Către prieteni
Eu voi rămâne aici, prieteni de o viață,
Căci vreau la geamu-mi ploaia să ascult,
Să văd cum primăvara lin dezgheață
În spații, noi torente de tumult.
Eu vreau să-aud cum frunza se dezleagă,
Cum viața întră pe deplin în ea,
Cum floarea are gustul să-și aleagă
Lumina cerului ce vine de la stea.
Și în acest molcom răpăit al ploii,
Ce îmi trezește noi melancolii,
Aș vrea să cad în brațele nevoii
De a dormi sub cânt de ciocârlii.
Să-mi intoneze dorul de câmpie,
De necuprins, de-al libertății zbor,
De dragostea ce ține-o veșnicie,
Și de dureri, ce inime dobor.
Frumoasă-i ciocârlia-n primăvară -
Frumoasă-i primăvara-n ciocârlii,
Ce poartă-n ciocuri murmur de vioară,
Cântat la-nmormântări și cumetrii...
Eu voi rămâne-aici, în seara asta,
Prieteni buni, să nu vă supărați,
Eu voi privi natura prin fereastra,
Ce ne desparte, ca pe-nstrăinați.
Și-n valsul trist al ploii de afară,
Eu voi dansa cu-n cer rămas orfan,
Voi invoca iubirea-n acest an
Și mersul ferm, și doar pe verticală...
poezie de Valentina Graur
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
- poezii despre dans
- poezii despre vioară
- poezii despre vals
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Îți aduc Isus onoare
Îți aduc Isus onoare
Și te laud și îți cânt
Căci ne-ai dat a Ta salvare
Oamenilor pe pământ
Cânt iubirea ta Divină
Și eu Numele-ți cinstesc
C-o viață fără vină
Tu mi-ai dat și te iubesc
A ta milă eu o cânt
Și iubirea Ta cea vie
Cât voi fi pe acest pământ
Căci privesc spre veșnicie
Îți cânt Doamne a Ta Ființă
Pururea eu te slăvesc
Și Isuse prin credință
Ființa mea îți dăruiesc
Cânt Isus a Ta lumină
Al Tău har ce mi l-ai dat
Căci mă vreau fără de vină
Să fiu Doamne mai curat
Mai aproape azi de Tine
Și Isus de-al Tău Cuvânt
Să văd ziua care vine
Când ne duci în cerul sfânt
În Lumina Feței Tale
Ființele să ne zidești
Să ne fii izvor și cale
Pe brațe să ne primești
Să fim Doamne o lumină
Din Lumina Ta Isus
Cu-o viață fără vină
Și un duh Ție supus
Umple-ne de-al Tău Cuvânt
Să trăim neprihănirea
Viața-ntreagă pe pământ
Să ne dărui mântuirea
Ca să fim ai Tăi Isus
În veci și în veșnicie
Să-ți cântăm în ceruri sus
Slăvit Numele îți fie
21,21-01-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre cadouri, poezii despre vinovăție, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre salvare
Renunțare și dorință
Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.
Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.
Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.
Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre sperieturi, poezii despre plâns, poezii despre minciună sau poezii despre dorințe

Scrisoare către cel ce așteaptă, păcatul moștenit, iubirea
Diseară așteaptă-mă!
E tot ce mi-am dorit...
Căci o să vin cu flori și șampanie...
Mă voi aduce și pe mine.
Vom fi doar noi.
Dar dacă nu ești de acord, să mă suni.
Anunță-mă negreșit!
Voi trimite doar gândul să te însoțească.
Aștept să-mi scrii...
Și de vei vrea, doar pregătește-te pe tine!
Nu vreau să te rujezi, sau să pomadezi exagerat fața
Căci nu vreau să ieșim undeva.
Nu in seara asta!
În seara asta eu te vreau așa cum ești,
Așa cum noi ne-am cunoscut odată
Nu vreau să mături casa, nici să pregătești mâncăruri.....
Căci eu, în astă seară mă voi hrăni cu tine noaptea toată.
Dar hai să nu fiu rău
Și să-ți dau voie și ție să faci ceva ce-ți place.
Mă poți privi cum te sărut și te desmierd,
Înainte de a mă înfrupta din tine...
Vei fi deliciul casei.
De nu mă-nșel,
(Parcă ți-am mai spus, de atâtea ori, nu?!)
Ți-aȘ mai aduce flori să fiu galant,
Dar nu le-am cumpărat,
Nici nu le rup din cuibul lor, iubind natura...
Ți-aș aduce, de-ai dori, flori ce-au încolți la mine-n suflet,
Crescând doar din iubire
Și înrădăcinându-se pentru o veșnicie în noi.
De aceea te-am primit pe tine, în casa sufletului meu,
Călcând pe petale de roze...
Sunt flori ce chiar prin viața lor ar fi putut da nastere sau moarte primaverii...
Așteaptă-mă, așteaptă-mă,
Căci voi veni purtând iubirea-n suflet!
Sau aș putea să înot prin lumea mea de basm,
Călărind pe-un nor din dragoste făcut
S-ajung mai repede la tine.
Dar până atunci,
Deschide doar fereastra să intre dorul meu
De-acuma transformat în strofe de iubire...
Doar pentru tine, femeie!
Așteaptă-mă căci voi purta
Chiar și păcatul moștenit de noi - "iubirea",
Păcatul dragostei
Și sentimentul de tată
Pe care pruncii mi l-au tatuat
În sufletul rănit de așteptări.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre înot, poezii despre șampanie, poezii despre trandafiri, poezii despre tată sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Vreau Isuse
Vreau Isuse să-ți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Căci o Domne te iubesc
Și vreau ca să te slujesc
Dup-a Ta Isus credință
Vreau să laud al Tău Nume
Să-ți dau cinste și onoare
Biblia Doamne cum spune
Eu să las această lume
Tu să-mi dai Isus salvare
Vreau Isuse să trăiesc
Evanghelia Ta Sfântă
Ție să mă dăruiesc
Și în veci să te iubesc
S-aud îngerii cum cântă
În lumina Ta curată
Doamne veșnic să mă scald
Să trăiesc fără de pată
Aici viața cum mi-e dată
După Tine eu să ard
Dorul Tău să ardă-n mine
Toată viața pe pământ
Până-n ziua care vine
Să te văd Isus pe Tine
Al vieții Sfânt Cuvânt
Și apoi în veșnicie
Lângă Tine eu să fiu
Ca să-ți cânt lumina vie
A Ta scumpă părtășie
Domn al vieții pururi viu
Vreau Isuse să îți cânt
Și lumina și umblarea
Dragostea și-al Tău Cuvânt
Nouă lăsat pe pământ
Să primim dar îndurarea
În lumina Ta cea vie
Vreau Isus să mă zidești
Toată slava a Ta fie
Și onoarea ți-o dau Ție
Domn al slăvilor cerești
Singurul ce ai trăit
Viața pe acest pământ
De păcat însă lipsit
Căci nimica n-ai greșit
Din al vieții sfânt Cuvânt
Singurul fără păcat
Pe pământ fără de vină
În toate ai fost curat
Și nouă Doamne ne-ai dat
Un exemplu în lumină
N-a fost nimeni ca și Tine
Nici n-a fost nici nu va fi
Nici în slăvile Divine
Să ofere la oricine
Dreptul de-a se pocăi
Dreptul astăzi la viață
La odihnă-n veșnicie
Cu iubirea față-n față
Și cu mersu ce ne-nhață
Să cântăm mărire Ție
Slavă cinste și onoare
Mire drag din infinit
Ce ne oferi și azi salvare
Chiar în Numele Tău mare
Prin care ne-ai mântuit
Glorie Isus Ție
Astăzi Doamne îți cântăm
Și onoarea a Ta fie
Doamne până-n veșnicie
Noi Isus te lăudăm
18-12-2019 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre onoare sau poezii despre laudă
Ești frunza
Ești frunza
sub care sufletul meu tremurând și-a găsit adăpost.
Tu mă ții vie sub valul avid de ploaie
ce curge
și curge
și curge...
Sărmanul timp a devenit o molie neagră,
cu-aripi pleoștite, murate de atâta ploaie
și-ncearcăn zadar să evadeze
săpând un tunel vertical
în peretele ploii.
Tu ține-mă lipită de tine,
Poezie!
Să-mi fii mereu acoperiș
și balansoar!
Prin tine pot să descifrez runele ploii,
doar tu îmi ești calea regală
de-a fi și de-a nu fi
și doar prin tine vreau să știu
ce este dincolo de zidul ploii...
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- citate de Nela Talabă despre timp
- citate de Nela Talabă despre suflet
- poezii despre poezie
- citate de Nela Talabă despre poezie
- poezii despre negru
- citate de Nela Talabă despre negru
- poezii despre frunze
- citate de Nela Talabă despre frunze
- poezii despre devenire
Singur în ploaie
Aș vrea să fiu singur, singur,
Să-mi aud gândurile cum țipă la mine,
Sufocate de greaua mea indiferență,
Să-mi aud bătăile inimii nebune
Ce mă-ntreabă idilic: vrei să trăiești?
Să-mi ascult sângele
Cum se scurge printre vene,
Cu aripile luate dintr-un fir de vânt
Purtând cu ele purpura vieții,
Desprinsă din amurgul unui cer.
Aș vrea să fiu singur, să fiu al ploii
Al ploii din mine, al ploii din noi,
Să gândesc în picuri de rouă
Să respir picuri de ploaie
Să m-ascund într-un picur de ploaie.
Aș vrea să mă numesc fiu al ploii și să cad:
Să plutesc adesea peste însetate simțuri,
Să răscolesc setea cu un cârlig de argint
Și să dau tuturor un moment de respiro.
Aș vrea să fiu singur, în ploaie:
S-ascult cum cade peste sufletul
Ce nici măcar umbrelă n-are.
Să mă visez un strop de ploaie:
Căci e mai simplu, mult mai simplu
Să simt și să vibrez,
Să le desprind înțelesurile,
Să le ascult muzica,
Să fiu eu însumi harpa lor de vis.
N-am reușit, trăiesc încă un eșec:
Nu pot să fiu picurii ploii,
Nu pot să m-ascund într-un bob de rouă
Căci nici ploaia nu m-ar crede.
N-am reușit să fiu decât... o ploaie,
O ploaia searbădă și tăcută,
O ploaie insipidă de cuvinte.
poezie de Gheorghe A. Stroia (25 august 2010)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre sânge, poezii despre simțuri sau poezii despre rouă

De ziua mea
Bucurii mărunte și urări...
Pe obraji săruturi înfloresc...
Vin prieteni dragi de sărbători...
Mulți, formal, îmi spun cât mă iubesc.
Ce-mi doresc?! Ca bunul Dummnezeu
Să-mi dea mulțumire sufletească,
Suflet nobil candelă aprinsă
Și prinos de faptă-mpărătească.
Pace pentru tot acest popor
Neîngenunchiat și păcătos!
Drumul vieții nu-mi fie ușor!
Dar în suflet fie-mi luminos...
Vreau umbrind la crucea lui Hristos,
Să sorb stropi din sângele iertării
Și mai vreau să-mi fie de folos
Caldul legământ al împăcării.
Vreau să gust din mustul amărui
Azi, al neputinței pământești,
Ca în veșnicie să mă sui,
Tot mai sus, pe culmile cerești.
Vreau să simt din greul celor mulți,
Frig și foame, sete și dureri
Alergând prin secetă desculți,
Liberi spre divine mângâieri...
Vreau să las genunchiul mai apoi
În mătănii și în rugi fierbinți,
Căci când nimeni nu mai e cu noi,
Doar Tu, Doamne, vii și ne alinți.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre urări, poezii despre sărut, poezii despre sărbători, poezii despre prietenie sau poezii despre pace
Numai Tu ești fericirea
cum Isuse să-ți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Ție doar să-ți dăruiesc
a mea viață prin credință
cum să-ți cânt a Ta iubire
să te laud Domnul meu
că-n a Ta neprihănire
îmi ești Domn și Dumnezeu
cum Doamne să-ți dăruiesc
și iubirea și credința
tot mai mult să mă sfințesc
să îmi dărui biruința
numai Tu ești fericirea
omului de pe pământ
Tu ne dărui azi iubirea
doar prin Sfântul Tău Cuvânt
și-n lumina Ta cea sfântă
sufletul ni-l înconjori
căci ne vrei Isus la nuntă
arși de sfinții Tăi fiori
numai Tu și azi ne dai
Evanghelia Ta Sfântă
să intrăm o dată-n Rai
unde îngerii Tăi cântă
Tu Isus ne împletești
cu lumina și cântarea
și pe veci ne dăruiești
harul Tău și îndurarea
Doamne Ție mă închin
și îți dau a mea ființă
să o umpli pe deplin
de-al Tău har și biruință
dintre valurile vieții
cât Tu ai îngăduit
eu în zorii dimineții
strig Isus o fii slăvit
iată Numele-ți slăvesc
și-ți aduc Isus onoare
căci o Doamne te iubesc
doar îmi ești a mea salvare
mult mai mult eu aș dori
să te laud Domnul meu
de-aș putea și de aș ști
să îți cânt și chipul Tău
vreau în mijlocul iubirii
eu Isuse să mă scald
în jarul neprihănirii
plin de dorul Tău să ard
fă-mă dar să fiu cântare
laudă Numelui Tău
Tu Isus să-mi fii salvare
și pe veci Mirele meu
în lumina Ta curată
eu să umblu eu să cânt
în iubirea fără pată
să trăiesc al Tău Cuvânt
dezlegat de jugul firii
dar legat Isus de-al Tău
aripa neprihănirii
drum să-mi fie dinspre rău
să mă-mbrac în curăție
și-n lumina mântuirii
Adevăru-n veci să-mi fie
chiar în floarea mulțumirii
fii slăvit o fii slăvit
lăudat între popoare
căci pe noi ne-ai mântuit
pentru veci ne-ai dat iertare
Mire drag te onorăm
cinste salvă și mărire
Numele ți-l înălțăm
veșnic dar Ție cinstire
tot pământul să îți cânte
să ți-aducă închinare
și în laudele sfinte
să-ți dea cinste și onoare
glorie Isuse Ție
slavă Tatălui Cel Sfânt
să cânte în veșnicie
ceru-ntreg și acest pământ
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă sau poezii despre mântuire
Te laud Tată
Te laud Tată scump din cer
Te laud azi și te cinstesc
În lumea celor care pier
Din neamul acesta omenesc
Te laud Tată și onoare
Acum ți-aduc o Tată Sfânt
Căci ne-ai adus pe-a Ta cărare
Noi să umblăm pe acest pământ
Ți-aduc glorie și cinste
Și Numele ți-l proslăvesc
În dragostea cea mai fiebinte
Aș vrea o Tată să-ți slujesc
Prin Domnul Isus vreau s-ascult
De-al Tău Cuvânt în veșnicie
Și să lucrez azi tot mai mult
Ca Numele slăvit să-ți fie
Îl vreau pe Domnul Isus Tată
Ca Domn și Mire-n infinit
Prin El viața mi-e curată
În locul meu doar Isus a murit
Mărire Ție eu îți cânt
O Tată iată a Ta Ființă
Și te cinstesc de pe pământ
O umple-mă dar de credință
Și dă-mi o Tată biruință
În luptele prin care trec
Întărește-mi dar a mea ființă
Să nu mai fiu de Duhul sec
Căci Ție Tată mă închin
Și iată îți aduc onoare
Prin credință acum vin
M-arunc la sfințele-ți picioare
Căci Tu-mi ești Doamne Dumnezeu
Și-mi ești stăpân în veșnicie
La umbra Ta mă vreau mereu
Slăvit dar Numele îți fie
Ți-aduc azi cinste te slăvesc
Iată de pe acest pământ
Căci eu o Tată te măresc
Pe Tine și pe-al Tău Cuvânt
04-11-2021
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre picioare
Sub aripa Ta Divină
Ție Doamne mă închin
Și te laud te slăvesc
Prin credință iată vin
Să îți cânt mai pe deplin
Căci Isuse te iubesc
Mă vreau Doamne-n brațul Tău
Sub aripa Ta Divină
Să-mi fii Domn și Dumnezeu
Cinste să îți dau mereu
Trăind viața în lumină
Fiu al Celui Prea Înalt
Îți aduc acum onoare
Pentru viața ce ne-ai dat
Pentru Duhul Tău curat
Ce ne-ai dat s-avem salvare
Cu atâta mulțumire
Eu te laud te cinstesc
Plin mă fă de-a Ta iubire
În har și-n neprihănire
Numele să ți-l cinstesc
Calde flamuri de iubire
Să-mi inunde a mea ființă
Tu fiindu-mi fericire
Să îți cânt ca în neștire
Toată viața prin credință
Mă vreau în a Ta lumină
Și în Adevărul Tău
Măna Ta ca să mă țină
Ca ființa să-mi devină
Crin ales pe placul Tău
În lumina Ta cea vie
Pentru veci ca să mă scald
Să-ți cânt slava-n veșnicie
Ființa Ta pururea vie
Eu în Tine ca să ard
03-12-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre mulțumire
Vreau Isuse eu să ard
Cum Isus să-ți mulțumesc
pentru a Ta vie-ndurare
prin care și eu trăiesc
și mai sunt pe-a Ta cărare
cum să-ți laud azi Ființa
cinste dând Duhului Tău
căci îmi dărui biruința
și-mi ești Domn și Dumnezeu
vin Isus acuma dar
și în Fața Ta mă-nchin
c-am gustat al milei har
din izvorul Tău Divin
leagă-mă cu-a Ta iubire
să te laud și să-ți cânt
viața de neprihănire
să mi-o dărui pe pământ
în lumina sfințeniei
să îmi scald sufletul meu
și pe culmea bucuriei
să îți cânt o Domnul Meu
ochii Tu mi i-ai deschis
să văd și eu azi lumina
ca s-alerg spre Paradis
să-ți cânt Doamne-ntodeauna
în lumina Ta cea sfântă
și-n privirea Ta de foc
așează-mi a mea ființă
în lume să n-am vr-un loc
ci prin Tine și cu Tine
Viața Sfântă s-o trăiesc
până-n ziua care vine
pe Tine să te-ntâlnesc
Doamne vreau a Ta Ființă
să mă ia pe-a Tale brațe
să trăiesc azi prin credință
Duhul Tău să mă înalțe
până-n patria iubirii
și Isus pe brațul Tău
florile desăvârșirii
să le dau Lui Dumnezeu
Doamne-n palma Ta mă pune
să îți cânt Numele Tău
să trăiesc prin rugăciune
slava Ta de Dumnezeu
fă-mă dar precum voiești
să îți cânt a Ta Ființă
până-n slăvile cerești
Tu să-mi dărui biruință
cânt de aceea a Ta lumină
și iubirea Ta o cânt
a Ta Ființă să mă țină
câct voi fi pe acest pământ
vreau Isuse ca să ard
de iubire de dor plin
pe brațe eu să îți cad
o Isuse Miel Divin
în iubirea Ta adâncă
vreau Isus să mă topesc
să-mi fii soare să-mi fii stâncă
pentru veci să te iubesc
legătura sfințeniei
ființa mea să o cuprindă
pe cărarea biruinței
dorul azi să mi-l aprindă
dorul Isus după Tine
și azi dup-a Ta Ființă
până-n slăvile Divine
să ne umple de credință
căci pe Tine noi te vrem
chiar în noi Tu să domnești
Numele să-ți lăudăm
căci Mire Isus ne ești
prinde-ne acum de mână
ne pune-n poporul Tău
dragostea să ne rămână
căci ești Domn și Dumnezeu
iar noi vrem ascultători
de Tine în veci să fim
ai iubirii sfinți fiori
pururea să îi simțim
ai Tăi Doamne-n veșnicie
pe toți fă-ne să-ți cântăm
chiar în patria Ta vie
cu drag să te lăudăm
poezie de Ioan Daniel Bălan (6 ianuarie 2019, Betania Cluj)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci
Numai Tu-mi ești fericirea
Doamne cum să îți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Pururea să te iubesc
Ca să-mi dai doar biruință
Cum să-ți laud al Tău Nume
Să-ți aduc Isus onoare
Să-mi dai har în rugăciune
Și în veci a Ta salvare
Vreau pe palmele-ți Divine
Să te laud și să-ți cânt
C-ai murit și pentru mine
Să te ascult pe acest pământ
Mă închin în fața Ta
Și ți-aduc a mea ființă
Să-mi speli duhu inima
Să mă umpli de credință
Să mă faci așa cum vrei
Cuvântu să-ți împlinesc
Ca pe brațe să mă iei
Eu în veci să te iubesc
Cum în dragostea Ta vie
Eu iubirea să ți-o cânt
Să-ți dau ființa-n veșnicie
Nu numai pe acest pământ
Pân"la sfintele-ți picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ți aduc Mire Divin
Leagă-mă așa cum știi
De a Ta scumpă Ființă
Ca să-ți cânt în veșnicii
Viața nouă prin credință
Numai Tu-mi ești fericirea
Și lumina mea Isus
Tu-mi ești Doamne bucuria
Lumina fără apus
Mire scump și minunat
Ține-mă pe palma Ta
Să-ți cânt drumul Tău curat
De mine o nu uita
Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ți proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc
Înfășoară-mă-n iubire
Și în harul Tău nespus
Viața de neprihănire
S-o trăiesc o scump Isus
03-02-2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan (3 februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Intima comedie
Introducere
M-am cufundat în mine la mare adâncime.
Afară doar un murmur, filtrându-se se țese
Filtrat prin starturile dese,
Afară doar un murmur înăbușit se țese,
Însă aici răsună întreaga-mprejurime,
Mi-i amețit de-a vorbelor mulțime;
Și-afară doar un murmur, ritmându-se, se țese
Filtrat prin straturile dese.
Ședeți în ascultare, prieteni prea grpbiți.
Când ostenit și palid mă voi ivi afară
În lumea cunoscută și-n raza cea solară,
Voi fi uitat acestea pe care le-auziți...
Ședeți în ascultare, prieteni prea grăbiți
Când ostenit și palid mă voi ivi afară
Vă voi ruga să-mi reamintiți.
Intimele-mi spirale trudindu-mă le sui,
Cu oarba lacomie ma cercetez pe mine,
Și vă aud, și vouă sufletu-mi descui.
Și sunt aici ca să vă știu mai bine.
Dar un popor de umbre se zbuciumă în pripă,
Neliniștit aleargă în clocotire grea.
Încerc din răsputere să le opresc o clipă
Și pace să așez în lumea mea.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Nicolae Labiș despre prietenie, citate de Nicolae Labiș despre pace, poezii despre comedie, poezii despre cercetare, poezii despre Soare sau citate de Nicolae Labiș despre Soare

Valea Cerbului
E-o Vale ca-n povești, un᾽ se-mpreună munții
Și bați un drum de piatră, de vrei aici s-ajungi...
Efortul e-n voință, ca și-n sudoarea frunții,
Pe șerpuite căi, ascunse și mai lungi.
Te-ntâmpină pădurea de brazi și de mesteceni,
Izvoare de ape repezi și limpezi, de cleștar,
Cu brațele deschise, dar ca la vechi prieteni,
Aceste frumuseți ți se aduc în dar.
Când Soarele-n amiază trimite raze calde,
Iar vântul, în pădure, prin arbori doar adie,
Coboară-n zări albastre privirile, să sclade
În zbor nemărginit și-n cânt de simfonie.
Natura neîntrecută, eternă și bizară,
Atâtea daruri are, în mâinile-i măiastre,
Aici sunt așezate, în acest colț de Țară,
De la străbuni lăsate, să fie ale noastre.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre păduri, poezii despre natură, poezii despre munți sau poezii despre miezul zilei

Sonetul cântecelor ploii
Cântecele ploii încă mai răsună
în adânc de pietre ce s-au risipit
peste lutul aspru dintr-o văgăună
care nu cunoaște zori sau asfințit.
Slabele ecouri, ca de liturghie,
poartă-n ele nume-n timpul de apoi,
care le promite, întru veșnicie,
limpezimea rece-a apelor din ploi.
Viața le privește, îmbrăcată-n verde,
urcă pe o stâncă, trece prin eter,
uită răsăritul și-n amurg se pierde,
fără să-și regrete timpul efemer.
Din adânc de pietre, într-o văgăună,
cântecele ploii încă mai răsună.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre promisiuni, poezii despre lut sau poezii despre cunoaștere

Dansând în noapte...
Nu pot să dorm, am pe balcon un greier,
ce cântă, toată noaptea, la vioară,
cu cântul lui eu viața o cutreier
și gândurile-mi zburdă pe afară...
Strâng gândurile, vreau să le țin bine,
dar unul scapă și-n trecut se duce,
nu vrea să stea alăturea de mine
și nicidecum nu vrea ca să se culce...
Ies pe balcon în noaptea asta clară,
o Lună plină sus pe cer tronează
și-n briza răcoroasă de sfârșit de vară,
fără să vreau, picioarele dansează...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre trecut, poezii despre somn sau poezii despre sfârșit

Hai, vino!
Rămâi și alege iubirea,
De pleci, voi visa numai iarnă,
Închide fereastra și vino
Și lasă doar visul să cearnă.
Închide fereastra și vino,
Afară doar ploaia lipsește,
Mi-e chiar întuneric în suflet
Lumina din gânduri citește.
Închide fereastra și vino
Și pune-mi sub cap doar tăcerea,
E toamnă, nu vreau s-aud vântul
Împinge afară durerea.
Închide fereastra și vino
Și uită să pleci dimineață,
Se-adună pe cer numai stele
Și ploaia ne pleacă din viață.
poezie de Corina Mihaela Soare (2017)
Adăugat de soarecorina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă
Numai Tu-mi ești fericirea
Doamne cum să îți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Pururea să te iubesc
Să mă-mbraci în biruință
Cum să-ți laud al Tău Nume
Să-ți aduc Isus onoare
Har nespus în rugăciune
Tu să-mi dai și-a Ta salvare
Vreau pe palmele-ți Divine
Să mă iai și eu să-ți cânt
C-ai murit și pentru mine
Să te ascult pe acest pământ
Mă închin în fața Ta
Și ți-aduc a mea ființă
Să-mi speli duhu inima
Să mă umpli de credință
Să mă faci așa cum vrei
Cuvântu să-ți împlinesc
Ca pe brațe să mă iei
Eu în veci să te iubesc
Cum în dragostea Ta vie
Eu umblarea să ți-o cânt
Să-ți dau ființa-n veșnicie
Nu numai pe acest pământ
Pân"la sfintele-ți picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ți aduc Mire Divin
Leagă-mă așa cum știi
De a Ta scumpă Ființă
Ca să-ți cânt în veșnicii
Viața nouă prin credință
Numai Tu-mi ești fericirea
Și lumina mea Isus
Tu-mi ești Doamne bucuria
Viața fără de apus
Mire scump și minunat
Ține-mă pe palma Ta
Să-ți cânt drumul Tău curat
De mine o nu uita
Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ți proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc
Înfășoară-mă-n iubire
Și în harul Tău nespus
Viața de neprihănire
Tu să-mi fii o scump Isus
03-02-2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia de mătase
mâinile diafane a ploii de toamnă
mângâie tandru arbori înfometați
ritmul stropilor la dans mă îndeamnă
descopăr cântecul norilor fermecați.
simfonia ploii pe strune de vioară
îmi alină dorul puternic ardent
toamna cochetă în rochie de seară
face spectacol magic pe continent.
ca-ntr-un cult ploaia adapă pământul
seva-i pură fascinantă pe deplin hrănitoare
perdele transparente le flutură vântul
răspândind în lume valuri de răcoare.
ploaia de mătase este precum alintul
așteptat de codri, de fiecare floare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rochii, poezii despre ritm sau poezii despre nori
Marginea ploii
locuiesc
pe marginea ploii
într-un cub de priviri
cu pași peste ape
cu ochi și idei
în zbor și-n surâs
palmă
între mine și drum
picură
floarea și umbra
mersul și zborul
peste degetele tale
într-un unghi de priviri
însetat de
florile
ochilor tăi
zbor peste ape
și picuri rotunzi pe degetele timpului în umbra
dintre un strigăt și un cuvânt închis într-un cerc
de pași
din miezul Ogrădesei
aici
plouă cu zâmbetul tău îmbrăcat în picuri de rouă
dintre o secundă
și o altă umbră
rămâi
pe degetul tău drept
rămâi la ce ai învățat
căci fericirea e doar Cuvântul cel veșnic
Hristos-iubirea
22-04-2016 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan din Antologie-Poetica (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre degete, poezii despre cuvinte, poezii despre învățătură sau poezii despre secunde