Sabia și scutul (fabulă)
Într-un trecut îndepărtat,
Pe când războiul a frapat,
Un luptător de sabie fu ajutat
Și de scutul său mereu apărat.
Într-o zi când s-a terminat,
Sabia și scutul s-au certat,
Neștiind că împreună au triumfat.
fabulă de Constantin George Neagoe (22 mai 2015)
Adăugat de Constantin George Neagoe

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Ea era frumoasă și rea...
Ea era frumoasă și rea.
El era rău și frumos.
Erau unși cu miere de viperă
de sus pînă jos.
Ea se temea de virtuți.
El de virtuți se temea.
Scutul păcatelor îi apăra,
și pe el, și pe ea.
Ei au trăit neștiind.
Ei au murit neștiind.
Sfinții foarte triști au rămas
în icoana de-argint.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... arma ta e lacrima, femeie
arma mea e rațiunea rece
focul meu s-aprinde c-o scanteie
focul tău cu timpul care trece
scutul tău e zâmbetul, femeie
scutul meu e ruga din privire
să nu plece clipa, să mai steie
să mai sorb din focul veșniciei...
poezie de Iurie Osoianu (12 august 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scutul antirachetă și condiția de "bază" (NATO)
S-a hotărât să avem scut
E înțelept nici nu discut
Acuma, musai, în cinci ani
Să facem rost și de dușmani!
epigramă de Gheorghe Gurău (27 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scutul
Acest scut mi-e cunoscut
de la un necunoscut
din mileniul trecut;
I-o fi fost de trebuință
celui întru neființă
și care s-a dus călare
dincolo de timp și zare?
Ori poate-au făcut popas împreună
sub ploaia de stele și lună?
Această aburindă țărână
pe care eu o țin în mână
poate nu e altceva decât
sufletul lui și atât.
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lămurirea unei zicale
Când răscolim febril trecutul,
Umblând prin vechile istorii
Descoperim noi traiectorii,
Ce ne arată începutul
Astfel, aflat-am că temutul
Voievod, cel plin de glorii
Ce a zdrobit uzurpatorii,
Ne-a dat și sabia și scutul;
Interpretând mai bine slova,
Ce-au scris-o cronicari tenaci
De la Orhei la Vârciorova,
Ștefan, ca demn urmaș de daci
De-a zis:- "A voastră nu-i Moldova",
Se referise la... rusnaci!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scutul schimbării
Timpul vostru a trecut,
"Vă rugăm să ne scuzați",
Schimbarea este ca un scut:
"Nu mai vrem să fim furați".
epigramă de Nicu Petria (19 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ținut într-un anume fel, scutul femeii devine tavă pentru mărul ispitei.
aforism de N. Petrescu-Redi din Ergo... (1999)
Adăugat de Petrescu Mariea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cine se va putea apăra de calomnie, când ea este înarmată cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul?
Cesare Beccaria în Despre delicte și pedepse (1764)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
- sabie
- Sabia: coupe-papier la tratatele de pace!
definiție aforistică de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Baby Suggs: Indiferent ce se va întâmpla, Dumnezeu te-a adus acasă. Așa că pune-le deoparte, Sethe, și sabia și scutul. Căci Dumnezeu te-a adus acasă.
replică din filmul artistic Beloved (1998)
Adăugat de Loredana Malic

Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii și scutul antirachetă
Asupra chestiunii nu discut
Așa au hotărât parlamentarii
La sol ne apărăm c-un scut
De "sus" când ne atacă... la salarii!
epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume atât de sălbatică, nu-ți folosește nici spada speranței, nici scutul dreptății.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scutul iubirii
Era o zi ca de apoi, c-un cer ca de cenușă,
C-un vânt pe care amândoi îl auzeau prin ușă
Forțând intrarea cu zăvor spre suflete-mplinite
Ce-aveau, demult, în lumea lor, destinele unite.
Iar vântu-acela nu-nceta să urle-a veșnicie,
Împrăștiind cenușa rea, ca lumea să îl știe
Mai rău decât un uragan, mai tare ca o stâncă
Ce rupe apa din ocean de cea de mare-adâncă.
Dar ușa-ceea, ușa lor, forjată în iubire,
În vântul asediator, a provocat uimire
Când, rezistând, l-a provocat: necum să se-ntrerupă!
Și-n ziua-ceea l-a lăsat, din aripi, să-și mai rupă.
O, vânt din ziua de apoi, născut din întuneric,
Ai vrut, în suflete, război, dar suflul tău eteric
Nu a știut de ușa-zid, de scutul fără teamă
În fața vântului perfid! Iubire, -așa se cheamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-ne răgaz
Timpule, mai dă-ne răgaz
Nu doar să stingem, ce-am aprins cu gaz.
Să facem și ce n-am făcut,
Când credeam că până la punct,
A mai rămas spațiu destul.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să numărăm orele pe ceas,
Să trecem și prin ce n-am trecut,
Din spațiul de confort,
un salt în necunoscut.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să ne "împiedicăm" de ambalaj,
Să privim și ce n-am privit,
Fiind orbi de strălucirea
Unui bling-bling.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Să punem virgula unde am rămas,
Nu doar puncte-puncte,
Când între distanța de la A la B,
Întâlnim doar necunoscute.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Din scutul tăcerii să prindem glas,
Să apărăm ceea ce iubim,
Să avem bunătatea, ca și monedă de schimb,
Convertită într-un zâmbet pe chip.
Timpule, mai dă-ne răgaz,
Să mai putem face popas,
La locurile ce prindeau glas,
Nu doar într-o fotografie,
Să nu pierdem și culoarea din noi,
Să fim doar pagini de tipografie.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnic luptător
Când treci peste munți
Și totu-ți pare greu,
Destinul să-l înfrunți
Mereu, tot mereu.
De-ai cădea vreodat'
Din albastrul cer,
Sa nu fii niciodat'
Al sorții prizonier.
Ridică-te și luptă,
Învinge clipa grea,
Zâmbind te înfruptă
Din tinerețea ta.
Nu-i triumf mai mare,
Nici mai înalțător...
In loc de-o abdicare,
Un veșnic luptător.
poezie de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!
În tot ceea ce faci, te cauți pe tine însuți... iar când în sfârșit te descoperi, "uiți" să exersezi pe ceilalți propria-ți valoare, neatinsă de voalul fricii de a nu fi "prins" fără scutul de apărare activat.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi spune că mă iubești înainte de a te fi certat cu mine cel puțin o dată. Vom vorbi atunci când am terminat.
citat din Paola Felice
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia certat cu munca
Nu a muncit, nu-i de mirare,
A stat mereu cu mâna-ntinsă
Și a cerut cu vocea stinsă...
Și scuze are... Lenea doare...
epigramă de Constantin Enescu
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte-mă!
Minte-mă că încă nu-i șah mat,
Minte-mă că încă am o tură,
Că partida nu s-a încheiat
Încă sunt regină în armură!
Minte-mă că mai am un nebun
Chiar de știi că-i jocul terminat,
Minte-mă că ești un rege bun,
Minte-mă că n-am capitulat!
Minte-mă în timp ce-mi străpungi scutul,
Minte-mă atunci când mă ataci,
Minte-mă în timp ce-mi furi sărutul,
Minte-mă frumos dar acum taci!
Minte-mă că eu am câștigat,
Chiar de știi că nu mai am armură,
Minte-mă că încă nu mi-am dat,
Inima din piept la schimb pe-o gură...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ignoranța este scutul prostiei...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!