Durerile unui prunc

Mama-a gemut, din umeri a strâns tata
Când am căzut pe lume ud şi gol,
Fragil, cu lacrimi anunţându-mi soarta,
Ca o ameninţare-ascunsă într-un nor.

Zbătându-mă în braţele tatălui meu,
Încercând să scap de-a scutecelor zăbrele,
Strâns legat şi obosit, nu mi-a fost greu
Să-aleg confortul de la sânul mamei mele.

poezie clasică de William Blake din Cântecele experienţei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama-a gemut, din umeri a strâns tata
Când am căzut pe lume ud şi gol,
Fragil, cu lacrimi anunţându-mi soarta,
Ca o ameninţare-ascunsă-n nor.

catren de William Blake din Cântecele experienţei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă există un Dumnezeu

Când voi lăsa în urmă numai umbra
nu spre moarte mă voi îndrepta
ci în braţele mamei mele

cum astfel fiecare ajunge
în braţele celei ce l-a născut,
cum însăşi mama stă în braţele
mamei sale care stă în braţele
mamei sale care stă în braţele
mamei sale...,
îmi închipui că dincolo e o lume visând
în braţele unei mame uriaşe

dacă există un dumnezeu
nu poate fi decât femeie

poezie celebră de Ioanid Romanescu din Trandafirul sălbatic
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapte. Strâns la sânul mamei.

citat din David Boia (4 septembrie 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

6

termite ieşeau din spatele meu
şi-mi curgeau muşuroi pe umeri
dar tu ţi-ai făcut burka din palme
şi-ai gemut
îngrozită
ca într-un film mut

le urmăreai cu privirea
cum îmi curg pe umeri, pe piept
cum se confundă între ele
acoperindu-mă cu picioarele lor fragile
până la refuz

dorinţa de-a fi cu ele

după 35 de ani
lacrimi curg pe masa din bucătărie
mâncată de
termite
ies muşuroi din spatele meu

poezie de Alexei Marcovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a trebuit să plâng singur

Doamne,
Îmi amintesc ziua
Când tata mi-a prins mâna în uşă.
Durerea a fost atât de puternică.
Nimic nu a mai existat
În afară de durere.

Apoi
Tata m-a luat în braţe
Şi m-a ţinut strâns
Şi m-a chemat pe nume în şoaptă
Iae
Şi iar
Şi iar.
Durerea nu înceta,
Dar ştiam
Că nu sufăr singur.

Doamne, îmi amintesc ziua
Când a murit.
Durerea a fost atât de puternică,
Încât mi-a tăiat orice răsuflare.
Nimic nu mai exista
În afară de durere.

Atunci Tu m-ai luat în braţe
Şi m-ai ţinut strâns
Şi m-ai chemat pe nume în şoaptă
Iar
Şi iar
Şi iar.
Durerea nu înceta,
Dar ştiam
Că nu trebuie să plâng singur.

poezie de G. Gant din Vitamine duhovniceşti pentru inimile rănite, traducere de Anthony M. Coniaris
Adăugat de L, Iuliana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a zâmbit

Mi-a zâmbit într-o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Şi mi-a aprins în suflet un dor nebun.

Mi-a zâmbit într-o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerşetor.

Mi-a zâmbit într-o zi un copil
Cu ochi frumoşi ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Şi de braţele mamei mele.

Mi-a zâmbit într-o zi un pom
Care era legănat uşor de vânt.
Şi mi-a părut că zâmbeşte un om,
Pe drept cuvânt.

Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Şi m-am întors la visurile mele!

poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Cel care se leagă strâns de o bucurie,
Distruge aripile vieţii pe vecie;
Cel care sărută-n bucurie-o floare trecătoare,
Trăieşte Eternitatea răsăritului de soare.

poezie celebră de William Blake (1793), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

pe tata l-a ţinut strâns
mama
şi după moarte
reţinută de frica de-a înălţa
aripile
într-o colivie de carton
ferecată
cu obsesiile primăverii
udate
cu lacrimi
în năframa
legată cu nori

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul

M-aş putea pierde
în braţele tale,
aş închide ochii,
şi nimeni
nu mă va mai găsi.

Ţine-mă strâns,
cât mai strâns...
trupurile noastre-
boabe de rouă-
se topesc în Infinit.

poezie de Floarea Cărbune (2009)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Te caut tot timpul, ca printr-un labirint,
Mergând pe potecile lui, întrebând de tine,
Înconjurat peste tot de pereţi de argint,
Care par întotdeauna că vin peste mine.

Uneori am impresia că te caut într-o lume,
O lume diferită, în care tu nici măcar nu exişti,
Tu eşti într-o alta, lipsită de zâmbet şi glume,
Plină de gri şi negru, plină de oameni trişti.

Te caut ca pe o iluzie, ca pe ceva intangibil,
Încercând să te prind strâns, ca să nu te scap iar.

poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lacrimi

Două lacrimi am văzut în salba
Unui nor ce mi-a ieşit în cale.
Două lacrimi au căzut în iarba
Unde se târăsc melcii agale.

Două lacrimi curăţă pământul
Năpădit de buruieni amare.
Două lacrimi s-au uscat în vântul
Legănat din zare-n altă zare.

Două lacrimi las acum să cadă,
Umerii pomeţilor să-mi spele.
Două lacrimi n-au cum să se vadă
Între-atâtea mii şi mii de stele!

Două lacrimi reci, rostogolite
Peste lume, cât e ea de mare.
Două lacrimi calde, înflorite
Într-un plâns de sălcii curgătoare.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut

arse buzele mi s-au strâns încleştate
preţul unei clipe s-a concetrat în mâini
durerea a devenit ascuţită
timpul picura cu încetinitorul gândurile mele
o picătură de ploaie a cazut şi mi-a zdrobit arsura
sărutul a venit
când
priveam cu ochii din mine, aşteptarea
m-am sufocat, dar am simţit că tot aerul din lume
intră-n mine
nu o să uit
acela a fost primul sărut

poezie de Viorel Muha (februarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vară-am strâns ...

Atâta vară-am strâns în suflet
Şi-atâta soare-am în priviri,
Că pot să sorb al tău răsuflet,
Chiar rătăcit prin amintiri.

Atâta vară-am strâns în minte,
Că zece ierni n-ar fi de-ajuns,
S-alunge dorul meu fierbinte,
Nestăvilit, de nepătruns.

Atâta vară-am strâns în palme,
Că pot din vara-mi să îţi dau,
Doar zilele ce-adastă calme;
În rest, pe toate eu le iau...

Atâta vară-am strâns în mine
Că mă aştept să prindă glas,
Ori să ţâşnească din retine,
În al solstiţiului ceas.

poezie de Mihaela Banu (21 iunie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram şi nu eram

mi-a fost greu să fiu simplu
mi-a fost uşor
am avut curaj - nu
mi-a fost frică şi am avut timp
să-l citesc pe jung -
eram şi nu eram intere
sat (!?) de psihoterapia
clinică
nu mi-a fost greu să-l citesc
pe freud
eram şi nu eram
interesat de psihanaliză
impulsuri şi nevroze
l-am lăsat pe jung
l-am lăsat pe freud
m-am refugiat pe moldova
eram şi nu eram nomad
stăteam pe malul râu
lui jung i-am pus gând rău
şi lui freud
eram şi nu eram un caz
psihiatric într-un conflict
inconştient legat de dorinţele
refulate
eram şi nu eram

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În luptă cu viaţa

Am principii pe care nu le voi încălca niciodată,
Nu o să mă vând pentru o mai bună soartă
Sânge de campion mi-a curs mereu în venă
M-am ridicat şi după ce am vărsat lacrimi în pernă
Şi nu am vrut să depind de cineva anume
Am fost pe cont propriu, singur prin lume.
Am căzut, m-am ridicat şi-am mers mai departe
Aşa e în viaţă, te căleşti, treci prin toate.
Ar fi prea simplu să primeşti totul de-a gata
Trebuie să lupţi zilnic parte în parte cu soarta.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (7 ianuarie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micime

am intrat şi am ieşit din peretele ăsta
din buretele ăsta din pianul ăsta din cana asta
din mama şi din tata când ei dormeau într-o nucă

s-au vărsat lacrimi în pumni în mare
într-un fragil curcubeu
ne-am pierdut identităţile cardurile viaţa
femeile au invadat spaţiile intime
ale bărbaţilor
între mâini printre degete au curs râuri
ambrozie bucle din abanos umbre şi umeri
s-au iubit balenele cu peşti feluriţi

am iubit şi eu

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă avere nu e...

Iubita mea, eu nu am strâns avere,
M-am încăpăţânat, naiv, nâtâng,
Să-mi spun că-n viaţă singura plăcere
E ca pe tine-n braţe să te strâng.

Şi dat mi-a fost să sufăr şi să plâng,
Simţind mereu teribila durere
Că nu mă laşi în braţe să te strâng
Din cauză că nu am strâns avere.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost...

Am fost bob firav de rouă strâns în palma unei flori,
Lacrimă întârziată pe sub geană uneori,
Între vis şi împlinire am fost semn de întrebare
Şi mi-am aninat dorinţa printre stele căzătoare.

Am fost fulger de lumină într-un fald de curcubeu,
Puful alb de păpădie spulberat instantaneu,
Am fost nufăr singuratic pe sub sălcii plângătoare,
Sprijinind pe umeri cerul cu albastru-i de cicoare.

Am fost aripă întinsă-n zbor înalt spre infinit,
Valul frământat de mare murmurând neobosit,
Pe nisipul din clepsidră mi-am clădit palat din visuri
Şi-am cules deşertăciune pân' la margini de abisuri.

Am fost vers de poezie, un ecou purtat de vânt,
Un acord de simfonie, o silabă-ntr-un cuvânt,
Vas fragil născut din tină, flacără de lumânare,
Cânt de lebădă în noapte, un suspin, doar o suflare...

Printre doruri şi speranţe, pân' la capăt de cărare,
Am fost EU... dar pe pământ, n-am trăit la întâmplare...

poezie de Violeta Andrei Stoicescu (14 noiembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis periculos

Am visat aseară-un vis stupid
Pot sa jur şi-acuma că-i coşmar
Se făcea că-s membru (de partid)
Promiteam că sa vă scap de-amar...

Dimineaţa judec, sunt lucid
Cât de greu mi-a fost... nu aveţi habar
Visul de aseară-a fost stupid
Pot sa jur şi-acuma că a fost coşmar...

Mult lume crede că-s perfid
Nu mă supăr eu de asta, dar
Ştiind că-s un simplu individ
Mă consider vinovat, hilar...

C-am promis ca să vă scap de-amar!...

rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haos

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit cum se lungea perfid
Pe linia părului meu
Încercând să-mi alunece,
Linguşitor,
În ureche
Cuvinte ştiute,
Tocmai când uitasem să te aud...

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit când îşi ascuţea ghearele
Pe albul obrajilor mei
Încercând să-mi sufle,
Subtil,
În nări
Un parfum cunoscut,
Tocmai când uitasem să te simt...

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit când vărsa amintiri
Pe conturul buzelor mele
Încercând să-mi vândă,
Zâmbind,
Pe pleoape
O poveste uzată,
Tocmai când uitasem să te trăiesc...

Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simţit când îşi desena labirintul
Pe golul sufletului meu,
Încercând să-mi umple,
Neputincios,
Celulele
C-un vis plâns,
Tocmai când uitasem să te am...

Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simţit cum vâna semne
Pe dreptunghiul ochelarilor mei,
Încercând să ascundă,
Crud,
Din lumină
Cu umbre secătuite,
Tocmai când uitasem să te văd...

poezie de Gabriela Chişcari (30 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!