Mi-amintesc de făgăduințele lui ce-au rămas "ca tatuajul în palma țărânei uscate".
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Jurământul se dezleagă-n fața morții: credincioșii ca păgânii mor.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Allah, nu-l voi uita niciodată, chiar dacă a fost pe nedrept și crud cu mine.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciudat cum sufletul nu mi-a murit, când despărțirea și fuga lui de mine-s mormânt unde se piere.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu știe să-și petreacă bine tinerețea, nu știe nici cum poate fi ascet.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleacă. Mi-au zis, poate-o veni uitarea
Și poate vei dori chiar tu uitare.
Dar, am răspuns, muri-voi înainte,
Cine otravă bea doar de-ncercare?
catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veste bună după disperare,
După ce-n piept iaduri șapte-am strâns.
Inima mi-a înverzit la loc,
Căci fusese-n val de negru plâns.
catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
L-a dat pe ha pentru mim, cum se-ncalcă
De unii divinele leg ice-au oprit,
A dat un pământ roditor pe-un deșert
Cu tufe spinoase încercuit.
Prost negoț să cumperi o vale de vânt
Dând o vale de apă, ce-ar fi rodit.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pământu-aș vrea să-i fie sânu-i,
Iar sânul ei, întreg pământul,
Mai bine-aș fi murit decât
Să trec prin acest jar, răbdându-l.
Cu sângele-mi să spăl murirea
Și-n piept să-i țin adânc mormântul.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sosit-a ceasul despărțirii și acum ești darnic
În dragostea care a fost ascunsă-n alte dăți.
Acum nu faci decât amarul să-mi sporești,
De ce mai grabnic dorul n-ai știut s-arăți?
catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creștinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc grațios;
și deodată-a ieșit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul și-a scos.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-ai dat semne de dragoste respinse-nainte,
Fără număr acum, semne cu-adevărat,
Și nu mai aveam nevoie de ele;
De-o făceai înainte, inima mi-aș fi dat.
Leacu-i zadarnic în clipele morții,
Dar tabibul înainte e așteptat.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii prieten cu cine vrei, dar să ocolești trei: prostul, care vrând să te ajute îți face rău, nestatornicul, care te părăsește când ai cea mai mare încredere, după o legătură îndelungată, și mincinosul, care-ți va face rău chiar dacă te ferești, și asta într-un fel pe care nu-l bănuiești.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Fie-mi strigătul corbului astăzi propice
Îndepărtând despărțirea cea lungă de mine.
Astfel am zis când noaptea valu-și întinde
Jurând nesfârșită să fie-și vorba și-o ține;
Când astrul pe cer rătăcit drumul nu-și mai urmează
Și nu se mai duce din ceea ce tulbur destin e;
Îți pare că-i un rătăcit în spaimă și teamă,
Un îndrăgostit, doru-i să nu se aline.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea e o boală copleșitoare și leacul e pe măsura atingerii sale; un beteșug de mare dulceață, un chin dorit, de care nimeni nu vrea să fie vindecat; și cine suferă de el nu vrea să fie eliberat. Împodobește vederii ceea ce înainte părea să fie demn de dispreț, face să fie ușor ceea ce părea înainte greu; ajunge chiar să schimbe naturi, și înnăscut-zămislitele trăsături.
Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiței, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu îl mustra pe cel ce n-are de ales
Cu lucruri ce n-ar vrea nici el să facă,
Și nu apropia bușteni de foc,
De nu vrei fum să urce peste cracă,
Nut e încrede-n nimeni, căci stricați
Sunt oamenii, precum e vremea seacă.
... orice făptură vrea perechea ei,
Nu-I nimeni ca potriva-i să nu-i placă,
Omul cel virtuos e cel ce-ascultă
Dacă-l ferești de rău, el rău nu-mbracă,
Dar păcătosul, dacă e ferit,
Abia mai tare-atunci spre rău se-apleacă.
poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiței
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Aa, tatuajul fluture, ștampila prostituatelor, e pentru mine ca untul pe pâine. Presupun că adevărata poveste include o despărțire nasoală și niște băutură, numai dacă nu e vorba de tatuajul unei bande, caz în care cred că e momentul să găsești o altă bandă.
Ted: Aa, nu, m-am gândit doar că ar fi tare să-mi fac un tatuaj cu o omidă și dintr-o dată, după câteva săptămâni...
replici din filmul serial How I met your mother (24 martie 2008)
Adăugat de Adriana Stoica, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai spus cuvinte ce-au rămas
Și azi în mintea mea răsună
glasul tău de altădată,
când îmi spuneai:
"Hai copile! Hai adună,
minte pentru viața toată!"
Mi-ai spus cuvinte ce-au rămas
și viața mi-au călăuzit.
La fel ca tine am dat glas
către copilul meu iubit.
Această sfântă învățătură
tot omul să o însușească!
Transmisă din gură-n gură,
pe oameni să-i definească.
poezie de Dumitru Delcă (29 septembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Să m-așez în palma ta
Îmi fac veacul în genunchi, fruntea mi-o aplec sub cnut-
Cnutul vieții blestemat, ce pe frunte l-am avut,
De când alergam prin timp, ca un fluture pribeag,
Între lacrimi și cuvânt, cu un vis născut beteag.
Sângeram în nopți pustii, ca un mac strivit de ploi
Și cerșeam, nici nu știu cui, să-mi dea visle-napoi.
Le păstrez de-atunci, dar nu-s decât gânduri de-aruncat,
Peste care numai ierni au tot nins și au călcat.
Sunt orfană de orice, de iubire mai ales,
Am dat tot ce-aveam de dat și din mine au cules
Toți flămânzii ce-au dorit, băgând mâna pân' la cot
Și-am rămas fără povești, și-am cântat și nu mai pot.
Drumurile s-au închis, bariere-s peste tot,
Ca să trec prin vama lor, ce, de unde să mai scot?
Doar poemul să mi-l vând, pe doi bani, sau ce mi-or da,
Să trec dincolo de ploi, să m-așez în palma ta.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După 20 de ani
tatuajul numelui meu
pe umărul tău
haiku de Letiția Iubu din Pași pe nisip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te îndoiești mereu de făgăduințele grozave.
citat din Theodore Parker
Adăugat de Zenovia Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.