De nimeni culese
Stalactite la streașina neantului,
astfel vă închipui, lacrime.
Îmi veți despărți
viața în două.
Stați acolo -
și nici un ger nu vă va învinge.
Împietrite, de nimeni culese, nu vă împacă
nici o atingere,
lacrime, lacrime.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Lacrime și lacrime
Încetează de-a mai plânge
Inimă făr' de noroc
Căci prin lacrime de sânge
Nu s-alină, nu se stinge
Al durerii mele foc.
Foc ce arde în tăcere
Și-i ascuns în pieptul meu,
Unde jalnica durere
Picurând amară fiere
Așezat-a jugul greu.
Ah! și-ți adă tu aminte
C-acest chin de foc nestins
Prin duioase jurăminte
Tot o lacrimă fierbinte
De iubire, l-a aprins.
poezie celebră de Veronica Micle din revista "Columna lui Traian" (1875)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestitorului
Crești imortele-n palme diafane
cu pleoape râu de lacrime albastre
chiar de-n obraji ai riduri filigrane
prin ele ne rostogolești săiastre
Cu pleoape râu de lacrime albastre
ne țeși povești cu feți și cu vodese
și dând alt nume chipurilor noastre
faci visele-n condeie ctitorese
Ne țeși povești cu feți și cu vodese
iatacele au storuri din amoruri
lași tainele misterelor culese
de-acei ce anilor le dau fioruri
Iatacele au storuri din amoruri
năluci croiești în valsuri de cuvinte
pe colțuri de Crai Nou gătești decoruri
c-un bal la care ești... ultim levinte
Năluci croiești în valsuri de cuvinte
ne țeși povești din lacrime albastre
strângem în palme bob de mărgărinte
tu-nchipui toate visele măiastre
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenadă tristă
Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Frunze-ale bucuriei, voi toate ați căzut.
Căzut-ați în grădina de vis unde m-am dus,
Cu părul răvășit de vântul din apus.
Căzut-ați din copacul cu albele cățui,
Ici colo și oriunde pe-aleea cu statui.
Culori de-odinioară, de rochii de copil
Când vânturi mari de toamnă sunau din corn subtil.
Și ați căzut mereu, cernând în agonii,
Căzut-ați reunind pălite armonii.
În zori, pe drumul reavăn, tăcut v-ați așternut,
Din ochii mei ați plâns, din mâini voi mi-ați căzut.
Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Prin anii mei deșerți, căzut-ați, ați căzut.
poezie clasică de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vaporeanul
La aste prezidențiale
Te visai iar pe vapor
Și lacrime de crocodil, a jale,
Îți picurau... pe tricolor.
epigramă de Vasile Iușan din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul și căsuța mea...
Simt că soarele dreptății
În curând o să-nflorească,
Și va lumina de-a pururi
Peste Țara Românească.
Dar de-atâta pribegie
Și de-atâta așteptare,
Îmi răsar în colț de gene
Două lacrime amare...
... Azi
Din nou voi fi în casa mea,
Dar nu te regăsesc, măicuța mea!
poezie de Cristi Vasile Cristescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Om simplu
în fine nu sunt omul ideal
sunt omul cu idee
și-n mine nu-i chiar totul infernal
mai sunt și căi lactee
mai am și suflet, uneori chiar vise
și lacrime sub gene
și deseori țin ușile deschise
în nopți cu sânziene
în rest-nu sunt eu omul ideal
nici prinț nu sunt să vin așa, călăre
și să te iau cu mine în astral
în viața asta. Poate-n viitoarea..
poezie de Iurie Osoianu (30 octombrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizoniera româncă
Sărmana fată sade,
Cu lacrime în glas,
Îsi cântă tara, codrul,
Surorile de-acas,
Tot ce avea odată.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prizoniera româncă
În turla-nsingurată
Sărmana fată sade,
Cu lacrime în glas,
Își cântă țara, codrul,
Surorile de-acas,
Tot ce avea odată.
poezie celebră de Iulia Hasdeu din Versuri, proză, corespondență, traducere de Victoria Ana Tăușan
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima femeii
Plângea cu lacrime curate,
Dar nu știa de ce. Temei?
- În lacrima unei femei
Găsești câte ceva... din toate.
epigramă de Henri Francois Becque din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrima femeii
Plângea cu lacrime curate,
Dar nu știa de ce. Temei?
În lacrima unei femei
Găsești câte ceva... din toate.
epigramă de Henry François Becque din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Și... nimic nu poate fi
Între mine, între tine
Nu-i nimic ce ar putea
Să aprindă licărire,
Să privească ochi de stea.
Între tine, între mine
Gol pustiul surâdea,
Se-neca speranța vie
Cerului ce ne veghea.
Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.
Între tine, între mine
Depărtare e de-un veac,
Ca-ntre noapte și lumină,
Între verde și uscat.
Nu e nimeni ce-ar visa,
Să unească două fire
De tristețe-n iarnă grea
Pe un pisc frumos de lună!
Între mine, între noi
Bate vântul și curg ploi.
Între tine, între mine
Nu-i nimic, ce-ar încerca
Să aprindă o lumină,
Să ne bucurăm de ea.
Nu e timpul și nici locul,
Și nici clipe de răgaz,
Tristă-i ziua, crud e focul,
Pal e roșul pe obraz!
Bate Între mine, între noi
vântul și plâng ploi!
La ce bun aceste toate
Când speranțele ne mor,
Când plecat-a tot înaltul
Pe o frunză, pe un nor?
Între mine, între noi
Nu-i nici noapte, nu-i nici zi,
Curg doar lacrime șuvoi
Și... nimic nu poate fi.
Între mine, între noi
Bate vântul, toarnă ploi!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreți voi, părinți
Vreți voi, părinți, să fie copii voștri sfinți?
Scăldați-i nu în apă, ci-n lacrime fierbinți.
Hrăniți-i nu cu pâinea aceasta pe pământ,
Ci cu puterea dulce a sfântului cuvânt.
Vreți voi să vă asculte în totul și mereu!
- Dar ascultați voi oare așa de Dumnezeu?
Vreți voi ca ei să fie copii ai firii noi?
- Dar viața voastră cum e, și ce văd ei la voi?
Îi vreți cu-îmbrăcămintea smeriți și cumpătați
Și cu umblări curate, dar voi cum vă purtați?
Când voi umblați ca lumea și vă purtați așa,
Voi veți purta osândă de creșterea lor rea!
Cădeți mai bine-n lacrimi cu-amar să vă rugați
Să vi se ierte vina și viața să schimbați.
Abia atunci vor crește și-ai vostri fii frumos
Cu sufletul și trupul urmași ai lui Hristos!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aș vrea să mă uit
Oh, a murit Primăvara, de mine să uit aș vrea,
Să mă uit aș vrea în brațele unei fericite coline,
Acolo unde nici vântul puternic nu se mai vrea,
Decât fugarnică umbră travestită în nai.
Mi-am promis un măr ionatan să-mi bată în inimă,
Cu marea aproape și ea, popor fumegând a oglinzi,
Scoici adunate cu perle-n visare-i, prin sânge-i,
Ah, de mine aș vrea să mă pierd, a murit Primăvara!
Ah, a murit Primăvara, aș vrea să mă uit roșu teribil,
Vers bine scris, verbe zburânde, lacrime leneșe,
Boare de suspin tandru de fină, de mine să uit aș vrea,
Să mă uit întunericului tău de pe buze, verde aș vrea!
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, să te știi iubită! Ce sfîntă fericire!
Să plîngi atunci îți vine, dar lacrime cerești!
Să mori iubind!... Ah, moarte de har și norocire.
Cînd mori în nimb de soare, ca-n el să retrăiești!...
catren de Iulia Hasdeu din A fi iubită
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
ești fire visătoare și din alte lumi
din lumea celor buni și mult prea buni
din lumea care poartă degete pe clape
plângând cu versuri peste lacrime de ape...
catren de Iurie Osoianu (18 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi, oamenii, într-o zi veți învinge moartea, dar viața n-o veți învinge niciodată.
Valentin Mirea (2007)
Adăugat de Valentin Mirea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lied
Aș vrea să scriu,
Ca Heinric Heine,
Un lied;
În care pentru veci să-nchid,
Ca-ntr-un sicriu,
A mele taine
Cum a făcut poetul Heinric Heine.
Să nu fie cuvinte-n el
Și nici versificări savante,
Doar lacrime ce s-au schimbat
În diamante.
Dar nu jelire de mișel
Ce plânge ca să-ți facă milă
De mila lumii mi-este silă.
Îmi place lacrima tăcută
Ce-ngroapă-n ea durerea mută,
Și care-ascunde-ntr-însa taine
Precum un lied de Heinric Heine!
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Perpetuare
plonjam în remember
unu și încă unu
cu poeme în nisip
fără fard sau arhetip
ne-am trezit mână în mână
ghiocei sub plapuma vieții
creșteam
vedeam
realizam
și visam
un nor rebel ne tot dădea târcoale
în răcoare
trecuse pâcla
ruptă în franjuri de perdele
rebele
iar lumina tot creștea
încălzea
ne măsuram două lacrime
a mea
a ta
atunci ne-am udat iubirea cu timp
pașaport pentru doi
în Olimp
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul ochilor păgâni
Mi-e timpul schimnic și autist,
Ca un cristal pe cer de rouă,
Când lacrime timide, plouă,
Pe un soroc impur și trist.
Tăceri se scaldă-n lună nouă,
Renasc amurguri de ametist
Și plânge sufletul de artist
În noapte, către ora două.
Miroase-a patimi și-a iubire,
A coapse-ncinse și a sâni
Ce vor a fi mereu, stăpâni,
Pe clipa de nemărginire
Mirabilă, ca o-mplinire
A ochilor și-așa păgâni.
sonet de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Visele
ca două țevi de pușcă din mine ochii tăi
bucăți de suflet mușcă - erup în largi văpăi
și rezemând tristețea de vag apus de soare
își scutură finețea în palidul de floare
ca două crengi căzute de ploaie la pământ
ții brațele cernute în crudul meu alint
cercând a mă reține în zona furibundă
a dragostei din tine ca apa de rotundă
pustie e cărarea pe care plec alene
spre mările din zarea cu lacrime pe gene
și țevile de pușcă și crengile căzute
din vise care mușcă se trec în vise mute...
poezie de Iurie Osoianu (13 august 2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!