Ţopăie atotbiruitoare liniştea

Ţopăie atotbiruitoare liniştea
Ciugulind din sângele nostru,
Pastilele transparente ale sănătăţii
Sug esenţa bunului colostru.

Planetele s-ascund în axa nemuririi
Ca lipitorii în visul insomniei,
Oasele albite-n făgaşul din morminte
Ascultă cu tristeţe cântul ciocârliei.

Aş vrea să zbor pe-o mătură umană
Adunând seminţe din versuri şi poveşti,
Să le arunc pe stradă după ploaie,
Să crească-n primăverile cereşti.

Mirifică e forma netedă, carnală
Ce-nfloreşte în noroi pe stradă,
Copiii rotofei se-ntrec în ţopăit,
Şotronul stelelor în braţe să le cadă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felinare pe stradă

Cresc din văzduh felinare pe stradă,
Urma ta miroase a zăpadă,
Inima mea se-ntinde în ea
Desenând o vioară în formă de stea.

Gânditoare natura aşteaptă
Pământul dansând pe-o lopată,
Florile se înmulţesc în neştire,
Iubiri profunde-s în pornire.

Iederi cresc în jur la felinare,
Urma şi inima intră-n calendare,
Timpul poartă în veşnicie noul,
Sămânţa vieţii mătură ecoul!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miez de stea

Cad tencuieli din cerul plin de stele
Pe răsăritul meu de dealuri şi vâlcele,
Unde florile s-ascund la tine-n sân
De când iubirii veşnic mă supun.

Cuvintele-s rostite în geamul singuratic
Pe unde iese-n lume mânzul meu sălbatic,
Aleargă-n gândul lui fierbinte şi dulceag
Ca fulgerul pe-o dâră de amintiri în prag.

Tu îl aştepţi s-alerge sub aşternut de lună,
Să cânte ne-ncetat la a iubirii strună
Până cenuşile din tencuieli cereşti
Se transformă în stele şi poveşti.

Mă cheamă netezirea zvâcnirilor dorite,
Sângele pulsează în curcubeie sfinte,
Îmi pui iubirii aromă în cafea,
O sorbim fierbinte în propriu-i miez de stea.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă în sufletul meu

În cer sufletul face poteci,
Stelele-mi înfiază oasele reci,
Tu, răsărită în prag de magie
Iubirea veşniceşti în poezie.

În visul vânat de dor şi idei
Inima-i vrajă în floare de tei,
Culegi miere cu palmele mici,
Saturi cu vise ochi de pitici.

Freamătă timpul pe scara vieţii,
Crucile s-ascund în praful cetăţii.
E toamnă şi-n sufletul meu
Oasele reci ajung la Dumnezeu.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna, târziu...

Toamna, târziu,
La apusul stelelor
M-am rostogolit
În inima ta.

La răsăritul soarelui
Lumina mângâia
Oasele mele albite
De sângele iubirii.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă amar

Îmi plouă pe-o stradă anume
Cuvintele cad în zadar
În stropii cu gustul amar.
Ce ploaie, ce ploaie cu spume!

Mă fulgeră cerul prin norii
Din care îşi scutură, sec,
Cuvinte de dor ce se-ntrec
Să-nvie prin mine fiorii.

Îşi mută văzduhul taraba
Din pagina stropilor reci
În cea a uitării pe veci

Şi plouă cuvinte cu graba
Pe care o ai când te-apleci
Să iei ce-a căzut... şi-i degeaba.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis... la malul mării...

Răsare-n ochi
speranţa
unui zbor
în visul
nemuririi...

Cu degete subţiri
atingem versuri
înşirate-n
cărţi eterne...

Şi gândul
zboară
spre liniştea
cuvântului
şoptit
la malul mării...

poezie de Viviana Milivoievici (3 februarie 2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada

merg pe o stradă
fără oraş, fără sens
într-un deplin nonsens cu consensul general
merg în oraşul fără nume
lumina absentă, poate incoerentă
umbre negre pe drum
fără grabă, fără treabă, aşteaptă, la pradă
în noapte doi oameni pe o stradă
unul sunt eu
celălalt, caldarâmul murdar şi ud
de pe o stradă
în mine picură tăceri
de azi, de ieri
caldarâmul stă cuminte, pe stradă
îndură, vânt, ploi, tacute nevoi
eu zac azi pe caldarâmul ud
udat cu sângele meu
într-o noapte, pe strada aceea
murdară şi neagră
în zori, zac mai departe, pe stradă
începe o nouă zi
pentru voi, eu...
eu zac pe o stradă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacrei

Din balcon ar fi zburat
Dup-aşa cumplită sfadă,
Dar, cum sunt civilizat,
Nu arunc gunoaie-n stradă.

epigramă de Pavel Marin Boţoc din ziarul "Viaţa Buzăului" (11 mai 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt

O Tu, Poezie,
Eli, Eli!
Visul meu care mă ţii în viaţă
fără ploaie,
fără vânt,
cu oasele pe pământ...

Nu mă alunga dintre ai mei
Nu lăsa să se împută hainele pe mine
Nu m-azvârli la colţuri de stradă cerşind
... ce nu aparţine de fapt nimănui!

Şi Tu şi eu suntem ai lor.
Şi toţi suntem ai noştri.

Da?

poezie de Şerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sufletul suflecat

Păşim cu sufletul suflecat în mâini,
Îl hrănim cu pâinea sărutului,
Îi punem sare pe rana amintirilor
Şi visăm capătul drumului
Legat de umbra picioarelor.

Unde este asfinţitul soarelui?
Unde este zborul stelelor printre stele?
Unde este transferul sufletului în linişte
Şi liniştea în porumbelul
Ciugulind pâinea sărutului?

Cu sufletul suflecat păşim în amintire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-mbată, de poezie, marele destin

Ursitoarele scutură norocul din cerul senin,
Forma iubirii e gest şi-i munţi de cuvinte,
Lecţia mea de viaţă-i în catalogul-destin
Cu aripi aprinse de zbor, de zbor înnegrite.

Ultimul gând e-n praştia ochilor tăi,
Mă vezi zurbagiu, mă vezi destinat
Zborului pe-o mătură, prin vânturi şi văi,
Căutând oglinda ce-n vers m-a înecat?

Umblu în mâini şi caut ţărână aleasă
Să-mi îmbunez ursitoarele cu pâine şi vin,
Stând pe tronul intrării principale de-acasă
Unde se-mbată, de poezie, şi marele destin.

Tu ţi-ai plantat iubirea, cu sensul în crez,
În ursitoarea ce bate din palme mereu
Când ştiu să te strâng la piept şi să vizez
Că lumina noastră e însuşi Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu doar atât, că inima-ţi fur

Stele de lapte ţâşnesc din ochii tăi,
Iezii din flori le sug pe apucate,
Miroase cerul sângele iubirilor curate,
Ne ascundem taina în ştiutele văi.

Visul este-atins de iarba crudă,
Pământul încolţeşte vechea ispită,
Veşnicia-n suflet arde, mă incită
Trilul ciocârliei din lumina surdă.

Cântă şi umbra ei, în inimi se revarsă
Aripi de zbor peste povestea noastră,
Poveste deschisă în zarea-albastră
Punând fericirea în fundă de rază.

Ne-atinge primăvara cu verdele pur
Pe frunţi, pe coapse-n mişcare,
Nu ştim dacă-n noi e vis sau e soare,
Ştiu doar atât, că inima-ţi fur!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumina iubirii eşti tu şi Dumnezeu

Destinul scutură norocul din cerul senin,
Forma iubirii e-n gest şi-n munţi de cuvinte,
Lecţia noastră de viaţă-i în catalogul aldin
Cu aripi aprinse de zbor, în zbor potrivite.

Gândul prezent e-n irişii ochilor tăi,
Mă vezi zurbagiu, mă vezi destinat
Zborului pe-o mătură, prin vânturi şi văi,
Sfărâmând oglinda ce-n vers m-a săltat?

Umblu în mâini şi caut ţărână aleasă
Să-mi îmbunez destinul cu pâine şi vin,
Stând pe tronul intrării principale de-acasă
Unde se-mbată de poezie şi cerul senin.

Ne-am potrivit iubirea cu sensul în crez,
În destinul suprem din vid şi minereu.
Te ador, te strâng la piept şi visez:
În lumina iubirii eşti tu şi Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ea umblăm fără odihnă

pe dealuri cu schelete uriaşe
care-şi scot degetele prin fumul
albastru de capul lor o fac
cerul se înverzeşte şi nimeni
nu vede universul cum se strânge
sub zodii aliniate planetele
aşteptă cititorul de oase ascunse
călătorim rupţi de timp prin ceas
târziu pentru pământ la pas mergem
adunând gând cu gând într-un volum
prinzi din zbor o stea ce stă să cadă
o compătimeşti şi sus ai vrea s-o urci

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasuri de copii pe stradă

Fulgii firavi de zăpadă
Grăbiţi au început să cadă,
Iar aleea de copii e plină
Deja au început să vină
Veseli, roşii în obrăjori
De mână cu-ai lor fraţiori.
După ei o săniuţă trag
Bătrânii îi privesc cu drag
Şi ce gălăgie e pe stradă
Printre fluturi de zăpadă.

poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (18 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui fluture cu aripi arse

Merse în zbor sub clar de lună
S-asculte Lia-Ciocârlia,
O melodie numai bună
Dată de Domnu-n România.

În jurul lui un stol de fluturi
Din aripi începu să bată,
Aşa cum numai tu îţi scuturi
Visele noi câteodată.

Scântei din ceru-nghesuielii
Printre silabe s-au aprins,
Intră în tracul ameţelii
Ca mire fluture, un vis.

A ars pe aripi, pe antene
Şi visul s-a închis în el,
Alţi fluturi prins-au cu putere
Să-i tulbure visul rebel...

Au reuşit, l-au bandajat
Frumos, în note muzicale,
Cu targa iute l-au cărat,
Bucăţi de-arsură în spitale.

Au ras culorile de sânge,
Pete de fum din visul gros
Şi prinse dureros a plânge
Gândind că i-a ars orice os.

Deschis-a ochii-n mii de lacrimi,
În jurul lui era un lac
Din ochii cei trecuţi prin patimi
Pe-o lumânare şi-un colac.

În zbor aş vrea să fiu, în zbor,
În lume cum îmi era visul,
Dar sunt un nod dintr-un popor
În care-a ars şi Paradisul.

Sincer să fiu nu îmi percep
Măcar aripile ce-s arse,
Aş vrea din suflet să pricep
De ce trăim în mii de farse.

Daţi-mi o rugă să ascult
Sub clar de lună, ciocârlia,
Să văd cum pe dacicul scut
Îşi face cuibul România!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor frânt

Aş vrea să strig, dar gura nu ascultă.
Aş vrea să zbor, dar aripa mi-e frântă.
Ceva uşor se scurge...
E lacrimă? E ploaie? Sau e sânge?

Vine! Se apropie ucigător
Distruge totul! Dar purifică
Pătrunde-n inimă şi în gând
Si-atunci, mă întreb ce-a fost?
Lacrimă? Ploaie? Sau sânge?

poezie de Jenica Gavrilă
Adăugat de Jenica Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patrie de seminţe

Patrie de seminţe plutind în lumină
Străluminând zare de zare
Noi suntem fiinţa ta care
Nicicând nu se termină.

Foşneşte istoria sub pleoapele tale
Ochiul tău magic ne arde în sânge
Ca să ne scoată din visele noastre
Un continent de miresme nu ar ajunge.

Patrie de seminţe germinând inocente
Veşnicia noastră sub ierburi solare
Respiraţia ta se cheamă viitor
Durerea ta oricând ne doare

Cerul nostru e un zbor înalt
Nu aşteptăm aripile târzii
Patrie de seminţe respirând prin idee
Sângele tău arde sensuri înalte şi vii.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbră cu imaginaţie

Pe-o umbră cu imaginaţie
Desenez o inimă cu graţie,
Desenez buzele-n cuvinte
Şi fluturii cu aripi infinite.

O pasăre ciuguleşte uşor
Din visul ce curge în zbor,
Tu râzi, umbra dispare
Sugând lapte din soare.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

asfaltul fierbinte -
un câine de pe stradă
se vrea în braţe

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!