Pe Allah, nu-l voi uita niciodată, chiar dacă a fost pe nedrept şi crud cu mine.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii prieten cu cine vrei, dar să ocoleşti trei: prostul, care vrând să te ajute îţi face rău, nestatornicul, care te părăseşte când ai cea mai mare încredere, după o legătură îndelungată, şi mincinosul, care-ţi va face rău chiar dacă te fereşti, şi asta într-un fel pe care nu-l bănuieşti.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleacă. Mi-au zis, poate-o veni uitarea
Şi poate vei dori chiar tu uitare.
Dar, am răspuns, muri-voi înainte,
Cine otravă bea doar de-ncercare?

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământul se dezleagă-n faţa morţii: credincioşii ca păgânii mor.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-amintesc de făgăduinţele lui ce-au rămas "ca tatuajul în palma ţărânei uscate".

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sosit-a ceasul despărţirii şi acum eşti darnic
În dragostea care a fost ascunsă-n alte dăţi.
Acum nu faci decât amarul să-mi sporeşti,
De ce mai grabnic dorul n-ai ştiut s-arăţi?

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat cum sufletul nu mi-a murit, când despărţirea şi fuga lui de mine-s mormânt unde se piere.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu ştie să-şi petreacă bine tinereţea, nu ştie nici cum poate fi ascet.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu uita, iubito...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
De vei putea, de vei putea, de vei putea,
Acel cuvânt ce-a fost şoptit poate pripit,
Dar fără rost nicicum n-a fost, nicicum n-a fost.

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
Dacă ai vrea, dacă vei vrea, dacă ai vrea,
Trecutul timp, cu tot trecând în tot ce-a fost,
Poate cu-n rost, poate cu-n rost, poate cu-n rost...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta,
Cum pe pământ purtaţi de vânt cad fulgi de nea,
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita...

Vor trece ani, vor trece luni ca într-o clipă,
Şi zilele ce-au fost cândva cad în risipă,
Nu le uita, nu le uita, nu le uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta!

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veste bună după disperare,
După ce-n piept iaduri şapte-am strâns.
Inima mi-a înverzit la loc,
Căci fusese-n val de negru plâns.

catren de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fie-mi strigătul corbului astăzi propice
Îndepărtând despărţirea cea lungă de mine.
Astfel am zis când noaptea valu-şi întinde
Jurând nesfârşită să fie-şi vorba şi-o ţine;
Când astrul pe cer rătăcit drumul nu-şi mai urmează
Şi nu se mai duce din ceea ce tulbur destin e;
Îţi pare că-i un rătăcit în spaimă şi teamă,
Un îndrăgostit, doru-i să nu se aline.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Draga mea Lola...

Dacă aşa a fost dat să fie
Atunci aşa să fie.

Draga mea Lola,
Nu am avut curajul niciodată să-ţi spun cât te iubesc,
Şi mai ştiu că niciodată nu te voi uita,
Chiar de vor trece ani, decenii, poate vieţi,
Cu mare foc te voi păstra în suflet şi în inima mea...
De-atâtea nopţi la tine mă gândesc,
Şi mă trezesc plângând de-atâtea dimineţi,
Dar creşte inima în mine şi zâmbesc,
Că te iubesc pe tine şi am uitat de ea,
Tu îmi eşti inceputul, te rog sa fii a mea,
Vreau tu să mă iubeşti, nu vreau nimic în plus,
Păstrează pentru mine sărutul tau de rai,
Şi -ţi jur că te iubesc chiar dacă nu ţi-am spus,
Căci tu când mă priveşti, si dulce îmi zâmbeşti
Rămân fără de grai...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

L-a dat pe ha pentru mim, cum se-ncalcă
De unii divinele leg ice-au oprit,
A dat un pământ roditor pe-un deşert
Cu tufe spinoase încercuit.
Prost negoţ să cumperi o vale de vânt
Dând o vale de apă, ce-ar fi rodit.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pământu-aş vrea să-i fie sânu-i,
Iar sânul ei, întreg pământul,
Mai bine-aş fi murit decât
Să trec prin acest jar, răbdându-l.
Cu sângele-mi să spăl murirea
Şi-n piept să-i ţin adânc mormântul.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e o boală copleşitoare şi leacul e pe măsura atingerii sale; un beteşug de mare dulceaţă, un chin dorit, de care nimeni nu vrea să fie vindecat; şi cine suferă de el nu vrea să fie eliberat. Împodobeşte vederii ceea ce înainte părea să fie demn de dispreţ, face să fie uşor ceea ce părea înainte greu; ajunge chiar să schimbe naturi, şi înnăscut-zămislitele trăsături.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creştinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc graţios;
şi deodată-a ieşit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul şi-a scos.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-ai dat semne de dragoste respinse-nainte,
Fără număr acum, semne cu-adevărat,
Şi nu mai aveam nevoie de ele;
De-o făceai înainte, inima mi-aş fi dat.
Leacu-i zadarnic în clipele morţii,
Dar tabibul înainte e aşteptat.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefer să regret că ai fost tu nedrept cu mine, decât să regret că am fost eu nedrept cu tine.

aforism de George Budoi din Dreptatea şi Nedreptatea (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu îl mustra pe cel ce n-are de ales
Cu lucruri ce n-ar vrea nici el să facă,
Şi nu apropia buşteni de foc,
De nu vrei fum să urce peste cracă,
Nut e încrede-n nimeni, căci stricaţi
Sunt oamenii, precum e vremea seacă.
... orice făptură vrea perechea ei,
Nu-I nimeni ca potriva-i să nu-i placă,
Omul cel virtuos e cel ce-ascultă
Dacă-l fereşti de rău, el rău nu-mbracă,
Dar păcătosul, dacă e ferit,
Abia mai tare-atunci spre rău se-apleacă.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi chiar dacă te mai iubesc...

Acum când plec definitiv,
Am înţeles că niciodată
N-ai fost al meu decât fictiv,
Şi voi uita povestea toată.

Regretu'-mi pare azi anost,
Sunt ca un bulgăr de zăpadă,
Iar lacrimile nu-şi au rost
Când tu jucai doar o şaradă.

Te voi uita prin nori de fum
Şi printre frunze-ngălbenite
Mi-e sufletul un hău de scrum,
Iar gândurile-s obosite.

Şi nu-nţeleg de ce ţi-am pus
În palmă inima s-o strîngi,
Când am ştiut dar nu ţi-am spus
Că într-o zi ai să mi-o frângi.

Şi chiar dacă te mai iubesc,
De-acum voi fi doar o tăcere,
Dar am să-nvăţ iar să zâmbesc
Pentru că toate-s efemere...

poezie de Dorina Omota din Când tăcerile dor...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... niciodată să nu-ţi pară rău de ce a fost
sau n-a fost şi nici nu se mai poate-ntâmpla
e al naibii de greu un trecut fără rost
vagabonzi alde mine să-l mai poată uita
niciodată să nu-ţi pară rău c-ai iubit
şi că nu mai iubeşti şi nici n-ai remuşcări
ori cu clipele tale de om fericit
veşnicia-şi croieşte prin mine cărări
niciodată să nu-ţi pară rău c-ai plecat
când întreaga fiinţă-ţi striga să mai stai
important e că tu te prefaci c-ai uitat
important e că eu sunt în iadul din rai...
niciodată să nu-ţi pară rău de ce a fost
sau n-a fost dar oricum se mai poate-ntâmpla
e al naibii de greu un trecut fără rost
la prezentul din mine să-l pot ajusta...

poezie de Iurie Osoianu (5 iulie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!