Anonimi

Culori albite de vreme,
Timpuri expirate succint,
Amintiri derivate în cuplete,
Îşi poartă ideea în cuvânt...

Aspre cărări înrămate,
Căi nevăzute de ieri,
Pajişti şi ape curgânde,
Stâncile sunt printre văi!

Se trece o culoare de verde...
Plâgând este cerul, plângând,
Din umbrele urmelor-vede
Feresc în culoare, Cuvânt.

poezie de Ana-Maria Cristofir din Obiectiv turistic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori

Albastrul mă ucide,
şi verdele,
şi albul,
toate mor...
dar, ce sunt eu?
eu sunt culoare,
şi verde,
şi albastru,
e tot ce simt,
şi verde,
şi albastru,
e tot ce sunt...
Unde eşti, iubito?
mai toarnă ceva răcoare
în vinul acesta fără culoare!
Viaţa e un joc,
ne prefacem că trăim,
ne prefacem că iubim,
ne prefacem că murim,
doar naşterea are ceva
din chipul albastru
al sincerităţii.
Vine o vreme când
ridicăm mâinile sus,
şi-n semn de predare
ne prefacem, docil,
că existăm.
Cum te împaci, iubito,
cu ideea
unei false vieţi,
cum te împaci, tată,
cu ideea
fiului inexistent?
cum te împaci, tu,
care eşti culoare,
cu sensul invers
al culorilor?
Tu, care eşti albastru,
şi verde,
şi alb,
şi ucis...

poezie de Ion Ţoanţă din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnei Mihaela Marinela Chiţac la apariţia volumului "Culoare prin cuvânt" - 2006

Prin cuvânt ai dat culoare.
M-ai convins şi pare just.
Te întreb de poţi tu, oare,
Prin cuvânt să dai şi gust.

epigramă de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

PALETA DE CULORI

Oare ce culoare
Ţi se potriveşte?
Eşti un albastru
Ca cerul nesfârşit?
Eşti verde precum
Câmpul în primăvară?
Eşti roşie ca merele
În toamnă?
Doar părul
E înzăpezit.
Culori diverse,
Inter pătrunse,
Amestecate palete,
Ca evenimente,
Devenite amintiri.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea sufletului (Interogare de pictor)

- Culorile sunt calde şi reci,
şi nonculori...
Sufletele sunt reci şi calde,
şi pustii...
Fiecarui om
ar trebui să-i vină o culoare...

Oare ce culore eşti tu?

- Eu sunt culoare colorată!

- Culoarea verde?!
este cea mai dragă culoare a ochilor
şi a psihicului uman,
care calmează, odihneste...
Dar este o culoare rece!

Roşu?!
Este o culoare care te oboseşte.
Trezeşte în tine ură...
suparare...
nervi...
Dar este o culoare caldă!

Ce culoare are sufletul tău?

- Sufletul meu nu are culoare...
Îl simţi,
dar nu îl poţi atinge...
Îl poţi vedea
decât dacă crezi tare în el...

Sufletul meu?!
E un amestec
între albul pur şi negrul demonic...

Pictează-mă-n creion,
maine, va fi nevoie de corectură!

- Da... dacă toate sufletele ar avea culoarea lor,
ar trăi pe o paleta...
Dar... Nu...

Nu...

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (6 august 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă poartă toamna

Mă poartă toamna pe alei
Şi pe cărări ce curg încet,
Când pică frunzele-n scântei,
Iar vântu-i tandru şi discret.

Mă poartă toamna în iubire,
Acoperindu-mă cu dor
Şi-aproape de nemărginire,
În amintiri... mă înfăşor.

Mă poartă toamna şi mă plouă
Printre culori ce ruginesc
Şi strâng în palmele-amândouă,
Al clipei trup dumnezeiesc.

Mă poartă toamna şi mă duce
Într-un iatac... ca un fior
Şi-n aşternuturi zăbăuce
În care-am învăţat... să zbor

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie transcendentală

adâncimea iubirii derivă din cunoaştere
sublime sentimente ce ating absolutul
relaţii constructive create de la naştere
vibraţii interne care ard precum lutul.

din suflet pleacă raze mesaje infinite
cerul e absorbit cu Lună cu Soare
dispoziţii creatoare produse de ispite
valori care nu mor prin sufocare.

pasiuni misterioase care devin legi
în ritm şi cadenţă, concepţii policrome
oglinda frământărilor să o alegi
sursă de oglindire în culori bonome.

am fost culoare şi tunet şi vânt
univers de regrete şi de inspiraţii
învăţ să mă realizez doar prin Cuvânt
nostalgie violetă extinsă în spaţii.

meditez transcendental plutind în culori
veselă în verde în frunziş de fiori.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea... un cuvânt

Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Şi mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.

De-aş adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închişi,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopţi cu pescăruşi ucişi.

Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nşir pe curgătorii nori.

Uitarea a-nceput să doară
Şi toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.

Nu sunt albaştri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e şi marea... un cuvânt.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea... un cuvânt

Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Şi mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.

De-aş adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închişi,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopţi cu pescăruşi ucişi.

Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nşir pe curgătorii nori.

Uitarea a-nceput să doară
Şi toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.

Nu sunt albaştri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e şi marea... un cuvânt.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buchet...

picături de timp strâng
în mici flori de tristeţe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez şi în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roşu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
să scalde chipul tău
în câmpuri de lumină

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoare

Culoare e în jurul meu,
Culoare si în suflete
Unde privesc văd tot mereu
Doar culori colorate.

În creion schitat sunt eu,
Mâine fac retuşuri,
Stau ca o apă în vârf de deal,
Vin pe-alunecuşuri.

Persoanele din jurul meu
Frumos stau colorate,
Numai eu parcă aş fi
Făcut pe jumătate.

Ca notele din portativ
Stau ele adunate
Conturate în nuanţe vii
De mine parcă uitate.

La izvorul cel din deal
Şoptesc una cu alta
Eu le privesc mai din aval
Inima îmi exaltă.

poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

cuvânt

Cuvântul e sunet şi culoare, e mesagerul gândului uman.

definiţie celebră de Tudor Vianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vaporul

anii au trecut în grabă, grămadă
au mai rămas câţiva
în palmă se scutură amintiri
de azi, de ieri, de nicăieri
i-am spus vieţii, du-mă
şi m-a dus
pe mări rătăcite în oceane
unde se sparg de câte un ţărm
doruri, vise, precise, imprecise
sunt un cuvânt lovit de aspre stânci
pe ţărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânzele rupte
în derivă, pe marea neagră
de gânduri, păcate, de toate

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea cuvântului risipitor

Sculatu-s-a verdele din morţi
cu verde pre verde călcând
şi-au dat în muguri zăvoarele la porţi
să intre primăvara în cuvânt

Cu verde pre verde călcând
dau în floare paşii pe câmpie
un pas spre verde-i orice gând
cuvântul vine hăt din veşnicie

Tăcerea dă în floare pe hârtie
iar mugurii sunt parcă nişte porţi
pe unde primăvara ne îmbie
sculatu-s-a verdele din morţi

Cu verde pre verde călcând
iată primăvara iese din cuvânt

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să simţi culoarea din cuvânt

augustule sunt o poartă spre culoare
cum aş putea să nu văd să nu aud
tulnicele florilor de câmp
cum cântă ele sălbatic şi nu au moarte
de câte ori mi s-a-ntâmplat
să zăresc prin secetă ori zăpezi
chipurile ruşinate de roşu violaceu ori
griul acela cumplit de trist
în contraste luminoase
cineva a răsfoit tablou după tablou
file de carte cu miros acrilic
prin care am fost ispitită să intru
am trăit povestea unei iubiri maritime
am colindat universul acesta cromatic
am răsfirat pilitură de cuvinte
incredibil cum şi-au ştiut locul
am înţeles că fiecare are culoarea lui după cum
şi culoarea are cuvintele ei
augustule mă faci vară mă faci mare şi cer
mă las strivită de culorile tale
până ce o pânză de uleiuri voi deveni
poartă spre cuvânt

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna din cuvânt

Ce iarnă stranie cade-n cuvânt...
De-un timp, ninge cu versuri peste noi.
Se-aud poveşti în vaietul de vânt
E primăvară-n lumea de apoi!

Un frig se lasă-n filele de carte,
Tăcerile cuvintele-au învins.
De-un timp încoace îngerii au parte
De glasul poeziei din cuprins.

Ce-şi plânge coala tristă neputinţa...
Că încă-o pană-n zori a amorţit;
Îşi poartă poezia nefiinţa
Spre cerul blând, azi, de poeţi spuzit!

Şi nu-i nici un descântec să desfacă
Tăcerea din poveştile nescrise,
Ideea de cuvinte se dezbracă
Iar Muzele, de Moarte, sunt învinse...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un kilogram de verde este mai verde decât zece grame din aceeaşi culoare.

citat clasic din Paul Gauguin (1 ianuarie 2009)
Adăugat de Daiana Padurean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi

voi fi în firul de nisip
pe care-l calci.
voi fi în stropii reci de ploaie,
în firele de iarbă,
în frunze care cad
în adierea unui vânt.

voi fi o şoaptă
de demult
în salcia plângând la mal,
în ape tumultoase,
sau în izvoare cristaline.

voi fi
în cerul plin de stele
în marea verde de smarald
şi în zăpada ce se-aşterne...

voi fi o toamnă-n primăveri
voi fi ce nu am fost vreodată,
un răsărit sau tristul asfinţit
voi fi o floare, o culoare,
Un vis, un gand,
In carte asternut.

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fascinanta culoare a viperelor, te provoacă la imprudenţă

C-un joc de linii şi culoare,
Sunt ca femeile frumoase:
Cu cât sunt mai atrăgătoare,
Cu-atât sunt mai periculoase!

epigramă de Nichi Ursei din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsă-n dor...

Ascunsă-n dor, cuvânt după cuvânt,
Dezleg încrucişate sentimente
Şi nu mă satur să le joc visând,
Să le adun la margini de poveste.

Ascunsă-n dor, cuvânt legat de gând
Rodeşte-acolo unde-ncepe basmul,
Hotar cel mai aproape de cuvânt
Mi-e dragostea, recunoscând înaltul.

Şi las cuvânt zidit după cuvânt,
Dar unde e ascuns tot adevărul?
Şi fără bine răul e făcut,
Cuvânt alb-negru, regăsind tot dorul.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om versus câine

De câine şi de om turbat,
Eu mă feresc neîncetat,
Dar pe cuvânt de gentilom
Că mă feresc mai mult de om.

pamflet de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (25 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!