Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc și pe mare.
citat din Vasile Urseanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-am petrecut mai mult timp decât vor crede mulți în a face observații microscopice, dar le-am făcut cu bucurie.
citat din Antonie van Leeuwenhoek
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor prieteni aflați în concediu la mare, în timp ce eu am rămas acasă, având de rezolvat problemă grea
Vă trimit o constatare,
La reflecții să vă-mbie:
Voi sunteți, mersi, la mare,
Eu... la mare ananghie!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O metodă spirituală îți cere să devii observator. O alta îți cere să fii participant. Ambele metode funcționează, dar nu le poți practica pe amândouă în același timp.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cuvinte de intelepciune pentru fiecare zi. Un calendar spiritual" de Paul Ferrini este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Castanii
Pe sub castani cu frunza mare eu mi-am purtat ades tristețea,
Când părăsită stă de vorbă cu sine, însăși tinerețea,
Și mișcătoarea lor cupolă, deasupră-și clatină verdeața,
Părea că-n jurul meu, prin ramuri, în mii de palme bate viața;
Iar câteodată, crengi uscate păreau cădelnițând un mort.
Pe sub castani cu frunza mare și azi tristețea mea mi-o port.
......
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O stea ... căzătoare
O piatră de mormânt îmi este gândul,
Din gânduri mi-am alcătuit mormântul,
Din sute de idei mi-am construit giulgiul,
Iar din tristeți mi-am terminat sicriul.
M-am îngropat în răsărit de soare
Când nimeni nu era pe afară,
Doar eu, o mică și neînsemnată vietate,
Îmi răcoream picioarele în moarte.
Am colindat cu umbra spiritului luna,
Am poposit apoi la fiecare stea
Și aș fi vrut să vă opresc pământul,
Căci nimeni nu a plâns la moartea mea.
M-am înfrățit în absolut cu Universul
Să născocim în doi o nouă stea,
În care să nu punem gânduri,
Iar eu să zac pe veci în ea.
*
Mi-am amintit fără să vreau trecutul,
Când ți-am văzut în praf de stele chipul,
Și-n ziua când lucram un colț de stea
Am hotărât să-ți vizitez ținutul.
Dar clipele se transformaseră-n ore
Și zilele se preschimbaseră-n ani,
Iar eu călătorisem mii de ani
Când am ajuns să văd din nou pământul.
De sus, din cerul plin de stele,
Am căutat să-ți văd iar chipul,
Dar fiindcă nu te-am mai găsit,
De întristare, m-am aruncat în mare.
poezie de Vasile Șerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul încornorat are numai formă de masculin. Or fi având femeile lipsă de calciu?
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă aflăm cu siguranță timpul cât îi trebuie unei stele ca să-și schimbe strălucirea ei aparentă, am făcut un progres, căci și alții, în același timp, au studiat variațiunile altor stele-sori și din comparațiunea tuturor acestor observații, cari în parte pot să pară fără multă însemnătate, putem să scoatem cine știe ce lege cari să aibă o mare înrâurire asupra marei chestiuni a constituției universului nostru.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un teoretician. Mi-am construit de-a lungul vieții tot felul de teorii. Scenariul e mai mereu același. Mai întâi îmi elaborez teoriile și pe urmă încep să caut acea realitate care să mi le certifice. Încă n-am dat de ea.
Emil Dogaru în Norocosul teoretician (24 ianuarie 2007)
Adăugat de Emil Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duceți o linie prin α, γ și η din constelația Perseu și cam la jumătatea drumului spre Casiopeia veți da de un nor luminos, ce se vede bine cu ochii liberi. Cu binoclul se vede cum norul acela se desface în multe stele mici, cari strălucesc pe un fond alb. Cu luneta tot fondul acela alb se desface și el în nenumărate stele mici. Și cu cât te uiți mai mult, cu atât vezi cum apar noi steluțe, mici, mici de tot, acolo unde până adineauri părea că nu mai e decât fondul negru al cerului. Nu voi uita niciodată priveliștea aceasta cerească văzută prin marea lunetă a observatorului Amiral Urseanu din București. Stelele acestui cluster, sau mai bine zis ale acestor clustere, căci sunt două apropiate, sclipeau ca niște diamante, pe când una dintre ele, mai strălucitoare, părea un mare rubin. În aceeași seară am văzut nebuloasa din Andromeda, gama din Andromeda și cometa Brooks.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire sub lupă
zori mângâietori mă trezesc din coșmar
energizez dimineața cu o dulce cafea
ce sublim e timpul când nu este amar
când cerne peste mine lumini de catifea.
mă las purtată de visul real
speranțe ardente picură din condei
cu fiecare vers plutesc pe val
pe marea iubirii navighează idei.
timpul mă străbate romantică târzie
adâncimi de suflet le transcriu discret
bețiile toamnei transpun în poezie
mirări mirobolante din raiul concret.
mi-am construit destinul cu multă fantezie
din versatilitatea universului poet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am senzația că și emisiunile serioase s-au mondenizat. Același limbaj. Aceeași atitudine. Același scandal ieftin și derizoriu.
citat din Andrei Laslău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie pierdută
Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama și de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
având alăturea pe Dumnezeu...
Anii au trecut pe nu știu unde
și mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...
O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părintești,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri oltenești...
Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt și vijelie
și niciodată n-am să mai găsesc,
pierduta mea copilărie...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Casa strâmbă
ne-am construit casa pe o fundație de fum
din vorbe șubrede ieșite din limbi viclene
suntem români, creștini, bărbați, oameni
toate închisorile lumii ferecându-ne cocorii
înlănțuiți în mituri de spaime și frici
suntem orbi și surzi la freamătul lumii
ne construim în inimă turnuri ale lui Babel
urcăm în căderea minciunilor sirene ce ne pierd
fugim de moarte cu spaima naufragiaților
în viața plină cu deșertăciuni strălucitoare
călători obosiți în spirale de vieți interminabile
venim simplu și plecăm simplu, egali
abia când am înțeles adevărul morții
am învățat să trăiesc în sensul pur al existenței
înviere, mântuire, iubire
pentru toți și totuși
numai pentru cei aleși
ne-am construit casa pe o fundație de fum
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie pierdută
Mi-e tot mai dor de casa părintescă,
de mama și de tatăl meu,
căci am plecat, demult, în lumea largă,
alăturea de mine având pe Dumnezeu...
Anii au trecut pe nu știu unde
și mă trezesc privind în depărtare,
cu gândul către casa părintească,
de multe ori plângând lângă o floare...
O floare care seamănă cu alta
de prin grădina casei părintești,
unde mi-am petrecut copilăria
acolo, pe meleaguri oltenești...
Dar, casa părintească stă să cadă,
sub ploaie, vânt și vijelie
și niciodată n-am să regăsesc,
pierduta mea copilărie...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soldățelul
mic conduce armata
cea mare și fiecare soldat
are în raniță
bastonul de mareșal
inspectează trupele îngrijorat
de atâta ploaie de atâta waterloo
îi privește îngrijorat micul
(s)o(ldă)țel e chiar împăratul
garda veche e ne
învinsă de douăzeci de ani
disprețul lor față de pru
saci
e mare ocazia să se răz
bune ar fi hainele uscate
șifonate sau nu
luneta a
duce aproape dușmanul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A-l frecventa pe Bach nu este niciun act indiferent și nici actul unui indiferent. Niciun muzician, poate chiar niciun creator nu este atât de compromițător în același grad precum Bach. Bach crede, convinge, antrenează. Dacă vă este teamă să mergeți acolo unde duce acest fluviu, un Nil roditor care este în același timp și un torent, atunci rămâneți cuminți pe malul său, nu-l ascultați decât pentru formă, e o formă foarte frumoasă, poate să fie și suficientă.
Andre Tubeuf în Dictionnaire amoureux de la Musique (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de sunet, nu este o inexistență, ci o Prezență Intrinsecă a Liniștii, în care plutesc toate formele de sunet - toată "creația". Este spațiul infinit în care fiecare formă finită dansează. Libertate Totală și Prezență Absolută. În conectare cu Liniștea din care provii, devii liber de orice convingere și credință interioară, deoarece te afli în afara razei de acțiune a minții, căci zgomotul se transformă în Liniște când se scufundă în Oceanul Esenței. Te eliberezi atât de mintea ta, cât și de mintea colectivă. Devii un observator al formelor, fără ca Fiirea ta să fie absorbită în dansul formelor. Privești sunetul, fără a-l judeca, fără a-l analiza, fără a-l modela. Doar îl observi.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Unul dintre paradoxurile dragostei este faptul că o întărește apropierea morții, având în același timp și o presimțire accentuată a acesteia.
Părintele Filothei Faros în Manual de Iubire - Firea Dragostei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe pași de timp
Pe timpul unui pas grăbit
Sunt eu ce merg spre mine...
Ajuns aici dintr-un nimic,
M-am regăsit în sine.
Pe pasul timpului trecând
Mi-am adunat anii cei mulți,
Din vânt năprasnic în vânt blând
Răsar perii cărunți.
Pe urmele de timp în pas
Am construit cetate-aleasă...
Lucește angelic într-un vas,
Un duh frumos ca o crăiasă.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Se spune că ești "productiv" cu adevărat și "predispus" să intri în stare de flux zi de zi - atunci când ești capabil să te uiți în oglindă și să spui într-un mod autentic: "Îmi iubesc viața!" În același timp, pe lângă acest sentiment - mai e nevoie de puțin praf de "foame" de evoluție și de mai mult. Când le ai pe cele două - dai de multe ori senzația celorlalți că ești binecuvântat, cumva. Și... totul pleacă de la "Îmi iubesc viața."
citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!