi şi parcă mulţi
chiştocul dintr-o vară
la deget ne frigeam desculţi
poştind dintr-o ţigară...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă rece...

... ce toamnă rece, mă-înfioară
scurtarea zilelor, de-acum
plâng salciile-crâng, să moară
stau frunze veştede, pe drum...

... se-aude scârţâit, de care
şi-n alte dăţi, am auzit
cocorii fâlfâind, în zare
se-adună norii, -n asfinţit...

... se-anunţă brumă, şi răcoare
se lasă peste-întregul sat
copacii mor, iar în picioare
purtăm noroiul, toamnei sfat...

... cu toţi noi ţinem, şi povară
ne este frigul, pişcător
e gerul, pân' la primăvară
adio soare... arzător!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nor la orizont-
îndepărtatul fulger
iscă un tunet.
*
Nori ca de vată
mişcându-se pe boltă-
crâmpei de senin.
*
Graur rătăcit-
peste rugina din vii
vălul de brumă.
*
Spicul grâului-
o fărâmă de pâine

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

La umbra ta, m-aplec, pădure,
Cu osteneala zilelor cu brumă;
M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie,
La geamul vieţii, ciorile, îmi scurmă.
Nu mai sunt copiliţa alintată,
Nici ramu-nmiresmat de Primăvară;
Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată
A unui drum ce duce către seară.
Pe fruntea rece, mi se-aşează Toamna,
Cu norii coborâţi peste pământ;
Mă doare-nsingurarea şi regretul,
Mă doare orice vorbă, orice gând.
Aud cum vântu-mi şuieră din spate;
E ceas târziu, o noapte de catran.
Întind cu teamă, mâna printre ierburi,
Biet cuc stingher, căutând un cuib... şi-un ram.

poezie de Florina Emilia Pincotan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

brumă

Roua îmbătrânită e brumă.

definiţie aforistică de Gheorghe Dumitraşcu din Paradoxuri lirice (1995)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labrador

Un ţinut de gheţuri înclinate
Îmbrăţişat în arcul unui cer cu tencuială gri
Se-abandonează pe sine însuşi
În eternitate.

"N-a venit nimeni aici să te revendice
Sau să renunţe la tine, lăsând un semn roşu şi feeric
Pe sânii tăi cu brumă rece?
Chiar n-ai amintiri deloc, o, Strălucire plină de-Întuneric?"

Tăcere-înfrigurată – arar, momente de schimbare
Călătorind spre-o primăvară mereu de neajuns –
Fără naşteri, fără moarte, fără timp sau soare
În răspuns.

poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am venit...

eu am venit la tine să respir
acelas aer şi aceiaşi energie
s-o sorb precum aşi soarbe elixir
din-tru-un izvor cu pură armonie

eu am venit la tine să privesc
acelas soare şi aceleaşi stele
cu ochii tăi cu luciu nefiresc
în ochii mei, împleticiţi în ele

eu am venit la tine să mă-mbăt
cu apă rece şi cu chioară taină
să răsturnăm o lume de omăt
cu tine-n doi şi ambii fără haină

eu am venit la tine nepoftit
şi stând la uşa ta în aşteptare
troian de vreme şi noian de infinit
în stalactit m-au transformat, de sare

numai atunce tu ai îndrăznit
cu sânge rece, calm a bâigui
-eu vreau să ştii- nicicând nu te-am iubit
şi ai venit când n-ai ce mai iubi...

poezie de Iurie Osoianu (6 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brumă târzie,
speranţa beţivului -
mustul freamătă.

haiku de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brumă târzie-
florile cireşului
închid corola.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raza sclipitoare

Deasupra viselor mele
cerşind voinţa dorinţelor tale
mă lupt împotriva slăbiciunii mele
şi încerc să dau de zile bune
să uit de cele rele,
simt miros sălbatic,
ce uşor mă adoarme
aud cum tu mă chemi
şi inima îmi bate,
simt atingerea ta,
pasiv tremurătoare
văd zâmbetul tău
ca pe o rază sclipitoare.

poezie de Eugenia Calancea (13 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar Dumnezeu...

Şi se aşterne brumă pe păduri,
Şi bate crivăţ aspru printre cetini.
Peste iluzii mă plutesc conduri,
Peste neant mă traversează tretini.

Vuieşte vifor printre crengi ce gem,
Îngână iarna ger ascet în suflet.
O melodie rece, recviem,
E vara mea iubind, tiptilă-n umblet.

Mi-aleg un rost, dar dânsul nu mă vrea;
Mă-mbrac în mort, dar nimeni nu mă crede.
Alerg la Cer călătorind o stea,
Doar Dumnezeu căinţa mea o vede.

poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul iernii

Încremenirea-i rece, mută,
Cu zile cernite fără soare,
Tot cei iarbă, frunză, moare
De mâna iernii nevăzută.

Zăpada-i peste tot crescută,
N-are cine s-o măsoare...
Încremenirea-i rece, mută,
Cu zile cernite, fără soare.

Iarna însă-i o splendoare,
Cu mantie albă aşternută
Din filigran de nea cernută
Pe somnoroasele ogoare.

Încremenirea-i rece, mută.

Sibiu 25 decembrie 2014

rondel din Inedită (25 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n braţe tu nu stai
Şi plâng, şi plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Şi-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îţi aminteşti tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat aşa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni şi vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viaţă nu e doar furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!