Vaporul
anii au trecut în grabă, grămadă
au mai rămas câțiva
în palmă se scutură amintiri
de azi, de ieri, de nicăieri
i-am spus vieții, du-mă
și m-a dus
pe mări rătăcite în oceane
unde se sparg de câte un țărm
doruri, vise, precise, imprecise
sunt un cuvânt lovit de aspre stânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânzele rupte
în derivă, pe marea neagră
de gânduri, păcate, de toate
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
au mai rămas câțiva ani
i-am spus vieții
du-mă, du-mă la apus
și m-a dus
pe mări rătăcite în oceane
unde se spărgeau de câte un țărm
doruri, vise
eram un cuvânt în derivă
lovit de stânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un pescăruș cu aripi rupte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lampa
o lampă stinsă
o ușă închisă
luna, un ciob azvârlit pe cer
în noaptea aceea de beție
trist surâs într-o lacrimă
mă sprijin pe coatele sufletului
tăcerea e goală și mută
văd prin crăpăturile vieții
o scânteie
dar ușa rămâne închisă
cărarea s-a stins în tăcere
doar amintiri încețoșate și seci
sunt un cuvânt în derivă
lovit de stânci, în ape tulburi, adânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un biet vapor cu pânze rupte
visul a oftat sau a plâns
cine azi mai știe, cine...
timpul a trecut
o lampă stinsă
o ușă închisă
o viață ucisă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De azi, de ieri, spre nicăieri
sunt setea adâncă a unui vis
rătăcit între voi
pe plaiuri de dor
în suflet freamătă gânduri
precise, imprecise
de azi, de ieri
e atât de frig, aici, în gând
de multe ori doar plâng pe câte un rând
sau poate zac pe țărm, visând
aici e somn etern și tern
numai marea curge și curge
se mai sparge un val, pe tărâm ireal
sunt contradicția lucrurilor spuse și nespuse
m-am unit într-o toamnă târzie cu pământul
plecând apoi încet-încet spre nicăieri
atunci, de ce tu bați în geam
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe țărm
seara, pășeam pe țărmul umed
de lacrimi, gânduri și păcate
întrebam destinul nostru mut
despre ceva ce a fost demult
în depărtarea agoniei priveam prin cuiburile tăcerii
visam cu vise nevisate
vocea vieții sta ascunsă
trăiam între căderi de ape
între valuri și nori
nevăzut de nimeni, de voi
mergeam pierdut în noapte
eram copilul care nu mai sunt
doar amintiri și tăceri împletite
de-a lungul unei vieți uitate
căutam un suflet pentru un suflet
ascultam cum plânge în noapte, marea
mă înțepam în tăceri
anii dispăreau, stele cădeau în palma vieții, azi
de ieri, doar amintiri, toate târzii
ardeam mereu, pe rugul lumii, în triste singurătăți
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictură aridă
era târziu și era iarnă
am străbătut gânduri în goană
dezgropând alte gânduri
eliberând vise, precise, imprecise
am șters amintiri
un cerc infinit, neînceput, neterminat
și totuși sfârșit înainte de început
un suflet tace, nu spune nimic
e lacrimă ascunsă
în ochiul tragic al lumii
cine sunt
ha-ha-ha
sunt un nebun ce rupe în noapte coli albe
murdare de gânduri
o pictură aridă pe un câmp dezvelit
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pasăre rănită
viața asta a trecut încet
prin ceață
speranța au îngropat-o ieri în vechiul târg
trăiesc în împletiri de vise
precise, imprecise
răsăritul e o rană sângerândă
m-au îmbrăcat în întuneric în zori
lumina s-a ofilit într-un hambar
numit de unii nebuni, viață
eu pasăre rănită
caut un far în noaptea dintre vieți
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La poarta sufletului
m-am descălțat de gânduri la poarta sufletului
să nu murdăresc surâsul luminii
da, sunt un păcătos
în astă lume beată
pe tălpi adunasem tăceri
culese din ancestrale dureri
eram aici și dincolo
pe țărmul zbuciumat al sufletelor moarte
între mare și cer
ape se zvârcoleau haotic în zare
pe sub pleoape curgeau amintiri
de ieri, de nicăieri
uneori pictam alte gânduri în casa cerului
între iertare și păcat
mă crezi, mă ierți...
poate azi, nu sunt acel ce sunt
rostogolit printre stânci
între alge și scoici
mă întreb, de mii de ani...
offf, am uitat întrebarea
da, sunt uituc, și...
rămân aici,
unde nu sunt
decât o vorbă irosită în vânt
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în fața lumii stă un om
un singur om
e om sau nu e om
poate e un fluture pribeag ce arde într-un zbor
un zbor spre ternele păcate
sub cerul liber zace un om
o hrubă strâmtă este casa în care plânge marea
în lumea lui nu e popas
doar un urcuș etern spre nicăieri
vroia să urce sus
spre cer
o clipă vine
s-a tot dus, prea sus
anii au trecut în grabă
el zace acolo jos
o viață a trecut, o lume a apus
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țărmul
pe țărmul unui lumi
văd tăcerea împietrită
marea tace și ea sau plânge'n tăcere
caut tăcerea în adâncul orei
luna, privește absentă, printre valuri și stânci
vuiește tăcând
un suflet pe aripi mari de dureri, s-a frânt
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescărușul
pluteam alegoric în larg, biet catarg ireal
valuri furioase se izbeau de gânduri zălude
se spărgeau dramatic la mal
pe cer țipau pescărușii
lacrima cade și plânge pe țărmul uitat
de lume, de viață, de toate
din zborul înalt a rămas doar o pană
albă pană, rătăcită în larg
plutește suav peste ape
în țipătul dureros al timpului
uitat pe aici, pe undeva, cândva
mă strigă, mă cheamă iar marea
mă scurg în valuri înspumate, în tainic miraj
din zbor a mai rămas un biet ideal
plâng pe țărmuri mângâiate de mare
trist pescăruș ireal
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
te caut în noaptea tăcută
te găsesc în ecoul prelung al unui gând
gând sfărâmat pe țărm
umbre se târăsc prin țărână
trăiesc în locuințe lugubre
poposesc nicăieri
și azi și ieri
se mai opresc să mai plângă un pic
în suflet țipăt și plâns
din astă vreme zbuciumată
mă sting în tăcere
fără vorbe, fără speranțe
așa ajung și eu, o umbră
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin fum de țigară
într-o zi m-am întâlnit cu depărtarea
se depărtase de mine
în fugă, în grabă, grămadă
în palme adunasem gânduri măcinate
de ani trecuți, petrecuți
prin cârciumi famate, cu femei de o noapte și fum de țigară
timpul sorbea cu nesaț amintiri
la o masă, undeva, printr-o casă
o coală arsă de timp
spunea o poveste uitată în sertare
despre o viață ascunsă sub pleoape
treceau în zbor nori călători, în zbor ireal, visători
uneori cădeau și stele
tăcute, micuțe și ele
pe țărm curgeau vise
despre o mare rătăcită printre valuri
am trecut de mine de multe ori
printre scoici sfărâmate și cochilii de gânduri
pașii se scurgeau leneși pe nisip
nu mă recunoșteam
chipul se oglindea alegoric în ape
apoi mi-a fost frică
marea îmi ardea tălpile sfâșiate de întrebări
obosit, m-am așezat între clipe, să dorm o veșnicie
când m-am trezit
marea plecase undeva, departe...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
nu mai pășesc în urma trecătoarelor idei
nu caut pași pe nicăieri
doar îm amurg mai curg păreri
idei de azi, de ieri, de nicăieri
ningea în lumină
cu fulgi falși de gând
doar eșarfa purta încă
mireasma unui trup arzând
la asfințit trecea o boare
mai sursurau tăceri de ieri
eu am rămas doar vagabondul ultimei idei
rătăcit în urma pașilor pierduți pe alei
e cerul stins și stele cad
curgea apusul purpuriu
în zăpezi de argint
ningea iar și iar pe câmpuri pustii
umbre se pierd sub ultimii pași
mă ascund în priviri căutând amintiri
tu ai plecat, eu am rămas
sărutul nu'l treziți, așteaptă...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis
pe cer plâng stele înnodate
de gânduri, păcate, de toate
valuri agață coliere de alge
de pașii rătăciți pe un țărm
pe valuri o plută plutește uitată
în larg, o stâncă
cu pleoapele udate de gânduri
aștern vise în noaptea înstelată
printre norii din suflet
de o viață mă răsucesc între ani
suspendat în gol
întind aripi să zbor
cad tăcut în mare, în zori
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
nu mai pășesc în urma trecătoarelor idei
nu caut pași pierduți pe nicăieri
doar îm amurg mai curg păreri
idei de azi, de ieri, de nicăieri
ningea în lumină
cu fulgi falși de gând
doar eșarfa purta încă
mireasma unui trup arzând
la asfințit trecea o boare
mai sursurau tăceri de ieri
eu am rămas doar vagabondul ultimei idei
un rătăcit în urma pașilor uitați pe alei
cerul era stins și stele cădeau
curgea apusul purpuriu
în zăpezi de argint
ningea iar și iar pe câmpuri pustii
umbre se pierdeau sub ultimii pași
mă ascundeam în priviri căutând amintiri
tu ai plecat, eu am rămas
sărutul nu'l treziți, așteaptă...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutări
sufletul,
traseu involuntar
între două stații imprecise
căutam apusul în deșertul lumii
uneori mă opream
rezemat de un gând
contemplam viitorul
mă înțepasem în rădăcinile cunoașterii
și am plâns
în palmă era liniște
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
dacă aș vorbi
aș înveli fiecare cuvânt
în doruri și vise nespuse
aș culege umbrele nopții
și aș porni din nou la drum
când nu va fi lumină
aș scotoci printre gânduri
crestând întunericul cu degetele sufletului
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre frunzele sufletului
visător între vedenii
în faldurile unui vis, trecut și petrecut
aiurea pe acest pământ
sprijin cenușa cerului cu lacrima sufletului
întunecate gânduri curg, se scurg
în mine, profund
ascult somnul într-o silabă oprită în timp
caut agonic un sens
pierdut într-un tragic nonsens
trece alt timp între timp
mereu mai puțin decât ieri, puțin mai mult decât azi
pierdut pe aici, pe undeva, cândva
știu, va mai fi o zi, într-o zi
atunci când eu nu voi fi
decât o frunză strivită sub ultimii pași
vibrează tăcerea în anii pierduți
de nimeni știuți, de nimeni cunoscuți
totul, o întoarcere neprogramată
pot să spun acum ratată
cu amintiri imprecise, ucise
a mai trecut o zi, și...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet în ceață
alergând bezmetic printre anii furați
mă loveam alegoric de spațiul îngust, uzat
al unei lumi rătăcită în propria inexistență
fereastra vieții capta umbre în neliniștea timpului
pocneau alte gânduri
aiurea, la întâmplare
zăvoarele au închis inimi în piatră
noaptea desenasem cearcăne
sub ochii obosiți ai sufletului
în amurg, pe țărmul vieții
un biet suflet înfășurat în ceață
veghează, căutând răstignirea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vioara
ating timpuri
în noaptea albă dintre lacrimi
găsesc doar vise rătăcite și timpuri tocite
suspin printre frunzele cerului și lacrimile dorului
se scurg încet în mine
și mai strig așa-așa
poate mândra s-o scula
jelui-m-aș și n-am cui
cuiul dușmanului și lacrima sufletului
Doamne, dă-mi puterea să mai duc
să apuc secerișul grâului în lumina soarelui
triste reverberații curg
pășesc în gând
mângâiat de roua dimineții
tresare iarba în adieri
de ieri, de nicăieri
a amuțit tăcerea
nu am simțit durerea cuvintelor ce mor
în curte hohoteau ciulinii
mirați de țipătul privirii
se sting iubiri
curg clipe peste ape
amețite de mângâierea unui cânt
a mai rămas doar o vioară
cântă și cântă
un cântec de jale,
un cânt de uitare
zac pe un țărm
de mare, de zare
ea cântă și cântă
dar nimeni nu o ascultă.
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!